686 matches
-
cuboidale ca formă, un aspect neted, relativ puține mitocondrii și prezintă o serie de caracteristici speciale: sensibilitatea la ADH, permeabilitatea pentru uree, secreția de protoni. Când osmolaritatea plasmatică este crescută, se elimină în circulație o cantitate crescută de ADH de către hipofiza posterioară. Hormonul circulant se cuplează cu un receptor membranar de pe celulele tubilor colectori, numit V2. Acesta este un receptor cuplat cu proteina Gs care activează adenilat ciclaza, crescând concentrația intracelulară de AMPc. APMc activează protein-kinaza A (PKA) care fosforilează alte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de la 400 ml (minim) până la valori foarte mari (5-6 litri/zi) în funcție de aport. În condiții normale, este de 1500 ml/zi. Hormonul antidiuretic (ADH) este un nonapeptid sintetizat de neuroni hipotalamici, localizați în nucleii supraoptici și paraventriculari, apoi transportat în hipofiza posterioară și eliberat la depolarizările axonilor din nucleii respectivi. Eliberarea ADH-ului este modulată de o multitudine de factori și situații, printre care durerea, traumele, stresul, anestezicele, nicotina, morfina, angiotensina. Etanolul și ANF-ul inhibă eliberarea de ADH și produc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sindromul nefrotic, vărsături, diaree și tulburări de alimentație. La nivelul coastelor, vertebrelor și femurului apar benzi de transparență metafizară și neregularități ale liniei de calcificare provizorie a platoului epifizar, fără reacție periostală. Anomalii endocrinologice apar prin afectarea hipotalamu sului, a hipofizei sau a glandelor periferice, cum ar fi mixedem, hipernatremie persistentă cu diabet insipid sensibil la vasopresină, fără poliurie sau polidipsie, pubertate precoce și hipo pituitarism anterior. Manifestările neurologice ale toxoplasmozei congenitale variază de la encefalopatie acută masivă la sindroame neurologice subtile
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
Opere alese", p. 131). Mai târziu, C. I. Parhon a revenit cu noi cercetări privind eventualele implicații paratiroidiene în determinismul tulburărilor psihice, insistând asupra anxietății frecvent întâlnite în spasmofilie. O importantă serie de cercetări se referă la corelațiile posibile dintre hipofiză și patologia psihică. Încă de la începutul carierei, a întrevăzut probabilitatea controlului acestei glande asupra psihogenezei normale, a funcțiilor sexuale, întrebându-se dacă "intervenția hipofizei în funcțiile sexuale se exercită printr-o acțiune directă asupra centrilor nervoși sau numai prin mijlocirea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
anxietății frecvent întâlnite în spasmofilie. O importantă serie de cercetări se referă la corelațiile posibile dintre hipofiză și patologia psihică. Încă de la începutul carierei, a întrevăzut probabilitatea controlului acestei glande asupra psihogenezei normale, a funcțiilor sexuale, întrebându-se dacă "intervenția hipofizei în funcțiile sexuale se exercită printr-o acțiune directă asupra centrilor nervoși sau numai prin mijlocirea glandelor", problemă care urma să fie elucidată mai târziu de un alt exponent al Școlii ieșene de medicină, Gr. T. Popa. * Corelațiile endocrino-psihiatrice au
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
este impresionant. Conform bibliografiei publicate în "Omagiu lui C. I. Parhon" (Editura Academiei Române, 1966), lucrările de endocrinologie ale lui C. I. Parhon sunt clasificate în: Endocrinologie generală; Studii și cercetări privind diverse glande endocrine: tiroidă epifiza paratiroida suprarenale timus pancreas hipofiza ovar Studii asupra constituției și biologiei vârstei; Endocrino-oncologie; Zooși fitoendocrinologie; Cercetări asupra metabolismului intermediar, asupra vitaminelor și fermenților; Cercetări asupra secrețiilor interne a diverselor organe; Studii critice asupra unor distrofii. Cea dintâi lucrare de specialitate a lui C. I. Parhon
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în colaborare cu M. Derevici), C. R. Soc. Biol., t. CI, p. 1181. 44. C. I. Parhon, Constatări histologice comparative asupra diferitelor organe la câinii normali, tratați cu tiroxină (sau glanda tiroidă), parathormona sau cu ambele în același timp (tiroidă, paratiroidele, hipofiza) (în colaborare cu Maria Briese și Zoe Caraman), Comunicare la al XII-lea Congres al Societății Române de Neurologie, Psihiatrie, Psihologie și Endocrinologie, București, 8 oct. 1932. 45. C. I. Parhon, Influence de la thyroxine sur la lipémie (în colaborare cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
medicilor Eforiei. Ședința din 23 decembrie 1902. 78. C. I. Parhon, Contribuții la studiul acromegaliei (în colaborare cu M. Goldstein, Spitalul (București), 1903, nr. 6, p. 217. 79. C. I. Parhon, Endocrinologia din punct de vedere ginecologic și pedologic. III. Hipofiza și epifiza, Revista de obstetrică, ginecologie și puericultură (București), 1922, nr. 2,. p. 106. 80. C. I. Parhon, Câteva cercetări referitoare la acțiunea unor preparate de lob anterior de hipofiză asupra morfologiei ovarelor (în colaborare cu I. Ornstein), Revista de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Parhon, Endocrinologia din punct de vedere ginecologic și pedologic. III. Hipofiza și epifiza, Revista de obstetrică, ginecologie și puericultură (București), 1922, nr. 2,. p. 106. 80. C. I. Parhon, Câteva cercetări referitoare la acțiunea unor preparate de lob anterior de hipofiză asupra morfologiei ovarelor (în colaborare cu I. Ornstein), Revista de obstetrică, ginecologie și puericultură (București), 1931, t. X, nr. 2-3, p. 71. 81. C. I. Parhon, Macrogénitalisme et hypothyroïdie (în colaborare cu I. Ornstein), Bull. mém. Sect. endocr., Soc. roum
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
senzoriali ce provin din mediul înconjurător și reacțiile emoționale. Marea majoritate a emoțiilor presupun intervenția sistemului limbic. Această parte a creierului este denumită sistem pentru că reprezintă locul de interconexiune a mai multor structuri nervoase sub-corticale (hipotalamus, pedunculul cerebral, bulbul rahidian, hipofiza), structuri direct conectate la sistemul nervos central și la sistemul nervos periferic. Hipofiza și hipotalamusul, de exemplu, trimit informații direct neocortexului, partea creierului responsabilă de procesele cognitive superioare. Aceste nuclee ale creierului înserează cea mai mare parte a neuronilor cu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
presupun intervenția sistemului limbic. Această parte a creierului este denumită sistem pentru că reprezintă locul de interconexiune a mai multor structuri nervoase sub-corticale (hipotalamus, pedunculul cerebral, bulbul rahidian, hipofiza), structuri direct conectate la sistemul nervos central și la sistemul nervos periferic. Hipofiza și hipotalamusul, de exemplu, trimit informații direct neocortexului, partea creierului responsabilă de procesele cognitive superioare. Aceste nuclee ale creierului înserează cea mai mare parte a neuronilor cu serotonină. Un deficit al acestor neuro-transmițători a fost observat în cazul unor manifestări
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
hipotalamusul, de exemplu, trimit informații direct neocortexului, partea creierului responsabilă de procesele cognitive superioare. Aceste nuclee ale creierului înserează cea mai mare parte a neuronilor cu serotonină. Un deficit al acestor neuro-transmițători a fost observat în cazul unor manifestări agresive. Hipofiza, cea care primește semnale de la neuroni, ar fi deci structura centrală responsabilă de declanșarea comportamentului agresiv. Existența unei legături certe dintre sistemul limbic și comportamentul agresiv a fost demonstrată prin două tipuri de cercetări. Primele se referă la rezultatele obținute
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
traducătorul cărții menționa că părintele a suferit de următoarele boli: infarct miocardic, insuficiență renală cronică, ulcer cu nișă (cu repetate gastroragii), cataractă, herpes zosterial pe față, dermatidă stafilococică pe mână, hernie inghinală (cu dese strangulări), gușă endemică cronică, adenom la hipofiză - n. n). De multe ori îi spun: <<Hristoase al meu, iubirea Ta nu are hotar!>>. E o minune cum de mai trăiesc. Printre alte boli ale mele, am și cancer la hipofiză. S-a făcut acolo o tumoare care crește
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
cu dese strangulări), gușă endemică cronică, adenom la hipofiză - n. n). De multe ori îi spun: <<Hristoase al meu, iubirea Ta nu are hotar!>>. E o minune cum de mai trăiesc. Printre alte boli ale mele, am și cancer la hipofiză. S-a făcut acolo o tumoare care crește și apasă pe nervul optic. De-asta nu mai văd acum. Mă doare înfricoșător. Mă rog, însă, ridicând Crucea lui Hristos cu răbdare. Vedeți inima mea cum este? S-a mărit, nu
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
și hormonul lactogen placentar (secretat de placentă). De aceea, se observă unele similarități structurale între acești hormoni, care se reflectă în afinitatea lor încrucișată față de receptorii specifici . hGH secreție, structură Hormonul de creștere este secretat de celule specializate situate în hipofiza anterioară, numite celule somatotrope. Acestea sunt celule acidofile, situate mai ales pe părțile laterale ale hipofizei anterioare, alcătuind aproape 50% din volumul total al acesteia. Ele conțin întreaga baterie moleculară și genetică necesară sintezei hGH pornind de la gena sa. Hormonul
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
hormoni, care se reflectă în afinitatea lor încrucișată față de receptorii specifici . hGH secreție, structură Hormonul de creștere este secretat de celule specializate situate în hipofiza anterioară, numite celule somatotrope. Acestea sunt celule acidofile, situate mai ales pe părțile laterale ale hipofizei anterioare, alcătuind aproape 50% din volumul total al acesteia. Ele conțin întreaga baterie moleculară și genetică necesară sintezei hGH pornind de la gena sa. Hormonul de creștere are specificitate de specie. hGH este sintetizat în două izoforme provenite din aceeași genă
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
treilea hormon, cu rol predominant secretagog, GH relina (figura 7, planșa 9). GHRH și somatostatina sunt secretați de neuronii hipotalamici parvocelulari. Terminațiile lor axonale eliberează produșii de neurosecreție la nivelul sistemului port hipotalamo-hipofizar, care străbate tija hipotalamo-hipofizară, recapilarizându-se printre celulele hipofizei anterioare (pituicite). La nivel hipofizar, GHRH și somatostatina acționează pe receptori membranari specifici, modulând secreția și eliberarea de GH(planșele 9, 10). a. Hormoni implicați direct în reglarea centrală a secreției de GH Growth hormone releasing hormone (GHRH, somatoliberina) este
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
circumferința craniană în limitele normalului, având tendința de a prezenta întârziere de creștere mai severe decât în cazul celor din prima categorie . a. Factorii intrinseci fetali Așa cum am precizat în capitolele anterioare, creșterea intrauterină este mult mai puțin dependentă de hipofiza fetală, din moment ce copiii atireotici și/sau cu deficit complet de GH au la naștere o talie în limitele normalului. Mai mult, copiii născuți cu anencefalie au o talie cvasinormală la naștere, chiar dacă nu au hipofiză . Totuși, copiii născuți cu un
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
mult mai puțin dependentă de hipofiza fetală, din moment ce copiii atireotici și/sau cu deficit complet de GH au la naștere o talie în limitele normalului. Mai mult, copiii născuți cu anencefalie au o talie cvasinormală la naștere, chiar dacă nu au hipofiză . Totuși, copiii născuți cu un deficit total de GH au o talie situată de la 0,5 până la 1,5 DS față de talia medie a nou-născuților, ceea ce sugerează că GH joacă un rol minor, dar semnificativ asupra creșterii în perioada intrauterină
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
semne de declanșare a pubertății: talia lor de adult va fi însă compromisă din cauza închiderii premature a cartilagiilor de creștere, care va duce la stagnarea precoce a creșterii . 3.2.1. Deficitul axei somatotrope: deficitul de IGF Rolul central al hipofizei în creșterea postnatală prin intermediul secreției pulsatile de GH a fost demonstrat demult; de aici și denumirea inițială de nanism hipofizar a tulburărilor de creștere prin deficitul axei somatotrope . Dacă deficitul sever de GH duce la un retard statural marcat, evident
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
lentoare mintală, uneori chiar ireversibilă dacă deficitul tireotrop este sever și nesubstituit în primul an. Alteori, asocierea cu deficitul tireotrop determină doar o lentoare mintală ușoară și parțial reversibilă, foarte probabil din cauza unei acțiuni secretorii bazale a tiroidei, independentă de hipofiză . 3.2.1.2. Deficitul de IGF: incidență și etiologie Am văzut, așadar, că deficitul de IGF (IGFD) poate fi primar și secundar, în funcție de raportarea la GH. Prin definiție, deficitul primar de IGF-I însumează toate situațiile caracterizate de un
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
precursor hipofizare care secretă subunități alfa (comune TSH, FSH și LH) și care nu se pot diferenția mai departe din cauza ineficienței PROP1. în paralel, la unii dintre acești pacienți se poate măsura un nivel seric crescut de subunități alfa. Aceste hipofize gigantice nediferențiate pot ulterior involua spontan și complet, lăsând în loc o șa turcică goală, însoțită de panhipopituitarism, inclusiv insuficiență corticotropă. Este posibil ca mutațiile inactivatoare ale PROP1, homozigote sau heterozigote, să fie implicate în cazul a 50% dintre pacienții cu
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
apărute în perioada de creștere fiind însoțite de un deficit moderat până la sever de GH și, prin urmare, de o încetinire vizibilă a vitezei de creștere . Această tumoră embrionară provine dintr-un vestigiu al pungii lui Rathke, care reprezintă originea hipofizei anterioare. Craniofaringiomul poate fi situat oriunde de-a lungul canalului craniofaringean, traseul de coborâre al pungii lui Rathke din regiunea hipotalamică înspre hipofiză. Craniofaringiomul poate fi așadar atât supraselar, determinând leziuni ale hipotalamusului, cât și intraselar, afectând direct hipofiza. Craniofaringiomul
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
vitezei de creștere . Această tumoră embrionară provine dintr-un vestigiu al pungii lui Rathke, care reprezintă originea hipofizei anterioare. Craniofaringiomul poate fi situat oriunde de-a lungul canalului craniofaringean, traseul de coborâre al pungii lui Rathke din regiunea hipotalamică înspre hipofiză. Craniofaringiomul poate fi așadar atât supraselar, determinând leziuni ale hipotalamusului, cât și intraselar, afectând direct hipofiza. Craniofaringiomul este o tumoră de cele mai multe ori benignă, bine încapsulată, dar extrem de aderentă de structurile învecinate, ceea ce le face dificil de extirpat în totalitate
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
originea hipofizei anterioare. Craniofaringiomul poate fi situat oriunde de-a lungul canalului craniofaringean, traseul de coborâre al pungii lui Rathke din regiunea hipotalamică înspre hipofiză. Craniofaringiomul poate fi așadar atât supraselar, determinând leziuni ale hipotalamusului, cât și intraselar, afectând direct hipofiza. Craniofaringiomul este o tumoră de cele mai multe ori benignă, bine încapsulată, dar extrem de aderentă de structurile învecinate, ceea ce le face dificil de extirpat în totalitate. în plus, craniofaringiomul are tendința de a crește în dimensiuni, mai ales din cauza unei componente chistice
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]