793 matches
-
spino -mezencefalic (Grybels-Sweet, 1989). Date interesante de neurofiziologie a durerii au fost aduse prin tehnica lezării unor structuri nervoase. 1.7 Hipotalamusul Aria pretectală și nucleul posterior al hipotalamusului conțin numeroși receptori opiați și mari cantități de enkefaline. De asemenea hipotalamusul arcuat (HA) reprezintă o structură importantă a hipotalamusul arcuat medio-bazal și se termină În regiunea substanței gri periapeductale. Lezarea hipotalamusului arcuat are ca efect atenuarea analgezici dată de stimularea sistemului inhibitor descendent (Herz, 1990). Alți cercetători au găsit că stimularea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
a durerii au fost aduse prin tehnica lezării unor structuri nervoase. 1.7 Hipotalamusul Aria pretectală și nucleul posterior al hipotalamusului conțin numeroși receptori opiați și mari cantități de enkefaline. De asemenea hipotalamusul arcuat (HA) reprezintă o structură importantă a hipotalamusul arcuat medio-bazal și se termină În regiunea substanței gri periapeductale. Lezarea hipotalamusului arcuat are ca efect atenuarea analgezici dată de stimularea sistemului inhibitor descendent (Herz, 1990). Alți cercetători au găsit că stimularea nucleului arcuat hipotalamic determină un efect analgezic cauzat
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
7 Hipotalamusul Aria pretectală și nucleul posterior al hipotalamusului conțin numeroși receptori opiați și mari cantități de enkefaline. De asemenea hipotalamusul arcuat (HA) reprezintă o structură importantă a hipotalamusul arcuat medio-bazal și se termină În regiunea substanței gri periapeductale. Lezarea hipotalamusului arcuat are ca efect atenuarea analgezici dată de stimularea sistemului inhibitor descendent (Herz, 1990). Alți cercetători au găsit că stimularea nucleului arcuat hipotalamic determină un efect analgezic cauzat de inhibiția produsă asupra neuronilor locusului coeruleus. Stimularea nucleului dorsal al rafeului
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
antinociceptivă din cadrul rolului său complex, ambivalent „În oglindă" de modulare a percepției dureroase (a se vedea cap. Modularea adrenergică a nocicepției). Datele din literatură Încearcă schițarea de asemenea a unui nou circuit inhibitor implicat În controlul durerii În care la hipotalamusul lateral ajung proiecții medulare nociceptive din nucleul propriu (În special) din jurul canalului rahidian, din zona marginală și din nucleul spinal lateral. Stimularea hipotalamusului lateral are efecte nociceptive, acțiune amplificată puternic de antagoniștii alfa-adrenoreceptorilor (yohimbina și fentolamina) cât și de antagoniștii
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
literatură Încearcă schițarea de asemenea a unui nou circuit inhibitor implicat În controlul durerii În care la hipotalamusul lateral ajung proiecții medulare nociceptive din nucleul propriu (În special) din jurul canalului rahidian, din zona marginală și din nucleul spinal lateral. Stimularea hipotalamusului lateral are efecte nociceptive, acțiune amplificată puternic de antagoniștii alfa-adrenoreceptorilor (yohimbina și fentolamina) cât și de antagoniștii serotoninergici (metisergid). Fibrele inhibitoare plecate din hipotalamusul lateral trec prin partea dorso-laterală a punții. 1.8 Releul ganglionilor bazali Implicarea corpilor striați În
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
nucleul propriu (În special) din jurul canalului rahidian, din zona marginală și din nucleul spinal lateral. Stimularea hipotalamusului lateral are efecte nociceptive, acțiune amplificată puternic de antagoniștii alfa-adrenoreceptorilor (yohimbina și fentolamina) cât și de antagoniștii serotoninergici (metisergid). Fibrele inhibitoare plecate din hipotalamusul lateral trec prin partea dorso-laterală a punții. 1.8 Releul ganglionilor bazali Implicarea corpilor striați În mecanismele durerii s-a făcut cu dificultate și studiile sunt Încă În curs de desfășurare. O serie de conexiuni realizate de către acești nuclei cu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
În cazul durerilor intolerabile (bolnavul continuă să perceapă durerea dar ea nu-1 preocupă). Proiecțiile prefrontale, la nivelul căruia ajung impulsurile mediate prin SAA participă la generarea percepției dureroase și Îi conferă personalitate acesteia (personalizarea durerii, individualizare), iar prin conexiunile cu hipotalamusul și sistemul limbic, asigură reacțiile vegetative și emoționale asociate cu durerea În cadrul neuromatrixului. Cortexul cerebral recepționează durerea, dar are și rol inhibitor În cadrul acțiunilor general-inhibitorii asupra structurilor subcorticale. O dovadă este hiperalgezia din sindromul talamic datorat leziunilor cortexului senzitivo-senzorial și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
medular făcând sinapse inhibitorii pe neuronii straturilor 1,2,3,4,5 Rexed (inhibiție presinaptică) și neuronii sensitivi ai nervului cranian V. Zonele de plecare a acestor fibre descendente sunt: Talamus: nucleul centrum median, nucleul posterior talamic și talamusul medial; Hipotalamus: nucleul arcuat, hipotalamusul lateral, nucleul paraventricular; Mezencefal aria pretectală, substanța gri periapeductală, substanța gri periventriculară (cale enkefalinergică și endorfinergică); Punte: locus coeruleus (cale noradrenergică); Bulb: nucleul tractului solitar, nucleul magnus al rafeului (cale sero toninopiatergică), nucleul giganto-celular, nucleul paragigantocelular (cale
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
inhibitorii pe neuronii straturilor 1,2,3,4,5 Rexed (inhibiție presinaptică) și neuronii sensitivi ai nervului cranian V. Zonele de plecare a acestor fibre descendente sunt: Talamus: nucleul centrum median, nucleul posterior talamic și talamusul medial; Hipotalamus: nucleul arcuat, hipotalamusul lateral, nucleul paraventricular; Mezencefal aria pretectală, substanța gri periapeductală, substanța gri periventriculară (cale enkefalinergică și endorfinergică); Punte: locus coeruleus (cale noradrenergică); Bulb: nucleul tractului solitar, nucleul magnus al rafeului (cale sero toninopiatergică), nucleul giganto-celular, nucleul paragigantocelular (cale enkefalinergică, noradrenergică, serotoninergică
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
dorsal comparativ cu cele profunde sprijină ipoteza conform căreia fibrele ascendente din lamina I pot activa o cale descendentă de feed-back pozitiv care menține inhibiția descendentă pe neuronii laminelor profunde (Rees și colab., 1995) Similar talamusului, la rândul lui și hipotalamusul este locul de plecare, al mai multor fascicole descendente inhibitorii. Astfel, sistemul descendent cu origine În nucleul arcuat hipotalamic stimulează sistemul inhibitor noradrenergic coeruleo-spinal, iar cel cu origine În nucleul pretectal anterior diencefalic este inhibitor al neuronilor din cornul posterior
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
este locul de plecare, al mai multor fascicole descendente inhibitorii. Astfel, sistemul descendent cu origine În nucleul arcuat hipotalamic stimulează sistemul inhibitor noradrenergic coeruleo-spinal, iar cel cu origine În nucleul pretectal anterior diencefalic este inhibitor al neuronilor din cornul posterior. Hipotalamusul lateral stimulat de asemenea de căi de proiecție nociceptive spinotalamice este locul de origine a unui fascicol cu proiecție spinală și cu acțiuni inhibitorii asupra neuronilor senzitivi medulari. Nucleul pretectal anterior diencefalic este locul de origine a unui sistem inhibitor
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
găsit o serie de posibile explicații: perturbarea axului hipotalamo hipofizar, cu scăderea nivelului de serotonină, scăderea nivelului hGH (hormon de creștere), descoperit În 1920 și izolat pentru prima dată În 1956, este produs de hipofiza anterioară sub comanda chimică a hipotalamusului, considerat indispensabil pentru repararea tisulară, funcția creierului, rezistența osoasă etc. dar și responsabil de „slăbiciunea musculară”, schimbările cognitive, dispoziția psihică, diminuarea energiei. hGH este preluat de către ficat și convertit În factor de creștere, dintre care mai semnificativ se pare că
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
acestui organ, a readus în discuție originea hepatică a bolii. Rolul sistemului nervos, sugerat de William Cullen (1709-1790), a fost și el susținut de un experiment al lui Claude Bernard, devenit celebru: apariția glucozuriei după înțeparea planșeului ventricolului IV din hipotalamus („la grande piqure”). Ulterior, au existat numeroși susținători ai rolului componentei nervoase în geneza diabetului. Pancreasul a fost unul dintre organele puțin studiate în vechime. Tradițional, se considera că el are rolul de a umple spațiul gol dintre ficat, stomac
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
dorința sexuală, la ambele sexe”(Ginger, 2007, p. 106). Ambele pulsiuni au menirea de a promova viața: viața individului, în cazul agresivității, și viața speciei, prin instinctul sexual. Din punct de vedere fiziologic, cele două pulsiuni își află lăcașul în hipotalamus, creierul nostru „vegetativ”. Controlul agresivității și cel al dorinței sexuale sunt plasate în vecinătate, fiind despărțite de o zonă îngustă care girează plăcerea (Ginger, 2007). Agresivitatea poate susține comportamente pozitive de autoapărare sau de autoafirmare și succes, mai ales în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violenței (mentalitatea patriarhală care valorizează sau tolerează violența). Biologic, frustrările de orice fel, de la foame la durere sau constrângeri, stimulează agresivitatea persoanei în cauză. Nu întâmplător, când ne este foame, tendința spre violență este mai accentuată. Structural, centrii nervoși din hipotalamus, care reglează comportamentele alimentare precum și agresivitatea sunt plasați în vecinătate. Din punctul de vedere al circumstanțelor sociale stimulatoare de comportamente agresive, avem: provocările, atacul la persoană, modele de relaționare socială agresive a individului (prezente în familie, în școală, în media
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Acesta funcționează ca o poartă de trecere a informațiilor senzoriale și are multiple conexiuni cu alte regiuni ale creierului, inclusiv cu neocortexul, plasat deasupra talamusului. în partea centrală se află sistemul limbic, creierul nostru emoțional, cu girusul cingulat anterior, amigdala, hipotalamusul, lobul temporal median (include hipocampul) și cortexul orbitofrontal. Sistemul limbic joacă un rol important în coordonarea activităților structurilor mai joase și a celor superioare ale creierului, mediază emoțiile, motivația și comportamentele cu scop. Sistemul limbic permite integrarea proceselor mentale primare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și accesibile. Sistemul limbic legând variatele zone ale creierului are responsabilitatea cea mai mare în integrarea activității creierului. Autoreglarea funcționării creierului se realizează în cea mai mare parte la nivelul sistemului limbic. Sistemul limbic împreună cu zona joasă a creierului, include hipotalamusul și glanda pituitară care girează homeostazia fiziologică, prin activitatea neuroendocrină (excitare neuronală și eliberare de hormoni). Stresul este adeseori prezentat în legătură cu „axa hipotalamică pituitară-adrenocorticală”(sistem neuro endocrin) care este afectată negativ de traumă. Structura superioară, cea mai nouă, însumând cei mai mulți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mirosit etc.). Organele senzoriale alertează talamusul, care joacă rolul de a tria informațiile primite și de a informa amigdala. Amigdala are sarcina de a detecta dacă e vorba de o amenințare, generând frică (dar și celelalte emoții) și a activa hipotalamusul. Amigdala este centrul care asigură supraviețuirea prin alerta ce o declanșează la înregistrarea stimulilor periculoși. Hipotalamusul va declanșa răspunsurile motorii automate (reflexele) care pot fi de fugă, de atac sau de relaxare (calmare). Dacă e vorba de stimuli pozitivi, anticipând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a informa amigdala. Amigdala are sarcina de a detecta dacă e vorba de o amenințare, generând frică (dar și celelalte emoții) și a activa hipotalamusul. Amigdala este centrul care asigură supraviețuirea prin alerta ce o declanșează la înregistrarea stimulilor periculoși. Hipotalamusul va declanșa răspunsurile motorii automate (reflexele) care pot fi de fugă, de atac sau de relaxare (calmare). Dacă e vorba de stimuli pozitivi, anticipând recompensa, va fi activată o zonă a trunchiului cerebral producătoare de dopamine. Talamusul alertează și girusul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ponto-mezencefalică poate exercita atât influențe stimulatoare cât și inhibitoare asupra centrului bulbo-pontin. Cerebelul, prin intermediul nucleului fastigial stimulează activitatea simpatică, inhibând-o pe cea parasimpatică, declanșând reflexe presoare asociate cu tahicardie cu rol în adaptarea circulatorie legată de modificările de postură. Hipotalamusul conține în regiunea sa postero-laterală neuroni cu efect stimulator asupra centrului vasomotor, în timp ce regiunea antero-medială exercită un efect inhibitor. Prin aceasta el intervine în adaptarea circulatorie în timpul efortului, a mecanismelor de termoreglare, a unor acte comportamentale sau a stărilor emoționale
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
postero-laterală neuroni cu efect stimulator asupra centrului vasomotor, în timp ce regiunea antero-medială exercită un efect inhibitor. Prin aceasta el intervine în adaptarea circulatorie în timpul efortului, a mecanismelor de termoreglare, a unor acte comportamentale sau a stărilor emoționale. Sistemul limbic participă împreună cu hipotalamusul la moderarea activității cardio-vasculare în timpul stărilor afectiv-emoționale. Arii corticale din zona motoare, girusul sigmoid, lobul temporal anterior, aria orbitală a lobilor frontali, amigdală au efecte excitatoare sau inhibitoare asupra activității inimii, în funcție de intensitatea stimulării sau zona excitată, manifestate fie direct
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
activității cardio-vasculare în timpul stărilor afectiv-emoționale. Arii corticale din zona motoare, girusul sigmoid, lobul temporal anterior, aria orbitală a lobilor frontali, amigdală au efecte excitatoare sau inhibitoare asupra activității inimii, în funcție de intensitatea stimulării sau zona excitată, manifestate fie direct fie prin intermediul hipotalamusului. Scoarța are în acest fel un rol deosebit în integrarea mecanismelor ce intervin în reglarea hemodinamică în condiții complexe cum sunt cele din efortul fizic [1]. Eferența simpatică Anatomie. Are originea în coloanele intermedio-laterale ale primelor 5-6 segmente toracice medulare
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
comei ceto-cetozice: 30 de cazuri 6. Tratamentul comei hiperosmolare: 10 cazuri 1.4.4. STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE 1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore) 1. Hormonii și acțiunea acestora asupra aparatului cardiovascular 2. Acțiunile hipofizei anterioare și ale hipotalamusului. Reglarea neuroendocrină. 3. Tumorile hipofizare și hipopituitarismul 4. Boli ale tiroidei. Hipotiroidia și hipertiroidia 5. Boli ale glandelor paratiroide 6. Hipertensiunea secundară endocrină: boli ale cortexului suprarenal; feocromocitomul 7. Tulburări testiculare și ovariene 8. Sindroame poliglandulare 9. Sindromul carcinoid 10
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
an) Cursuri săptămânale de endocrinologie, conform tematicii de mai jos: BAZELE ENDOCRINOLOGIEI 1. Hormonii - structură, mecanisme de acțiune, clasificare. 2. Controlul genetic al sintezei hormonale. 3. Receptorul hormonal și patologia de receptor. 4. Tehnici de laborator în diagnosticul afecțiunilor endocrine. HIPOTALAMUS, HIPOFIZA, EPIFIZA 1. Hipotalamus - anatomie, fiziologie, axe neuroendocrine, ritmuri endocrine. 2. Adeno și neurohipofiza - anatomie, embriologie, fiziologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, hormonii hipofizari (structură, biogenetică, rol fiziologic, reglare). 3. Metode de explorare endocrină a axului hipotalamo-hipofizar. 4. Tumorile hipofizare - etiopatogenie, metode
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
endocrinologie, conform tematicii de mai jos: BAZELE ENDOCRINOLOGIEI 1. Hormonii - structură, mecanisme de acțiune, clasificare. 2. Controlul genetic al sintezei hormonale. 3. Receptorul hormonal și patologia de receptor. 4. Tehnici de laborator în diagnosticul afecțiunilor endocrine. HIPOTALAMUS, HIPOFIZA, EPIFIZA 1. Hipotalamus - anatomie, fiziologie, axe neuroendocrine, ritmuri endocrine. 2. Adeno și neurohipofiza - anatomie, embriologie, fiziologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, hormonii hipofizari (structură, biogenetică, rol fiziologic, reglare). 3. Metode de explorare endocrină a axului hipotalamo-hipofizar. 4. Tumorile hipofizare - etiopatogenie, metode de evaluare, diagnostic diferențial
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]