701 matches
-
despre „frații” bunicii mele, întemnițați pentru credința lor și percepția dură și directă a unui fenomen care nu mai apărea decât în poveștile bunicului din prizonieratul la ruși: colhozul. Am înțeles sensul acestui cuvânt într-o primăvară în care, inspectând holda mea, i-am găsit pe alții la arat. Când m-am întors să întreb de ce, răspunsul a fost: „N-ai auzit c-a venit și pe la noi colhozul?”. A fost lovitura de grație dată sentimentului identității personale în copilăria timpurie
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
am întors să întreb de ce, răspunsul a fost: „N-ai auzit c-a venit și pe la noi colhozul?”. A fost lovitura de grație dată sentimentului identității personale în copilăria timpurie. A identității conturate în jurul lui: eu sunt X, cea cu holda „de peste vale”. Și a fost prima reacție de refuz al pierderii identitare: refuzul hranei asociat cu privarea de bucuria de a continua să trăiesc. Satul se proletariza într-un ritm incredibil. Uzina din Călan înghițea eco-comunitatea dându-i în schimb
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
din bărbie... (Chiar nasul e-un motiv de poezie...) Bucata antologică este descrierea secetei din Cetatea soarelui, viziune hugoliană tratată în colori de carte bisericească: Pământul e vânăt,- și-adînc împietrită Puterea rodirii în brazda lihnită; Un râu de cenușă e holda de grâu În care an-vară intrai pîn' la brâu; Cuptor e pământul - văzduhul dogoare, Și zorii n-au rouă, și-n murg nu-i răcoare. Reprezentativă este și tălmăcirea în versuri a Cântării Cântărilor, în lexic timid dar cu fraze
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
își ține sculele, ca fetele de țară zestrea, prin sipete. Prânzurile sunt hoțești, după tipicul Filimon și Hogaș. Tălmăcitorul își adună forțele lexicale acolo unde comparația este mai rurală: Cum pe la țară venind din laturi protivnice argații Seceră brazde prin holda de grâu sau de orz pe pământul Unui bogat moșier și dese poloagele pică; Astfel troienii și aheii se tot secerau cu grămada, Unii la alții sărind și nimenea nu se da-n lături. Odiseea, fiind tradusă în endecasilabe, are
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tunete de foc și dangăt de clopot, chemare divină, să înfruntăm dușmanii, otravă murdară, și să privim încrezători albastrul zorilor și zilelor de mâine. Căința postumă înseamnă abur și pieire. SUNTEM DEZRĂDĂCINAȚI „Spune legenda că a fost o țară, Cu holde de-aur și cer fermecat, Cu freamăt de codru și cântec de ape, Cu sfinte troițe la uliți de sat. Erau cosânzene cu bucle de lună; Prin crânguri haiducii de fier viforoși, Și vuiet de bucium și lacrimi de doină
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și neamul stăpânii cei orbi. În noapte se stinse și doina și graiul Și datini străbune se spun c-au pierit Prin satele triste, pustiu plânge vântul Prin ziduri sfărâmate de schit năruit. Era acum țara, flămândă și goală Și holda furată și boii din jug. Flăcăii, sărmani, erau puși în lanțuri, Uciși, duși în temniți, de vii arși pe rug. Pornise furtuna, prigoane prin țară, Legenda nu spune câți morți au căzut, Ne spun doar bătrânii c-ar fi cimitire
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Să nu ne lăsăm copleșiți de șuvoaiele de nedreptăți care urlă necontenit ca valurile apelor tulburate de furtuni. Să fim români, descendenții neînduplecați ai vajnicilor noștri străbuni care au îndurat veacuri de jafuri și devastări, azi tăcute morminte, câmpii cu holde bogate și pământuri pe care nelegiuiții „administratori” de azi, prin legi nelegiuite, vor să le înstrăineze, făcând din România, Stat Național și Suveran, o colonie a tuturor amatorilor de chilipiruri, iar românul slugă și rob. Români, apărați-vă pământul, demnitatea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Davila, cât și publicarea unor texte de teorie sau critică, plasate la rubricile „Știri și polemici”, „Adevăruri crude”, „Expoziții” etc. În sumar mai intră versuri de Al. Iacobescu, I. C. Aslan, Al. T. Stamatiad, Al. Davila, Eugen Constantinescu, Al. Gherghel, Ana Holda (Ana Marcu), Al. N. Nanu, Pompiliu Constantinescu (Serenada), Mihail Cruceanu, E. Marghita, Mioara Cinsky, Claudia Millian, Corneliu Moldovanu, Sandu Teleajen, Christea N. Dimitrescu (Cridim), Ada Umbră, poeme în proză de Const. Rîuleț și, bineînțeles, mult teatru sau comentarii despre teatru
TEATRUL DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290109_a_291438]
-
e altceva, scrisorile matale mă Încântă, cu cât sunt mai lungi). 1) Cu Simion Kirileanu am fost prieten și ori de câte ori mă duceam la Munte (când era plasa Muntelui trup din jud. nostru) trăgeam la el. Minunată idee, să faceți la Holda un mic muzeu. Kirilenii merită acest vestigiu al rodnicei lor activități. 2) și pe V. Todicescu l-am cunoscut bine și eram zilnic Împreună, când, la Tg. Neamț, mergeam la băile Oglinzi, conduse de Ceacâru. 980 3) Dacă citești Anuarul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cultural despre Oameni de seamă din zona Broșteni (titlu provizoriu, consemnat aici din memorie), În fața a peste 400 de auditori. Am avut cinstea să-l cunosc personal pe ștefan Chirileanu, frate cu Gheorghe și Simion Kirileanu. L-am vizitat la Holda, i-am văzut micul muzeu, am ascultat multe Întâmplări necunoscute, dintr-un trecut foarte Îndepărtat. El are 1003 Vă aștept, după cum Îmi scrieți, la sfârșitul lunii iunie. Vă doresc succese În lucrările dumneavoastră, pentru cultura românească și pentru bucuria dumneavoastră
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
o editură, decât să-i scurteze titlul, de pildă: Case și locuri memoriale la Fălticeni. 697 „Moș Ghiță” ținea mult la acest „K”. O spune Într-o scrisoare către Leca Morariu. Fratele lui cel mai mic, ștefan, care trăiește la Holda, și urmașii lui Simion Teodorescu-Kirileanu, iscălesc toți „Chirileanu”. 1021 5 Cluj, 6 nov. ’76 Domnu’ Eugen, Oricât ar părea de incredibil, abea astăzi am intrat În posesia manuscrisului dvs. (ref. la corespondența d-lui Tempeanu... ) trimis la „Steaua” În ian
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lângă o mică baltă, aștepta sluga cu căruța. Cum ne-am urcat, a dat niște bice zdravene cailor și căruța a pornit în goană pe drumul care duce la Panciova. La vreo trei kilometri, sluga ne-a lăsat într-o holdă, iar el, ca să ascundă oamenilor din sat pentru ce a îmhămat caii, a tăiat în grabă niște nutreț pentru vite, l-a pus în căruță și apoi s-a întors. Timpul era rece. Ploua o ploaie măruntă și deasă, iar
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
jandarmii îi descoperiseră a fi legionari. La ei acasă nu ne puteam întoarce, dar vom dormi peste noapte în casa omului care a venit cu el, iar dimineața vom vedea ce este de făcut. Ne-am întors în sat tăind holdele, iar când am ajuns la marginea lui, ne-am strecurat pe lângă garduri, căci tocmai încetase ploaia și ieșise o lună frumoasă. Ca niște umbre am intrat în curtea omului și apoi în casă. Aici ne-a condus într-o odaie
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
am luat ca punct de orientare malul Dunării, care se vedea foarte bine, deoarece era apărat de un dig. N-am mers pe drumul ce da spre Panciova, pe care-l cunoșteam din ziua precedentă, ci am tăiat direct prin holde și arături. A fost un mers greu și obositor, prin pământul cleios și încă plin de apă prin multe locuri... La teama de jandarmii, care puteau să apară în spatele nostru, se adăuga și teama de oamenii de pe câmp. Ajungând la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
auzi un tropot de cal care se apropia. Când tropotul ajunse foarte aproape de ei, s-au trântit pe burtă în grâu. După ce s-a depărtat, au pornit din nou la drum, schimbând puțin direcția față de traseul șoselei. Mergeau direct prin holde și arături. Au găsit un ochi de apă de ploaie stătută, în fundul unui șanț și cum erau însetați, li s-a părut un dar dumnezeiesc. Așezându-se în patru labe au sorbit cu nesaț și parcă se învioraseră. Luminile îi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
văzut un om îmbrăcat cu o cămașă lungă, fugind ca un iepure. Nicolae Petrașcu stătea pitulat în colțul lui, nemișcat. Respirația îi revenise la normal. Se făcuse liniște și nu se auzea decât clipocitul apei pe frunze. Mergând spre marginea holdei simte o mișcare spre dreapta. Mai târziu reconstituind clipă cu clipă, împreună cu Comandantul cele întâmplate și-au dat seama că trecuseră unul pe lângă altul, fără să-și dea seama, și fugind fiecare de celălalt. Mergând liniștit spre sud, satul a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de vară, îți aduc aminte de sinuozitatea sufletului și al reliefului românesc, prins de Lucian Blaga în cartea sa „Spațiul Mioritic". între satele Daia și Roșia se întindea o tablă de pământ, frumoasă și netedă ca masa. De aici, peste holdele unduite în valuri și peste dealurile rotunjite de la Nucet și Săcădate, ca o creastă de cocoș se vede culmea zdrențuită a munților Făgărașului. Spre nord, în depărtare, e Vurpărul. Satul, ascuns după coline, abia dacă se zărește printre vârfurile pomilor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pentru a întârzia în schimb asupra potopului care servește de pedeapsă. In vale norii aprigi și focuri plutitoare,/ miniștrii răzbunării lui Jupiter cel mare/ arunc-a lor văpae. Pustiul să întinde,/ și, fără de cruțare, răstoarnă și cuprinde/ Grădini și case, holde, și oameni și turme;/ într-un moment cetatea dispare fără urme164*. E vorba de o poveste didactică ("Filemon și Baucis ne oferă un exemplu"), cu privire la adevărata fericire, retrasă, departe de bogățiile lumii. Față de societatea celor bogați și a luxului, Filemon
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ore ale zilei ori ale nopții, îndeobște atunci când gândul limpede ori somnul binefăcător înving trupul oricărei ființe umane de bună credință, susnumita stafie căpăta forma unui gigantic păianjen pervers, ce țese, cu hărnicie nepereche, în cele patru colțuri ale orizontului, holde peste holde de ștreanguri viclene, cu sfoara mai ascuțită decât tăișul celor mai lustruite pumnale. Stafia Securității, căci despre ea vorbim, se hrănește, mai e nevoie s-o spunem, din tăcerea noastră și din lipsa noastră de reacție, ca vampirii
Stafia securității by Nicolae Tone () [Corola-journal/Journalistic/16658_a_17983]
-
zilei ori ale nopții, îndeobște atunci când gândul limpede ori somnul binefăcător înving trupul oricărei ființe umane de bună credință, susnumita stafie căpăta forma unui gigantic păianjen pervers, ce țese, cu hărnicie nepereche, în cele patru colțuri ale orizontului, holde peste holde de ștreanguri viclene, cu sfoara mai ascuțită decât tăișul celor mai lustruite pumnale. Stafia Securității, căci despre ea vorbim, se hrănește, mai e nevoie s-o spunem, din tăcerea noastră și din lipsa noastră de reacție, ca vampirii din poveștile
Stafia securității by Nicolae Tone () [Corola-journal/Journalistic/16658_a_17983]
-
preț decât drapelul Unui neam biruitor. "Pânza ta, zicea bătrânul Cu glas blând și mângâios E cinstită ca și giulgiul Sfânt al Domnului Hristos. Și apoi, în țesătură De mătase s-a-ntrupat Cerul zilelor de vară Limpede și nepătat. Spicu-mbelșugat al holdei Ce se leagănă de vânt Sângele ce-a curs spre slava Strămoșescului pământ." Avusese el norocul Să te poarte fluturând În război când prin văzduhuri Treceau plumbii șuierând. Tamara BÂNZAR, Vărzărești
Oșteanul și drapelul. In: Curierul „Ginta latină” by Tamara Bânzar () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2320]
-
referitoare la Oastea Domnului. În legătură cu Oastea Domnului s-a pus problema profundă: renașterea vieții sufletești. O biserică în care nu se vorbește de renaștere religioasă prin puterea de mântuire a Domnului Hristos, oricât de fățoasă ar fi în exterior, e holda cu grâu mare în pai, dar goală în spic. Întrebarea serioasă este: Cum trăiesc eu cu Hristos? Care este legătura mea zilnică cu Hristos? Asta cere Sfânta Scriptură. Preotul care nu și-a pus problema pentru el personal, acela nu
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
I-IV Dârmoxa"; - poziția 49 coloana 2 va avea următorul cuprins: "Teren aferent Școlii cu clasele I-IV nr. 2 Cotirgași; Pr. Lat."; - poziția 53 coloana 2 va avea următorul cuprins: "Teren aferent Școlii cu clasele I-VIII G.T.Kirileanu - Holda"; - poziția 54 coloana 3 va avea următorul cuprins: "Teren aferent Școlii cu clasele I-VIII Cotirgași "; c) se completează cu pozițiile 55-57, conform anexei nr. 9 la prezenta hotărâre. ... 21. Anexa nr. 22 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al
HOTĂRÂRE nr. 1.564 din 1 noiembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, a Hotărârii Guvernului nr. 1.170/2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, precum şi pentru atestarea domeniului public al unor comune nou-înfiinţate în judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183101_a_184430]
-
ARDUD 1. Ardud 1. Ardud-Vii 2. Madaras 2. Babă Novac 3. Gerausa 4. Sărătura SIBIU MIERCUREA SIBIULUI 1. Apoldu de Sus 2. Dobarca SUCEAVA BROSTENI 1. BROSTENI 1. Cotargasi 2. Haleasa 2. Darmoxa 3. Lungeni 3. Frasin 4. Neagră 4. Holda 5. Holdița 6. Pietroasa CAJVANA 1. Codru DOLHASCA 1. Budeni 2. Gulia 3. Poiana 4. Poienari 5. Probota 6. Siliștea Nouă 7. Valea Poienei FRASIN 1. FRASIN 1. Doroteia 2. Bucșoaia 2. Plutonita LITENI 1. Corni 2. Roscani 3. Rotundă
LEGE nr. 351 din 6 iulie 2001 (*actualizata*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reteaua de localităţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185168_a_186497]
-
ARDUD 1. Ardud 1. Ardud-Vii 2. Madaras 2. Babă Novac 3. Gerausa 4. Sărătura SIBIU MIERCUREA SIBIULUI 1. Apoldu de Sus 2. Dobarca SUCEAVA BROSTENI 1. BROSTENI 1. Cotargasi 2. Haleasa 2. Darmoxa 3. Lungeni 3. Frasin 4. Neagră 4. Holda 5. Holdița 6. Pietroasa CAJVANA 1. Codru DOLHASCA 1. Budeni 2. Gulia 3. Poiana 4. Poienari 5. Probota 6. Siliștea Nouă 7. Valea Poienei FRASIN 1. FRASIN 1. Doroteia 2. Bucșoaia 2. Plutonita LITENI 1. Corni 2. Roscani 3. Rotundă
LEGE nr. 351 din 6 iulie 2001 (*actualizata*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reteaua de localităţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185169_a_186498]