747 matches
-
în patru culori: verde, albastru, alb și roșu. Partidele se aflau în jurul vizitiilor fiecărei culori. Aveau propriile case de finanțare a vizitiilor, cailor și carelor, grupurile fiind în rivalitate și dispută reciprocă. Numărul spectatorilor ajungea la 50 000. Partidele din hipodrom, numite "demes" , au devenit partide politice: Roșii, Albaștrii, Verzii și Albii, a căror culori corespundeau cu cele patru elemente ale naturii. Hipodromul era singurul loc de exprimare liberă a opiniei publice ce își impunea voința statului. Împăratul era obligat să
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
cailor și carelor, grupurile fiind în rivalitate și dispută reciprocă. Numărul spectatorilor ajungea la 50 000. Partidele din hipodrom, numite "demes" , au devenit partide politice: Roșii, Albaștrii, Verzii și Albii, a căror culori corespundeau cu cele patru elemente ale naturii. Hipodromul era singurul loc de exprimare liberă a opiniei publice ce își impunea voința statului. Împăratul era obligat să apară în hipodrom pentru a oferi explicații poporului pentru acțiunile sale. Cel mai influent partid era cel al Albaștrilor (Venetoi), susținători ai
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
au devenit partide politice: Roșii, Albaștrii, Verzii și Albii, a căror culori corespundeau cu cele patru elemente ale naturii. Hipodromul era singurul loc de exprimare liberă a opiniei publice ce își impunea voința statului. Împăratul era obligat să apară în hipodrom pentru a oferi explicații poporului pentru acțiunile sale. Cel mai influent partid era cel al Albaștrilor (Venetoi), susținători ai ortodoxiei, adepți ai sinodului de la Calcedon. Verzii (Prasinoi) erau susținători ai monofizitismului, care se răsculaseră în timpul împăratului Anastasie. Albaștrii, că partid
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
prin încălcarea legii. Monofiziții sufereau de asemenea în primii ani de domnie ai lui Iustinian. Populația capitalei s-a revoltat, iar Albaștrii și Verzii, în ciuda dezacordurilor religioase, s-au unit împotriva guvernării. Împăratul a purtat tratative cu poporul aflat în hipodrom, dar fără succes. Revoltă s-a răspândit cu repeziciune, multe edificii și momumente artistice fiind distruse și incendiate, ca Basilica Sfânta Sofia. Răsculații strigau "Nika"-Victorie. Iustinian a promis că îi demite pe Tribonian și Ioan de Capadocia. Dar apelul
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
săi și se gândeau să fugă. Dar Teodora interveni și îl sfătui pe împărat și astfel, recapatandu-și forțele, îi încredința lui Belizarie misiunea de a reprima răscoala, care dura de 6 zile. Belizarie i-a îndrumat pe răsculați în hipodrom, i-a închis, fiind uciși 30-40 000 de oameni. Răscoala a fost reprimată, iar nepoții lui Anastasie au fost executați. Iustinian a înfruntat problemele funciare, ducând lupte cu marii proprietari de pământuri. Conform lui Procopius, statul înfruntă marii proprietari de
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
de interes: cea a Tezaurului (Skevophilakion), Baptiseriul (Baptiserion) și Clădirea Patriarhatului. Astăzi din ultima nu a mai rămas decât amintirea. Baptiseriul a ajuns mausoleu pentru doi sultani tirci, iar clădirea străvechiului Tezaur mai dăinuie între contraforturile din nord-estul edificiului principal. Hipodromul era o construcție sportivă de sorginte romană, un stadion îngust și mult alungit, care servea multor întreceri sportive, de circ, de gladiatori, festivităților în onorarea și celebrarea împăraților. Era conceput, în principal, pentru a găzdui întrecerile cu "care de curse
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
multor întreceri sportive, de circ, de gladiatori, festivităților în onorarea și celebrarea împăraților. Era conceput, în principal, pentru a găzdui întrecerile cu "care de curse", întreceri devenite foarte populare la Roma și apoi cu pasiuni exagerate la Constantinopol. Cu timpul Hipodromul, ca loc de adunare masivă a locuitorilor a devenit și loc de adunări pentru comunicări, de dispute politice, centru civic de dezbateri și chiar loc de manifestări sălbatice. Istoricul începuturilor In anul 196 e.N, împăratul roman Septimius Severus (193-211
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
bune, mai ales când și-a văzut tronul asigurat și după ce spulberase pe contracandidații din Orient și Occident. Ca urmare, împăratul a înconjurat orașul cu un nou rând de fortificații, a construit câteva palate și clădiri oficiale, dar și un hipodrom. După mai bine de un secol, Constantin cel Mare s-a lăsat impresionat de poziția strategică a orașului de pe Bosfor și l-a transformat în noua sa capitală, la 11 mai 330 e.N. Noua Romă a primit curând numele de
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
său întemeietor. Printr-o așezare predestinată noua capitală s-a suprapus tot peste șapte coline, ca și Roma. Printre alte foarte multe acțiuni de ridicare a noii capitale la un nivel demn de cel imperial, Constantin a extins și înfrumusețat "Hipodromul". Rămășițele acestuia reprezintă un complex monumental cheie al Istanbul-lui. Locul este numit azi de turci "At Meydani", adică "Piața cailor", sau "Sultanahmed Meydani", probabil în amintirea curselor de "care trase de cai" din antichitate și de la începutul evului mediu bizantin
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
azi, nu departe de biserica Sfânta Sofia, care se profilează la nord. A păstrat forma alungită a construcției antice, cu axa cea lungă apropiată mult de axa nord-sud., cu o foarte mică deviație. Arhitectura Constantin cel Mare a dispus mărirea "Hipodrom"-ului moștenit de la înaintași, optând pentru dimensini impresionante, din dorința de a copia Circus Maximus din Roma. Lungimea noului edificiu de întreceri și adunări se apropia de 450 de metri, cu o lățime exterioară de 117,5 metri și una
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
de întreceri și adunări se apropia de 450 de metri, cu o lățime exterioară de 117,5 metri și una interioară de 79,5 metri. Se estimează că putea primi în jur de 100.000 de spectatori. Extremitatea meridională a "Hipodrom"-ului, adică cea opusă bisericii Sfânta Sofia se termina cu un arc de cerc numit "sphendone" - adică "praștie". In acea porțiune, platforma arenei și tribunele erau suportate de arcuri și coloane subterane. Amenajarea era menită să compenseze panta terenului ce
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
arc de cerc numit "sphendone" - adică "praștie". In acea porțiune, platforma arenei și tribunele erau suportate de arcuri și coloane subterane. Amenajarea era menită să compenseze panta terenului ce se înclina spre țărmul Marea Marmara (Propontida). Acel mare gol de sub "Hipodrom" a fost transformat ulterior într-o cisternă subterană de apă potabilă pentru oraș. Pe latura sa lungă, dinspre răsărit, adică dinspre Marea Marmara, "Hipodrom"-ul se alipea de Marele Palat imperial, o mare incintă palațială care cuprindea mulțime de palate
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
să compenseze panta terenului ce se înclina spre țărmul Marea Marmara (Propontida). Acel mare gol de sub "Hipodrom" a fost transformat ulterior într-o cisternă subterană de apă potabilă pentru oraș. Pe latura sa lungă, dinspre răsărit, adică dinspre Marea Marmara, "Hipodrom"-ul se alipea de Marele Palat imperial, o mare incintă palațială care cuprindea mulțime de palate, galerii, spații de protocol, biserici și grădini. Suprafața imensă a Marele Palat se alătura "Hipodrom"-ului printr-un edificiu special, numit "Kathisma" în limba
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
latura sa lungă, dinspre răsărit, adică dinspre Marea Marmara, "Hipodrom"-ul se alipea de Marele Palat imperial, o mare incintă palațială care cuprindea mulțime de palate, galerii, spații de protocol, biserici și grădini. Suprafața imensă a Marele Palat se alătura "Hipodrom"-ului printr-un edificiu special, numit "Kathisma" în limba greacă. Acela reprezenta tribuna imperială, legată direct de palatul Daphne. "Kathisma" domina Hipodromul precum o fortăreață. Ea nu se afla plasată pe mijlocul acelei laturi prelungi ci mai la sud de
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
cuprindea mulțime de palate, galerii, spații de protocol, biserici și grădini. Suprafața imensă a Marele Palat se alătura "Hipodrom"-ului printr-un edificiu special, numit "Kathisma" în limba greacă. Acela reprezenta tribuna imperială, legată direct de palatul Daphne. "Kathisma" domina Hipodromul precum o fortăreață. Ea nu se afla plasată pe mijlocul acelei laturi prelungi ci mai la sud de mijloc, mai aproape de bucla "Hipodrom"-ului, de "praștie", adică pe unde se află astăzi intrarea în curtea Moscheei Albastre. Acea structură palațială
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
special, numit "Kathisma" în limba greacă. Acela reprezenta tribuna imperială, legată direct de palatul Daphne. "Kathisma" domina Hipodromul precum o fortăreață. Ea nu se afla plasată pe mijlocul acelei laturi prelungi ci mai la sud de mijloc, mai aproape de bucla "Hipodrom"-ului, de "praștie", adică pe unde se află astăzi intrarea în curtea Moscheei Albastre. Acea structură palațială cuprindea, pe lângă "loja imperială", o sală de recepție ce comunica direct cu spațiul Marele Palat printr-o scară în spirală, spre care accesul
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
publicului larg și aveau tribune acoperite cu 30-40 de rânduri de gradene. Pe sub tribune erau amenajate pasaje boltite ce făceau încojurul arenei, pentru accesul și circulația spectatorilor. Pe latura îngustă dinspre nord, spre biserica Sfânta Sofia, străjuiau marile porți ale "Hipodrom"-ului, pentru accesul marelui public. Pe acea latură îngustă nu se aflau gradene pentru spectatori, așa că din punct de vedere al spațiului rezervat spectatorilor "Hipodrom"-ul semăna cu o potcoavă prelungă. Arena ]ntrecerilor era împărțită în două suprafețe de "Spina
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
circulația spectatorilor. Pe latura îngustă dinspre nord, spre biserica Sfânta Sofia, străjuiau marile porți ale "Hipodrom"-ului, pentru accesul marelui public. Pe acea latură îngustă nu se aflau gradene pentru spectatori, așa că din punct de vedere al spațiului rezervat spectatorilor "Hipodrom"-ul semăna cu o potcoavă prelungă. Arena ]ntrecerilor era împărțită în două suprafețe de "Spina", adică de un soclu central prelung, nu prea înalt, pe care se găseau așezate, ca ornament, diverse sculpturi, coloane, sau obeliscuri, o mulțime de opere
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
șerpuită]] de bronz, răpită de la Delphi, din Grecia. In jurul arenei, exista un canal larg umplut cu apă, care se numea "Euripe", ca și strâmtoarea dintre insula Eubeea și uscatul continental grec. Din acel canal se alimenta cu apă "Phiala" hipodromului, adică vasul în care se răcoreau luptătorii și atleții. Parcursul de deasupra tribunelor, în formă de potcoavă, era acoperit cu o galerie susținută de o colonadă spre interior. Acea galerie servea drept cale de promenadă, de unde privirile se puteau îndrepta
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
expuse intempriilor niște copii ale cailor. Cei originali pot fi admirați într-o încăpere specială de la etajul bisericii. Unii autori susțin că cei patru cai celebri ar fi fost plasați pe structura de zidărie, cu bolți și porți, din nordul hipodromului, deasupra intrării publicului. Protocol In zilele marilor ceremonii, sau ale marilor întreceri, se deschideau larg porțile grele dinspre nord, dinspre piața "Augusteon" și publicul pătrundea în tribune. Acelea erau acoperite cu voaluri de mătase, după exemplul Colosseumului din [[Roma]]. Peste
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
împrăștiată pudră de cedru, și se presăreau flori sau petale. Impăratul apărea în mare costumație în loja de pe "Kathisma", iar împărăteasa se întrevedea discretă, împreună cu doamnele curții sale, în spatele ferestrelor cu grilaj traforat al bisericii Sfântul Ștefan, ferestre îndreptate spre "Hipodrom". Atubci când o dorea, sau când protocolul o cerea, împărăteasa apărea în lojă alături de împărat și primea ovațiile alături de el. Inainte de începeriea festivităților, la un semn al împăratului, se închideau grilajele tunelurilor de sub "loja imperială" care conduceau spre curțile
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
memorabile Pe timpul Imperiului Bizantin, "Hipodom"-ul a văzut multe atrocități și execuții, dar a rămas memorabilă pedepsirea împăratului Justinian al II-lea Rhinotmetos de către adversari. Aceluia, în anul 695, i s-a tăiat nasul și limba în văzul tuturor, în "Hipodrom", după care a plecat în exil în Crimeea, la Chersones. După zece ani cel mutilat s-a întors pe tron și a avut șansa să captureze pe doi uzurpatori ai tronului său, [[Leontius]] și [[Tiberius al III-lea]]. A dipus
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
a întors pe tron și a avut șansa să captureze pe doi uzurpatori ai tronului său, [[Leontius]] și [[Tiberius al III-lea]]. A dipus să fie târâți pe străzi și masacrați de populația sălbatică, iar el i-a așteptat pe "Hipodrom" unde în văzul tutor le-a pus pe ceafă câlcâiul încălțat în purpură, în delirul tribunelor. După demonstrația puterii, celor doi li s-a tăiat capul la Cynegion. Patriarhul Callinicos, care participase, în 695, la lovitura de stat, a fost
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
s-a tăiat capul la Cynegion. Patriarhul Callinicos, care participase, în 695, la lovitura de stat, a fost orbit și exilat la Roma. Mulți alți opozanți au fost spânzurați de-a lungul Marelui Zid. De două ori în istoria sa, "Hipodrom"-ul s-a transformat în scena unor revolte și ciocniri sângeroase. Prima dintre acestea s-a produs la începutul domniei lui [[Justinian]] și a pornit de la confruntarea a două facțiuni ale galeriei, transformate în facțiuni politice și religioase, Verzii și
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
suveranului a fost salvat numai de sângele rece arătat de împărăteasa [[Theodora]] și de calitățile de commandant ferm ale generalului [[Belizarie]]. Armata, credincioasă lui Belizarie, a înăbușit răscoala numită "Nika", numai după masacrarea a 40.000 de rebeli în incinta "Hipodrom"-ului. Un al doilea eveniment sângeros, de mare amvergură, l-a constituit masacrarea pe suprafața fostului "Hipodrom" a 30.000 de ieniceri, în anul 1826, din ordinul sultanului Mahmud al II-lea. Ienicerii deveniseră o plagă pentru statul otoman și
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]