2,747 matches
-
cu hipotensiune importantă. ̨ n general, se administrează intravenos blocanți ai canalelor de calciu sau β-blocante în funcție de toleranța hemodinamică astfel încât frecvența cardiacă să se situeze între 60-100/minut. Principala limitare a tratamentului cu β-blocante o constituie incidența relativ ridicată a hipotensiunii arteriale (10%-67%) în special în perioada postoperatorie (83). Aceeași remarcă este valabilă și în cazul blocantelor canalelor de calciu, dar hipotensiunea survine numai în 5%-20% din cazuri (84). Administrarea de digoxin ca primă intenție la acest subgrup de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
să se situeze între 60-100/minut. Principala limitare a tratamentului cu β-blocante o constituie incidența relativ ridicată a hipotensiunii arteriale (10%-67%) în special în perioada postoperatorie (83). Aceeași remarcă este valabilă și în cazul blocantelor canalelor de calciu, dar hipotensiunea survine numai în 5%-20% din cazuri (84). Administrarea de digoxin ca primă intenție la acest subgrup de pacienți este de regulă o măsură terapeutică inadecvată în principal din cauza tonusului simpatic crescut caracteristic perioadei postoperatorii (85, 86). La aceasta trebuie
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
de terapie intensivă. Fibrilația ventriculară impune defibrilarea imediată și instituirea masajului cardiac extern sau intern până la reluarea activității cardiace. Infarctul miocardic perioperator (IMP) Mecanismele implicate în apariția ischemiei și a infarctului miocardic perioperator recunosc existența mai multor factori: tahicardia; hipertensiune/hipotensiune; spasmul coronarian; stenoză de left main; infarct miocardic în antecedente; ischemie miocardică severă preoperatorie; boală coronariană difuză severă; disfuncția severă de ventricul stâng; hipertrofia de ventricul stâng; hipercoagulabilitatea; întreruperea brutală a medicației β-blocante; distensia ventriculară; revascularizarea incompletă; endarteriectomia coronariană; durata
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
creșterea saturației în oxigen a sângelui periferic și scăderea cererii miocardice de oxigen. O anestezie generală corespunzătoare implică controlul agresiv al frecvenței și ritmului cardiac pentru a limita tahicardia, prevenirea creșterii presiunii diastolice a ventriculului stâng (distensie ventriculară) și evitarea hipotensiunii sistemice diastolice. Este necesară folosirea narcoticelor și a β-blocantelor pentru controlul frecvenței cardiace și a vasodilatatoarelor pentru ajustarea presarcinii și a postsarcinii. Există dovezi că în ciuda eforturilor de a controla strict parametrii hemodinamici apărea ischemia miocardică. Acest tip de ischemie
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
cu pacienții a căror convalescență decurge normal (108). Sindromul de debit cardiac scăzut De regulă, după revascularizarea chirurgicală a miocardului, performanța cardiacă este bună. Aceasta asigură o stabilitate hemodinamică adecvată în condițiile în care hipertensiunea arterială este mai frecventă decât hipotensiunea. Sindromul de debit cardiac scăzut se caracterizează prin vasoconstricție periferică, hipotensiune, acidoză metabolică, reducerea debitului urinar, extremități reci. Monitorizarea hemodinamică invazivă cu ajutorul cateterului arterial pulmonar (Swan-Ganz) a permis precizarea parametrilor hemodinamici care caracterizează sindromul de debit cardiac scăzut: index cardiac
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
cardiac scăzut De regulă, după revascularizarea chirurgicală a miocardului, performanța cardiacă este bună. Aceasta asigură o stabilitate hemodinamică adecvată în condițiile în care hipertensiunea arterială este mai frecventă decât hipotensiunea. Sindromul de debit cardiac scăzut se caracterizează prin vasoconstricție periferică, hipotensiune, acidoză metabolică, reducerea debitului urinar, extremități reci. Monitorizarea hemodinamică invazivă cu ajutorul cateterului arterial pulmonar (Swan-Ganz) a permis precizarea parametrilor hemodinamici care caracterizează sindromul de debit cardiac scăzut: index cardiac < 2,0 L/ min/m2, PCWP > 15 mm Hg, rezistențe vasculare
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
o serie de factori predictivi dintre care unii se asociază puternic (ateromatoza aortei ascendente și a arcului aortic, accident vascular cerebral în antecedente, hipertensiunea arterială, diabet, folosirea balonului de contrapulsație intraaortică, angina instabilă, vârsta avansată), iar alții în mică măsură (hipotensiunea perioperatorie, ventarea ventriculului stâng) cu tipul I de deficit neurologic (140, 141). Este cunoscut faptul că pacienții cu infarct miocardic recent, localizat de regulă în teritoriul anterior și care dezvoltă anomalii de motilitate parietală au un risc crescut pentru apariția
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
vasomotorie (146). Asocierea folosirii balonului de contrapulsație intraaortică cu apariția accidentelor vasculare cerebrale se bazează pe riscul emboliei ateromatoase, dar și pe condițiile speciale care impun folosirea acestui sistem de asistare mecanică a circulației (sindrom de debit cardiac scăzut cu hipotensiune prelungită). Faptul că folosirea ventului pentru decompresia ventriculului stâng este asociată în unele studii (140) cu o incidență crescută a complicațiilor neurologice de tip I sugerează drept cauză a acestora embolia aeriană. Este motivul pentru care tehnica plasării ventului are
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
drept cauză a acestora embolia aeriană. Este motivul pentru care tehnica plasării ventului are o deosebită importanță. Ventarea ventriculului stâng prin vena pulmonară superioară dreaptă se va realiza înainte de începerea circulației extracorporeale, iar dacă condițiile hemodinamice nu permit acest lucru (hipotensiune, instabilitate electrică) plasarea ventului se va face pe by-pass cardiopulmonar parțial evitând golirea cordului și implicit pătrunderea aerului în cavitățile stângi. Altă cauză a accidentelor cerebrale vasculare o constituie embolia având ca punct de plecare tromboza atriului stâng întâlnită la
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
neurologic includ alcoolismul cronic, fibrilația atrială, hipertensiunea arterială, by-pass-ul aortocoronarian în antecedente, boala vasculară periferică, insuficiența cardiacă (140, 141). Modificările de tip encefalopatic par a fi datorate schimbărilor survenite la nivelul microcirculației cerebrale apărute, cel mai probabil, după perioade de hipotensiune sau perfuzie inadecvată. Funcția neurocognitivă este frecvent afectată preoperator la bolnavii coronarieni (169). Declinul ei se accentuează și persistă mai mult timp după by-pass-ul aortocoronarian clasic ce utilizează circulația extracorporeală (170), dar după două luni nu există practic diferențe din
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
pneumoniilor la bolnavii la care nu s-a identificat o floră patogenă în nazofaringe este de circa 3%, în timp ce prezența Pseudomonei aeruginosa se asociază cu creșterea incidenței pneumoniilor (17%). Colonizarea orofaringiană este favorizată de o serie de factori: stările comatoase, hipotensiunea, intubația prelungită, acidoza, insuficiența renală, leucocitoza, leucopenia. Apariția florei microbiene la nivel gastric depinde de valoarea pH-ului. La un pH < 4 colonizarea conținutului gastric cu bacili gram-negativi a fost întâlnită în 14% din cazuri; în schimb rata colonizării la
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
ca în HTA cronică. Neuropatia diabetică Poate să se manifeste clinic pentru prima dată în perioada sarcinii, sau se poate agrava atunci când semnele ei erau deja prezente înainte de sarcină. Neuropatia diabetică vegetativă manifestată prin gastropareză, retenție urinară, hipoglicemii nerecunoscute și hipotensiune ortostatică, poate complica conduita terapeutică în sarcină. Gastropareza diabetică poate exacerba greața și vărsăturile caracteristice sarcinii, creând dificultăți în alimentarea gravidei, iar retenția de urină favorizează apariția infecțiilor urinare. De aceea, aceste complicații trebuie identificate, evaluate complex și tratate înainte de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
frecvent la diabeticele cu angiopatie, asociindu-se totodată și cu un control metabolic defectuos. Preeclampsia, prin spasmul arteriolelor spirale, duce la ischemie placentară și hipoxie fetală. În prezența cetoacidozei diabetice mortalitatea intrauterină fetală crește la peste 50%, datorită hipovolemiei și hipotensiunii arteriale pe care le induce cetoacidoza, cu agravarea ischemiei utero- placentare. Cardiomiopatia diabetică Este caracterizată printr-o hipertrofie importantă a septului interventricular, asociată cu hipertrofia pereților ventriculilor stâng și drept (64). În apariția sa un rol important îl are hiperinsulinismul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
din cazuri de boli cerebrovasculare: aterotrombotic (hemodinamic, ocluziv), lipohialinoza arterelor mici, lacune, alte mecanisme; 2. 15% embolism cardiogen (fibrilație atrială, boli cardiace ischemice, proteze valvulare, endocardită infecțioasă, alte cauze); 3. 5% cauze mai puțin cunoscute (disecții, stări de hipercoagulabilitate, vasculite, hipotensiune sistemică). Accidentele vasculare cerebrale ischemice sunt clasificate în funcție de evoluția în timp și rezultatul final. Există diverse sisteme de clasificare pentru accidentul vascular cerebral ischemic acut. Clasificarea Oxford (OCSP - proiect comunitar al accidentului vascular cerebral, de asemenea, cunoscut sub numele de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
protocolului de îngrijire este în sarcina medicului de gardă ce a preluat cazul. 2. Menținerea pacientului în clinostatism pentru reducerea riscului unei noi rupturi, combaterea agitației psihomotorii și profilaxia crizelor comițiale dar cu evitarea influențării stării de conștientă și a hipotensiunii arteriale prin sedare, tratamentul tulburărilor hidroelectrolitice, a hipertensiunii intracraniene, menținerea funcțiilor vitale și monitorizarea, evaluarea și corectarea la nevoie a factorilor hemostazei. 3. CT de urgență pentru autentificarea hemoragiei subarahnoidiene diagnosticate clinic, orientare asupra sediului rupturii (localizarea anevrismului), identificarea leziunilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
a lcr la laborator este de preferat pentru diferențierea hematiilor proaspete de contaminare față de cele ratatinate, ca urmare a unei hemoragii anterioare puncției). 4. Tratament conservator și nursing adecvat, profilaxia vasospasmului cu nimotop, combaterea hipertensiunii arteriale excesive ca și a hipotensiunii ce favorizează infarctul cerebral în condiții de vasospasm sunt reguli generale. Un procent ridicat dintre pacienți necesită terapie intensivă și monitorizare. Formele grave de hemoragie subarahnoidiană (grad IV și V) impun măsuri de menținere a funcțiilor vitale, normalizarea parametrilor hemodinamici
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
oral ar trebui administrată la toți pacienții cu HSA pentru reducerea evoluției nefavorabile datorată vasospasmului. [9]. Cea mai eficace este administrarea profilactică, imediat de la internare și nu după declanșarea vasospasmului. Dintre efectele adverse ale blocanților canalelor ionilor de Ca amintim: hipotensiune sistemică (poate fi combătută prin expansiunea volumului intravenos), insuficiența renală, edem pulmonar. 2. Monitorizarea dezvoltării vasospasmului este rezonabil să se facă prin examen Doppler transcranian. Imagistica de perfuzie cerebrală CT sau RMN poate fi utilă pentru identificarea regiunilor cu predispoziție
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
pentru anevrismele de arteră cerebrală medie [9]. Complicațiile sistemice în ordinea frecvenței sunt: respiratorii (edemul pulmonar, pneumonia, bronhopneumonia, bronhopatia de stază, atelectazia, aspirația, pneumotoraxul, astmul, emboliile pulmonare, tulburările de ritm respirator până la stop respirator, hipoxemia, alcaloza respiratorie, acidoza respiratorie), cardiovasculare (hipotensiunea, hipertensiunea, aritmiile, tromboflebita, infarctul miocardic, insuficiența cardiacă), tulburări hidroelectrolitice (hiponatremia, hipernatremia, diabetul insipid, hipocalcemia, hipomagnezemia), infecție urinară, insuficiența renală, alte infecții, alte complicații precum: hiperglicemia, anemia, insuficiența hepatică, tulburările de coagulare, sevraj. Complicațiile respiratorii sunt tot mai frecvente cu vârsta
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
balon cu dimensiuni mai mari se efectuează o postdilatare intra-stent. Se controlează angiografic permeabilitatea arterei (fig. 5.62). Printre complicațiile stenting-ului carotidian se numără: - Complicații neurologice: infarctul cerebral, crizele epileptice, hemoragia intracerebrală și sindromul de hiperperfuzie cerebrală. - Complicații cardiovasculare: bradicardie, hipotensiune, IMA, disecție de carotidă (< 1%), vasospasm (10-15%), restenozare. - Complicații legate de instrumentar: alterarea stentului, migrare (< 1%) sau complicații locale (infecții, hematom). CONDUITA TERAPEUTICĂ În afara vârstei și comorbidităților asociate care au un impact clar asupra prognosticului bolii obstructive carotidiene, decizia terapeutică
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
al „accidentului vascular ischemic tranzitor” (exerciții fizice, mese copioase, trecerea de la clino la ortostatism, efortul fizic intens, tusea) pot sugera existența unei ischemii cerebrale hemodinamice. Alți factori care pot declanșa aceste accidente vasculare în dinamică sunt elementele care conduc la hipotensiuni arteriale episodice (inclusiv administrarea de hipotensoare) sau sindroame anemice. DIAGNOSTICUL PARACLINIC Diagnosticul paraclinic al fenomenelor de insuficiență hemodinamică poate fi de asemenea dificil. Nu există o investigație standard care să poată pune singură diagnosticul. Un semn indirect al acestui tip
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
dl sau 70mmol/l) sau ASAT> 25-50 ui/l; - encefalopatie acută cu deteriorarea recentă a statusului mental (scară Glasgow < 6 în absența sedării). Pacienții cu șoc toxicoseptic au prezentat pe lângă modificările funcționale descrise anterior o insuficiență circulatorie acută caracterizată prin hipotensiune arterială persistentă în pofida tentativei de corecție volemică (TA sistolică < 90mmHg sau o scădere a acesteia cu > 40 mmHg față de valoarea inițială). Explorarea imagistică este de un real folos pentru diagnosticul pozitiv și diferențial al infecțiilor intraabdominale. În acest sens, bolnavii
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cu peritonită secundară apendicitei perforate, atât la adulți (52,6%) dar mai ales la copii (63,5%) și la 45,8% dintre pacientele cu peritonită secundară afecțiunilor ginecologice. Alt simptom frecvent întâlnite la cazuistica pacienților cu peritonită secundară a fost hipotensiunea (χ2=14,65; GL=3; p=0,002): - la 53,1% dintre pacienții cu piocolecistită acută perforată; - la 50% dintre pacienții cu ulcer gastric perforat; - la 30,9% dintre pacienții adulți cu apendicită perforată; - la 8% dintre pacienții cu ulcer
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cu peritonite secundare se remarcă următoarele concluzii. Alături de simptomele prezentate anterior, tabloul simptomelor la internare pentru peritonita secundară apendicitei acute perforate la adult este completat de: - stare generală deteriorată în 76,3% dintre cazuri; - tahicardie la 56,7% dintre subiecți; - hipotensiune în 30,9% dintre cazuri;anxietate la 15,5% dintre bolnavi; - șoc toxico-septic în 8,2% dintre cazuri; - icter scleral la 4,1%dintre bolnavi. La pacienții cu ulcer gastric perforat se remarcă preponderent abdomenul imobil (100%), contractura abdominală (75
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
prezentat la internare un tablou redus de simptome, dintre care se evidențiază febră (61,9%) și frisonul (47,6%). Peritonita terțiară Principalele simptome evidențiate la pacienții cu peritonită terțiară au fost febra crescută, durerile abdominale difuze, inapetența și astenia. ahicardie hipotensiune inapetenta astenie stare generala deteriorata VIII.3. EXAMENE PARACLINICE Din tabelul următor rezultă prezența leucocitozei în toate loturile de studiu cu peritonită secundară. Procentul a variat între 25 și 70,6% dintre cazuri, când leucocitoza era între 10.000 și
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
6% dintre bolnavi;febra a fost cel mai frecvent întâlnită la pacienții cu peritonită secundară apendicitei perforate, atât la adulți (52,6%), dar mai ales la copii (63,5%) și la 45,8% dintre pacientele cu peritonită secundară afecțiunilor ginecologice;hipotensiunea arterială a fost un semn frecvent întâlnit; a fost prezent la 53,1% dintre pacienții cu piocolecistită acută perforată, în 50% dintre bolnavii cu ulcer gastric perforat, la 30,9% dintre cazurile cu apendicită perforată și doar în 8% din
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]