1,306 matches
-
În paralel cu slujirea, urmează apoi studii la Seminarul “Veniamin Costachi” din Iași (1922-1929) și la Facultatea de Teologie din Cernăuți (1929-1933), susținându-și examenul de licență cu teza "„Despre castitate”". După finalizarea studiilor universitare, la 20 aprilie 1934 este hirotonit ieromonah pe seama aceleiași catedrale, apoi hirotesit arhimandrit (25 aprilie 1934) și numit exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1934-1935). Publică numeroase articole în „Viața monahala“ și în revistă „Mitropolia Moldovei și Sucevei“. Preda o perioadă ca profesor de religie la
Partenie Ciopron () [Corola-website/Science/310309_a_311638]
-
profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău; arhimandritul , de pe lângă Mitropolia Moldovei și preotul Anton Angelescu (viitorul episcop Antim Angelescu) de la Galați. Ministerul de Război l-a recomandat Regelui Carol al II-lea al României pe Arhim. Părtenie Ciopron, acesta fiind hirotonit arhiereu la 25 septembrie 1937 în Paraclisul Palatului Patriarhal din București. PS Părtenie a fost înscăunat că episcop la 8 octombrie 1937, la Castelul Peleș , fiind înălțat cu acest prilej la gradul de general de brigadă și numit în funcția
Partenie Ciopron () [Corola-website/Science/310309_a_311638]
-
1941 în Qingdao, China) a fost un misionar german în China și episcop al Bisericii Romano-Catolice, fondator al "catedralei Sf. Arhanghel Mihail din Qingdao" (1932 - 1934). "" s-a născut la Beratzhausen, în Bavaria, Germania, la 14 decembrie 1883. A fost hirotonit preot la 10 februarie 1907 și a fost trimis în China, în Vicariatul Apostolic din Sud-Shandong, administrat de "Societas Verbi Divini" (în ) și de Monseniorul Henninghaus. În anul 1925, vicariatul a creat Prefectura Apostolică de "Tsingtao" (Qingdao), iar Monseniorul Georg
Georg Weig () [Corola-website/Science/322642_a_323971]
-
anul 1962 și pâna în anul 1969 studiază la Facultatea de Filozofie-Teologie din Königstein im Taunus (Germania). Părinții lui au revenit și ei în Germania în anul 1967. La 3 iulie 1971, prin episcopul Dr.h.c. Carl Joseph Leiprecht este hirotonit preot pentru Dieceza de Rottenburg (Germania). Pr. Martin Roos activează apoi ca preot la diferite parohii romano-catolice din Germania: preot-vicar în parohia Stuttgart-Obertürkheim (1971-1973); administrator parohial în Stimpfach (1973-1974) și preot-paroh în Stimpfach (1974-1990). În anul 1987 este ales ca
Martin Roos () [Corola-website/Science/304897_a_306226]
-
ASTRA, cum arată și cotizația plătită în 1868-1869 La începutul anilor 1870 Simeon Budișian i-a luat locul de preot la Giurtelecu Șimleului Ioan Lobonțiu a fost căsătorit cu Theodosia. Fiul său Patriciu Lobonțiu (1847 - 14 aprilie 1923) a fost hirotonit în 1871 și a slujit la Sudurău (mai 1872 - 1875) și Silvaș (aprilie 1875 - 14 aprilie 1923); fiul lui Patriciu, Ioan Lobonțiu, a absolvit la Beiuș și a fost decorat cu Ordinul Coroană României. Un alt fiu, Emil Lobonțiu, a
Ioan Lobonțiu () [Corola-website/Science/324041_a_325370]
-
decembrie 1830, subdiaconatul și diaconatul la 12 și respectiv 13 octombrie 1839. S-a dedicat studiilor de botanică și a realizat o mare colecție de plante și cărți, care au devenit ulterior parte a Muzeului Național al Ungariei. A fost hirotonit ca preot romano-catolic la 15 octombrie 1839. A efectuat apoi o serie de studii teologice la Universitatea din Viena în perioada 1839-1842. Apoi este profesor la Universitatea din Viena în perioada 1842-1846. Devine apoi, în anul 1846, secretar al arhiepiscopului-primat
Lajos Haynald () [Corola-website/Science/304791_a_306120]
-
Germania) este un teolog și cardinal catolic german, președinte al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor între anii 2001-2010. După obținerea bacalaureatului în 1952 și-a început studiile de filosofie și de teologie la Tübingen și la München. A fost hirotonit preot pentru dieceza de Rottenburg-Stuttgart, la 6 aprilie 1957 și a obținut doctoratul în teologie la Universitatea din Tübingen în 1961, cu o teză privitoare la „doctrina Tradiției sub școala romană”. Și-a consacrat activitatea preoțească îndeosebi învățământului. Timp de
Walter Kasper () [Corola-website/Science/326072_a_327401]
-
nobiliară română din Transilvania. A studiat la Abrud, Alba Iulia și Blaj, unde s-a pregătit pentru preoție în seminariul diecezan. Pe 8 noiembrie 1814 s-a căsătorit cu Ana Aron de Bistra, iar la 6 decembrie 1814 a fost hirotonit preot. Soția sa a murit pe 18 februarie 1818, iar el a rămas văduv. A încetat din viață la 7 septembrie 1867 la Blaj, la vârsta de 73 ani. A fost înmormântat lângă biserica parohială din Blaj. În anul 1836
Alexandru Sterca-Șuluțiu () [Corola-website/Science/306397_a_307726]
-
Teologic din Cernăuți, a fost numit ca prefect de studii la Seminarul clerical din capitala Bucovinei. În octombrie 1867 s-a căsătorit cu Minodora, fiica preotului Dimitrie Țurcan, parohul din satul Fundu Moldovei. Episcopul Eugenie Hacman al Bucovinei l-a hirotonit ca diacon la 29 februarie 1868 și apoi, după câteva zile, ca preot. A activat un an și jumătate ca administrator parohial la Biserica Sf. Nicolae din Câmpulung Moldovenesc, după care a fost transferat la biserica din satul Ciocănești. Este
Ghideon Balmoș () [Corola-website/Science/319320_a_320649]
-
Isidor Stanislav Toniuc (n. 12 februarie 1912, Siret - d. 17 iunie 1998, Rădăuți) a fost un preot greco-catolic român, care a îndeplinit funcția de vicar general al Vicariatului greco-catolic ucrainean din România. A fost hirotonit ca preot greco-catolic în anul 1937 la Baia Mare . A fost numit apoi ca vicar general al Vicariatului greco-catolic ucrainean, aflat în jurisdicția Eparhiei greco-catolice de Maramureș. În anul 1948, prin Decretul 458, a fost desființată Biserica Română Unită cu Roma
Isidor Toniuc () [Corola-website/Science/317457_a_318786]
-
Sfântului Josemaría Escrivá de Balaguer în fruntea Opus Dei. La 28 noiembrie 1982, Papa Ioan Paul al II-lea ridică Opus Dei la rangul de Prelatura personală și îl numește Prelat Opus Dei, iar la 6 ianuarie 1991 l-a hirotonit episcop. Guvernarea sa pastorală a fost caracterizată prin fidelitate față de mesajul și spiritul Fondatorului, într-o lucrare neobosită pentru a extinde apostolatele prelaturii, în slujirea bisericii. În zori zilei de 23 martie 1994, la doar câteva ore de la întoarcerea din
Alvaro del Portillo () [Corola-website/Science/332911_a_334240]
-
Constantin), este un cleric ortodox român, în prezent arhiepiscop al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului. În legislatura 1990-1992 a fost deputat de Argeș din partea FSN. În anul 1964 a absolvit cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamț. Episcopul Teofil Herineanu l-a hirotonit preot în anul 1964 pe seama parohiei Tioltiur, deși avea doar 20 de ani și nu absolvise studii superioare. În anul 1966 episcopul Herineanu l-a mutat în parohia Inău. Finalizează cursurile universitare în anul 1968, la Institutului Teologic Universitar din
Calinic Argatu () [Corola-website/Science/305456_a_306785]
-
de-al doilea război mondial, a fost nevoit să părăsească Europa și să-și încheie studiile în SUA. Pușcaș s-a înscris la Seminarul Major Benedictin "St. Procopius" din Lisle (Illinois), pentru a studia în ultimii doi ani. A fost hirotonit ca preot catolic de rit bizantin la 14 mai 1942 în orașul Pittsburgh (Pennsylvania), de către PS Basil Takach, Episcop al Episcopiei Greco-Catolice Rutene din America. Fiind încardinat în Episcopia Romano-Catolică din Erie (Pennsylvania) pentru a sluji ca preot pentru parohiile
Louis Vasile Pușcaș () [Corola-website/Science/305261_a_306590]
-
americane și a constituit un Exarhat Apostolic, dependent direct de "Sfânta Congregație Orientală" și l-a numit ca primul Exarh pe părintele Louis Vasile Pușcaș, cu titlul de "Episcop titular de Leuce". La 26 iunie 1983 părintele Pușcaș a fost hirotonit episcop titular de Leuce de către arhiepiscopul greco-catolic român Traian Crișan, secretar al Congregației pentru Canonizarea Sfinților din Curia Romană, asistat de către PS Emil John Mihalik, episcop greco-catolic de Parma, statul și de PS Michael Joseph Dudick, episcop greco-catolic rutean de
Louis Vasile Pușcaș () [Corola-website/Science/305261_a_306590]
-
secundare, a urmat cursurile Școlii clericale din Cernăuți și apoi pe cele ale Facultății de Teologie Romano-Catolică a Universității din Viena, pe care le-a absolvit în 1823. După absolvirea facultății, a fost tuns în monahism în anul 1823, fiind hirotonit ierodiacon și apoi ieromonah. Având studii înalte, este numit catihet (profesor de religie) la Școala trivială, apoi profesor pentru studiul biblic la Institutul Teologic din Cernăuți (1827-1835). În anul 1835, este numit și hirotonit ca episcop ortodox al Bucovinei. În
Eugenie Hacman () [Corola-website/Science/310306_a_311635]
-
în monahism în anul 1823, fiind hirotonit ierodiacon și apoi ieromonah. Având studii înalte, este numit catihet (profesor de religie) la Școala trivială, apoi profesor pentru studiul biblic la Institutul Teologic din Cernăuți (1827-1835). În anul 1835, este numit și hirotonit ca episcop ortodox al Bucovinei. În perioada păstoririi sale, a militat pentru dezvoltarea învățământului primar și a școlilor confesionale. A introdus din proprie inițiativă limba română ca limbă de învățământ în locul latinei la Institutul Teologic din Cernăuți, dar s-a
Eugenie Hacman () [Corola-website/Science/310306_a_311635]
-
Construcția mănăstirii fusese începută de către PS Cozma și era pe jumătate terminată. Iosif Mogârzan a fost înaintat apoi la rangul de arhimandrit. La data de 16/29 octombrie 2004, arhimandritul Iosif Mogârzan, starețul Mănăstirii Dornelor din Neagra Șarului, a fost hirotonit la Mănăstirea Slătioara ca episcop-vicar al Mitropoliei Ortodoxe de Stil Vechi din România, cu titlul de "Botoșăneanul". Hirotonirea PS Iosif ca episcop a fost săvârșită de către ierarhii Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România (IPS Vlasie Mogârzan, PS Demostene Ioniță
Mănăstirea Dornelor () [Corola-website/Science/316493_a_317822]
-
din funcție se datora unor intrigi. După pierderea dregătoriei, Ioan Damaschinul își împarte averea la săraci, își eliberează sclavii și se retrage împreună cu fratele său adoptiv, Cosma, în Mănăstirea Sfântul Sava din Palestina, unde va rămâne până la sfârșitul vieții. Este hirotonit preot și va oficia în "Biserica Învierii din Ierusalim". După anul 726, când Leon Isaurul (717-740) publică edictul iconoclast, Ioan Damaschinul devine un atacant activ al ereziei, scriind trei tratate. Ia parte și la sinodul antiiconoclast al episcopilor orientali. A
Ioan Damaschinul () [Corola-website/Science/305597_a_306926]
-
la gimnaziul din Castelfranco Veneto, unde mergea zilnic pe jos. În 1850 primește tonsura de la episcopul din Treviso și urmează cursurile în seminarul din Padova al diecezei din Treviso, unde își completează cu succes studiile clasice, filosofice și teologice. Este hirotonit în 1858, și timp de trei ani este capelan la Tombolo unde, însă, trebuia să îndeplinească multe din îndatoririle parohului care era bătrân și bolnav. A căutat să-și desăvârșească cunoașterea teologică prin studierea asiduă a scrierilor sfântului Toma și
Papa Pius al X-lea () [Corola-website/Science/298424_a_299753]
-
mănăstire, starețul, mai sus amintit, l-a trimis la Seminarul Teologic din Craiova în anul 1978. Un an mai târziu s-a transferat la Seminarul din Sibiu, pe care l-a absolvit în anul 1983. În același an, a fost hirotonit diacon, iar în anul 1984 preot pe seama Mănăstirii Rohia. Voturile monahale le-a depus în anul 1985, primind numele de "Iustin", avându-l ca naș de călugărie pe episcopul Iustinian Chira, cel care l-a și hirotonit întru diacon și
Iustin Hodea () [Corola-website/Science/308642_a_309971]
-
an, a fost hirotonit diacon, iar în anul 1984 preot pe seama Mănăstirii Rohia. Voturile monahale le-a depus în anul 1985, primind numele de "Iustin", avându-l ca naș de călugărie pe episcopul Iustinian Chira, cel care l-a și hirotonit întru diacon și preot. În cadrul mănăstirii a avut de îndeplinit ascultarea de secretar până în anul 1988, an în care arhiepiscopul Teofil Herineanu i-a încredințat conducerea provizorie a mănăstirii. Tot în același an și-a continuat studiile în teologie, fiind
Iustin Hodea () [Corola-website/Science/308642_a_309971]
-
Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales arhiereu-vicar pe seama Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului, la data de 22 martie, primind titulatura de "Sigheteanul", iar în Duminica a V-a din Postul Mare, din 17 aprilie 1994, a fost hirotonit întru arhiereu de către mitropolitul Antonie Plămădeală și arhiepiscopii Bartolomeu Anania, Iustinian Chira, Andrei Andreicuț, Calinic Argatu, Ioan Mihălțan și Emilian Birdaș. Ca arhiereu vicar a continuat și coordonarea vieții monahale de la Mănăstirea Rohia, fiind ajutat de un egumen, precum și a
Iustin Hodea () [Corola-website/Science/308642_a_309971]
-
arhiereu vicar a continuat și coordonarea vieții monahale de la Mănăstirea Rohia, fiind ajutat de un egumen, precum și a întregii vieții monahale din cuprinsul Eparhiei. Ca activitate pastoral - misionară consemnăm faptul că, alături de arhiepiscopul Iustinian, a târnosit și resfințit biserici, a hirotonit preoți și diaconi, a adresat multe cuvinte de învățătură pentru întărirea credinței strămoșești și îmbunătățirea vieții duhovnicești a fiilor Bisericii noastre, a coordonat sectoarele cultural, patrimoniu bisericesc, pictură bisericească, social și teologic educațional ale Eparhiei Maramureșului și Sătmarului, iar din
Iustin Hodea () [Corola-website/Science/308642_a_309971]
-
greco-catolic), arestat în 1948 de autoritățile comuniste și a decedat în închisoarea Sighet. S-a născut în Reșița, la 25 aprilie 1875, ca fiu al preotului greco-catolic Ioachim și al Rozaliei. A urmat liceul la Blaj, iar teologia la Budapesta, hirotonindu-se ca preot celib la 20 septembrie 1898. Îndată după hirotonire a obținut o bursă pentru a studia la Viena, la Institutul "Sfântul Augustin", unde a rămas până în 1902, când și-a susținut doctoratul în teologie. Între 1902-1904 a ocupat
Valeriu Traian Frențiu () [Corola-website/Science/299547_a_300876]
-
un preot romano-catolic, profesor universitar de filozofie, naturalist, botanist și micolog italian. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Battarra. Fiul lui Domenico Battarra (căsătorit cu Giovanna Francesca Fabbri) a studiat la seminarul pentru preoți din Rimini și a fost hirotonit în 1738. În acest timp Battarra s-a ocupat în plus cu geometrie, fizică și istorie naturală pe baza teoriilor renumitului biolog, medic și arheolog Giovanni Bianchi (1693-1775). Prin studiile lucrărilor lui Bianchi, Battarra a prins foc pentru științele naturale
Giovanni Antonio Battarra () [Corola-website/Science/337247_a_338576]