1,662 matches
-
se poate Întreprinde nimic...? Cum a fost posibilă alungarea regelui Carol II (1893-1953) rege (1930-1940) populația fiind sătulă de isprăvile lui, au aruncat cu pietre În trenul care-l ducea În exil pe fostul Suveran? Cum e posibil ca aceste hoarde de borfași numiți comuniști, să guverneze după bunul lor plac...? Iar cetățenii țării Îi suportă fară a schița cel mai mic semn de revoltă...!?” „De la izgonirea regelui Încoace, cursul istoriei s’a schimbat. Pe vremea aceea, ne aflam În sfera
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
a spațiului cosmic, să ne bucurăm Împreună, de fericirea mult dorită și, meritată...! Și... să dispară din memoria noastră toate amintirile Îndurate datorită acestei orânduiri comuniste, ce aruncă pe toți locuitorii acestei sărmane Românii, În mocirla bine studiată de către aceste hoarde barbare apărute din epoca feudală! XII DESTINUL LUCREAZĂ Drept urmare a obstrucțiunilor tot mai intensive propulsate de Lct.Col. Tudose Ion, procesul producției se desfășura cu periculoase anomalii. În această situație Tony Pavone susținut de Șeful Șantierului porniră o susținută campanie
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mea de praga și orezul cu lapte garnisit cu dulceață de vișine și mai ales franzela dospită În lapte de bovine dispăruse, trăind În amintirea mea “Odată a fost”, iar o simplă bucată de pâine n-o aveai de unde cumpăra. Hoardele comuniste Își arătase priceperea, pustiind totul În calea lor și fără predilecție: negustor, fabricant, bancher, directori de Întreprinderi, diplomați și În mod special oameni politici, intelectuali, scriitori și profesori arestau trimițând la Închisoare pe motiv de origină burgheză și,dușmani
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
scrisul de calitate să fie, el în sine, o recompensă. Acum Alice nu-și dorea altceva decât ca Roger să fie fericit, pentru ca, în secunda următoare, singura ei dorință să fie revocarea din funcție a guvernatorului anti-ecologiști. Alice își dorea hoarde de prieteni, apoi completă solitudine, o casă mai mare, apoi nici un fel de casă. În fiecare zi, Alice voia altceva; uneori nici nu știa ce voia, dar era sigură că nu avea acel ceva. Alice trăia într-o stare constantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
a închisoare, fiindcă avea gratii la ferestre, tencuiala se jumulise de la vânt și părea că e o clădire ce stă să se dărâme. Gratiile de la geam dădeau pedagogilor din acea vreme senzația că numai așa pot ține în frâu o hoardă de adolescenți adunați de prin toate colțurile țării. Călătorisem de la Iași la Arad cam 16 ore cu trenul, oboseala pusese stăpânire pe mine și tot ce-mi doream în acele momente era un colț unde să-mi pot pune capul
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
dorința, și forța pentru fiesta. Nu e munca scopul nostru, nu avem compulsie de winneri și de performeri, dar nici cultul fiestei, al bucuriei, nu-l avem. Această dublă castrare, de autoafirmare și de joie de vivre, dau împreună o hoardă de amărâți, adică de nevoiași triști și atât. Mihaela: Traume ascunse Zece ani e o criză de intrare în pubertatea democrației, maestre, cum zicea tovarășul Lenin, e boala copilăriei capitalismului, iar ce spui tu îmi amintește de mine ast-vară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
m-am gândit acut, cu nodul în gât, că noi nu mai știm să fim buni, că suntem bolnavi de autocompasiune sau, eventual, de altruism genetic. Toți acei ani ne-au terminat minima deschidere la nevoile altora, a celor străini. Hoarde care ne băteam la cozi, inși care împingeam pe altul de pe scară ca să ne facem noi loc în autobuz, creaturi care își turnau colegii ca să se spele de câte un păcat sau să obțină o plecare în străinătate sau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
făcută că mi-aș lua și eu una la fel. Debbie s-a bucurat foarte mult și a fost teribil de mirată. Parcă îl văd pe marele iubitor de Camus spunându-i, ușor mândru, când strâng împreună prin casă după hoarda departamentală: „You know, she is European”. Amândouă lucrurile sunt Jeff like! Azi m-a dus în hall să îmi povestească ultima ședință de catedră. Mă înțeleg foarte bine și cu mulți din ceilalți colegi de aici. Poate este ceva din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
la timp. Redeșteptarea națională a românilor basarabeni dintre care o treime fuseseră exterminați de Stalin prin execuții, foamete și deportare în Siberia se dorea a fi înăbușită în sânge, de către cei care se opuneau acesteia. Armata a 14-a rusă, hoarde de cazaci aduși cu avioane de pe Don, mercenari și foști pușcăriași de drept comun au fost implicați în dezlănțuirea în Transnistria a unei terori de o cruzime inimaginabilă, atacând sate, școli, grădinițe de copii, instituții, locuințe, omorând la întâmplare civili
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de la India, haremul unde străjuia ca o fantomă a geloziei rânjite un câzlar-agasi, hadâmb negru, alcătuiau oarecum cheia intereselor cardinale în această aglomerație de clădiri de lemn, chioșcuri, cafasuri, grajduri, odăi, geamii, foișoare, ganguri și havuzuri. Mehmet-Fatâh răzbise aici cu hoardele lui din Asia și se așezase cu toată greutatea asupra unui Bizanț în decadență. Era un Bizanț molatic și sleit din punct de vedere al forței militare; dar era un Bizanț al artelor și meșteșugurilor fine, al cărturăriei și inteligenței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Soliman cel Măreț, a avut țesute în ea cele mai crude tristeți și turpitudini. Stăpânitorul acesta de noroade a putut coborî în türbeaua lui, încredințat că a stat pe putere și slavă. Totuși nu stătuse decât pe putreziciune. IVtc " IV" Hoardele turcomane în răsărit și ienicerii în apus obișnuiau să culeagă pentru seraiul împărătesc feciori și fete, alegând asemenea pradă din ce găseau mai frumos. Băieții erau cu îngrijire crescuți și șeful eunucilor albi alegea pentru slujba Înaltei Porți slujbașii palatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
sistem audio sofisticat, băutură cât cuprinde și o mulțime de oameni, va ieși un chef pe cinste. Dar ceva scârțâia. Și îl învinovățeam pe Kent, tipul care dădea petrecerea. Era un bancher pasionat de sport, și locul era invadat de hoarde de amici care îi semănau leit. Necazul cu tipii de genul ăsta e că nu au nevoie de ceva care să le stimuleze încrederea în sine, sunt destul de nesuferiți au naturel, fără să mai adaugi și cocaina. Toți aveau fețele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
de apoplexie, iar comanda i-a revenit conetabilului de Bourbon, văr și dușman declarat al regelui Franței. Era un om fără mare autoritate, care mai curând urma decât conducea armata imperială. Absolut nimeni nu mai avea vreo influență asupra acelei hoarde, nici măcar împăratul, care se găsea de altfel în Spania. Necontrolată, neînduplecată, nimicind totul pe unde trecea, hoarda înainta așadar spre Roma, unde speranțele de pace cedaseră locul panicii, pe zi ce trecea tot mai smintită. Cardinalii, îndeosebi, nu se gândeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Era un om fără mare autoritate, care mai curând urma decât conducea armata imperială. Absolut nimeni nu mai avea vreo influență asupra acelei hoarde, nici măcar împăratul, care se găsea de altfel în Spania. Necontrolată, neînduplecată, nimicind totul pe unde trecea, hoarda înainta așadar spre Roma, unde speranțele de pace cedaseră locul panicii, pe zi ce trecea tot mai smintită. Cardinalii, îndeosebi, nu se gândeau decât la modul în care să se ascundă sau s-o ia la sănătoasa împreună cu avuțiile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
în închisoarea asta aflată sub asediu și care, în orice clipă, putea fi invadată și trecută prin foc și sabie. Singura mea șovăială era legată de Maddalena și de Giuseppe. Nu-mi era lesne să-i duc de bunăvoie în mijlocul hoardelor de asasini și de jefuitori. Pe de altă parte, lăsându-i la Sant’Angelo, cu sau fără mine, nu le asiguram nicidecum securitatea. Colonna mă zori: — Ce-ați ales să faceți? — Mă las în voia lui Dumnezeu. Mă duc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
12 Antonius își ținea calul în spatele centuriei din fundul pâlniei. Se uita calm la quazii care veneau în goană și intrau în capcana pe care o născocise. Mai așteptă o clipă, nesfârșită... Voia să fie sigur că erau ultimii din hoardă. Nu mai ieșea nimeni din pădure. Aceea era clipa pe care o aștepta. Se uită spre tubicen, care îi răspunse cu o privire nerăbdătoare și slobozi semnalul caedere, tăiați! Signum manipularis se ridică spre cer, și în clipa aceea cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
nu reușeau să se apere, fiind prinși între soldați și propriii tovarăși. Puținii care înțelegeau ce se întâmplă se îndreptau spre laturi, ca să nu fie loviți de centuria care înainta. Primele rânduri străbătură frontul barbar în câteva clipe, ajungând în spatele hoardei, în timp ce genieri, care se aflaseră în ultimele rânduri ale centuriei din fundul pâlniei, își reluau poziția inițială. La un semn al lui Antonius, mâna argintie a signum-ului se roti cu o sută optzeci de grade; la fel făcură și soldații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
lungul veacurilor, transformaseră Roma în Imperiu. Se gândi că epoca acelor bătălii fantastice ar fi trebuit să se încheie acolo, pe câmpia pustie, unde un manipul de soldați care încă mai credeau în curajul lui Marte reușise să învingă o hoardă de barbari mult superioară ca număr. În ținutul acela de pe Danubius, la granița care separa Imperiul, cu orașele sale splendide, podurile și străzile sale, de un continent sălbatic, alcătuit din păduri și populat de triburi - acolo, în ținutul acela, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
vrea... Cine poate... Privi în jur. — Să mă urmeze! Errius îi tăie calea. — Încalci regulile armatei. — Știu. Nici un drapel nu are voie să se miște fără signifer. — Știu. — Nu poți lua cu tine câțiva soldați, ca și cum ai fi căpetenia unei hoarde... Am fost o sută șaizeci și am învins patru sute de dușmani! strigă Antonius ridicând gladius-ul. Dacă asta e ultima bătălie înainte să devin paznic de graniță, vreau ca victoria mea și a soldaților mei să fie deplină! Șaptesprezece soldați veniră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
se desprinse din formația în formă de V și dispăru dincolo de pădure. Avu brusc senzația că se află în primejdie și simți cum i se pune un nod în gât. Strânse din dinți și își lăsă capul în piept, fixând hoarda din fața lui. Trecu repede gladius-ul în mâna stângă și făcu un pas în spate, pentru a le da de înțeles barbarilor că îi aștepta, înainte să-și înceapă fuga prin pădure. Quazii înaintară. Antonius duse la gură fistula de aramă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
armata noastră. — Dar tu erai pe moarte, iar armata noastră... Patruzeci de mii de soldați, Antonius! Patruzeci de mii de soldați au dat năvală în cel mai frumos și mai bogat oraș italic, care în trecut a respins nu o dată hoardele galilor, care a rezistat în fața lui Hannibal când a ajuns aici cu elefanții lui, după ce a trecut peste Alpes... — Cremona, care l-a susținut pe Brutus împotriva lui Caesar și pe Marcus Antonius împotriva lui Augustus... Nu uita asta. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
preț de încă o oră. Tocmai oamenii ca Sampath obstrucționau progresul națiunii, trăgându-i în jos oamenii onești și educați, ca el. Nimiceau sufletele inteligente, care se chinuiau atâta, nimiceau progresul și pe oricine încerca să stea în calea marilor hoarde needucate, care creșteau și se îndreptau spre statutul de cea mai mare populație de idioți din lume. Chiar și țările minuscule, precum Taiwan-u sau Filipinele, mergeau înainte. Dacă ar avea un dram de minte, ar părăsi țara asta veștejită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
pentru culoarea blondă a părului lui Simon. Am zărit pe cineva care semăna cu el dispărând la stânga înspre Broadgate. Nu era timp de pierdut; m-am cufundat în mulțime, sperând că urmăresc persoana potrivită. Am dat colțul pe strada Liverpool, hoarda de bancheri, de agențiide asigurări și de secretare prin care îmi croiam calea mă fereau de priviri, deși cel care părea a fi Simon nu se uita niciodată în urmă. Nu mă așteptam să fie el. Privirea pe care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
și copaci, asemenea unor catarge Într-o negură deasă. VÎntul spulbera zăpada În rafale. M-am dus pînă la stația de metrou de la Spitalul Clinic și m-am cufundat În tunelele de abur și de căldură la mîna a doua. Hoarde Întregi de barcelonezi, care obișnuiau să confunde zăpada cu miracolele, comentau caracterul neobișnuit al intemperiei. Ziarele de seară plasau știrea pe prima pagină, cu fotografii cu Las Ramblas acoperite de zăpadă și cu izvorul de la Canaletas Înțesat de stalactite. „Ninsoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
dată acești teribili cuceritori au șovăit . Cele doua armate au stat șapte zile față în față mai înainte ca vreuna din ele să se hotărască să atace. În cele din urmă semnalul bătăliei a fost dat de către Abdalrahman și uriașa hoarda a sarazinilor s-a repezit cu furie asupra francezilor. Rândurile masive ale razboinicilor nordici rămaseră neclintite ca stanca. Zadarnic își stoarseră puterile sarasinii în nenumarate atacuri , nu reușiră să-i înspăimaâte pe francezi. In cele din urmă , pe la patru după
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]