3,545 matches
-
Filipeni, despre care avem mărturii scrise. Dar, și pe vremea aceea, cârciuma era loc de întâlnire, de aflare a veștilor, de încheiere a afacerilor, de dezlegare a limbilor. Tot la crâșmă aveau loc petreceri de sărbătoare, se închiria locul pentru hora duminicală, unde se întâlneau tinerii, dar și părinții. Unii dintre luncași, după obiceiul din Bucovina, stăteau câte trei zile la cârciumă, de mergeau femeile și le duceau acolo de mâncare; alteori stăteau și ele, ceea ce era ceva nemaivăzut, ca femeile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pod. Era mândria gospodinei, a fetelor de măritat, după care erau apreciate în sat. Tot în ladă se țineau hainele de sărbătoare, cele cusute cu motive populare, cu migală și pricepere, care se îmbrăcau la zile deosebite, dar și la horă și la nuntă. O descriere sumară a portului luncașilor de la sfârșitul secolului al XIX-lea ne-a lăsat în memoriile sale Toader Gh. Miron Boca care-și amintește: „îmbrăcămintea era toată și la toți făcută în casă din cânepă, lână
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
porc, ațe negre, din păr de capră. La brâu erau încinși cu un brâu tot din lână, vopsit, în general, roșu; cămașa din cânepă, lung până la genunchi; ițari tot din cânepă. Cam acesta era porul luncașilor.” Costumul de sărbătoare, de la horă, cuprindea „cămașa înflorită, bete lucrate cu strămătură în casă; ițari albi și bundiță lucrată toată în strămătură, iar la pălărie flori. Fetele aveau cămașă cu altiță, bătută cu flori, fuste crețe, părul împletit în cozi și floare la ureche.” Era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ști dacă nu ar vedea costumul popular purtat de echipele de dansuri populare. Prin lăzile de zestre, cei care le mai au, nu le-au aruncat, se păstrează încă obiecte de îmbrăcăminte lucrate în casă, artistic. X. 2 Dansul popular. Hora satului. Putem spune, în baza descoperirilor arheologice, a documentelor scrise păstrate, a studiului direct asupra comunităților umane rămase pe o treapt inferioară de dezvoltare, că dansul s-a născut odată cu omul, fiind o formă de manifestare a spiritului, de raportare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
românească medievală, au trăit și prin dans. Nici dacii, nici dacoromanii și nici românii nu au inventat dansul, cel mult au particularizat unele mișcări, ritmuri și le-au dat nume, pentru a se individualiza în raport cu alte etnii. După cum spun specialiștii, hora, dansă tradițional românesc, are origini preistorice (o horă feminină este „figurată” în ceramică, descoperită la Frumușica), la fel și Călușul (Călușarii) este un dansă inițiatică și care, în diverse variante, denumite altfel, se mai păstrează în multe zone ale țării
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dacii, nici dacoromanii și nici românii nu au inventat dansul, cel mult au particularizat unele mișcări, ritmuri și le-au dat nume, pentru a se individualiza în raport cu alte etnii. După cum spun specialiștii, hora, dansă tradițional românesc, are origini preistorice (o horă feminină este „figurată” în ceramică, descoperită la Frumușica), la fel și Călușul (Călușarii) este un dansă inițiatică și care, în diverse variante, denumite altfel, se mai păstrează în multe zone ale țării. Călătorii străini prin șările Române au remarcat, printre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mulți roată sau într-un șir lung. Altminteri, ei nu joacă prea lesne decât la nunți. Când se prind unul pe altul de mână și joacă roată, mergând de la dreapta spre stânga cu aceiași pași potriviți, atunci zică că joacă hora.... La nunți, înainte de cununie au obiceiul să joace în ogrăzi și pe ulițe în două șiruri, unul de bărbați, celălalt de femei ... Afară de aceste jocuri, care se joacă pe la sărbători, mai sunt încă alte câteva aproape de eres, care trebuie alcătuite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din numerele făr soț 7, 9 și 11. Jucătorii se numescă „călușari”, se adună o dată pe an și se îmbracă în straie femeiești...” Prezentând dansul la românii moldoveni, Dimitrie Cantemir nu face nicio deosebire de ordin social între participanții la horă sau la călușari, numai că se referă la oameni liberi - boieri de toate categoriile mari, mijlocii și mici și alte categorii sociale care nu țineau de ceea ce se numește țărănimea dependentă. Dacă, așa cum spune Dimitrie Cantemir, în Moldova toți țăranii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
chiar și după legalizarea clăcii, boierii ofereau lucrătorilor pământului, la sfârșitul prășitului sau secerișului, muzică, dans, băutură și mâncare, Procedeul s-a extins, așa că la orice clacă boierească se organiza, la sfârșit, o petrecere, devenind un obicei. Din „curtea” boierească, hora a trecut în bătătura satului și la crâșmă, care, de regulă, era tot a boierului. Dacă la munca de clacă participa tot satul, e de la sine înțelesă că și la petrecere participa toată lumea, prilej ca să se transmită „acumulările” în domeniul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
participa toată lumea, prilej ca să se transmită „acumulările” în domeniul creației populare: zicători, strigături, în special cu iz satiric, vorbe de duh etc. în satele răzeșești nu se petrecea mai puțin, numai că petrecerea era între ei, nu se amestecau cu hora clăcașilor, deși jocurile erau aceleași, strigăturile la fel, cu același conținut. Și în satele răzeșilor se folosea crâșma ca loc de întâlnire, petrecere, horă, schimb de idei și noutăți; era „ziarul” satului. în momentul în care s-au stabilit pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răzeșești nu se petrecea mai puțin, numai că petrecerea era între ei, nu se amestecau cu hora clăcașilor, deși jocurile erau aceleași, strigăturile la fel, cu același conținut. Și în satele răzeșilor se folosea crâșma ca loc de întâlnire, petrecere, horă, schimb de idei și noutăți; era „ziarul” satului. în momentul în care s-au stabilit pe raza moșiei Filipeni, mai întâi a celor care au pusă bazele satului Slobozia - Filipeni, apoi a bejenarilor bucovineni, stabiliți și în Slobozia, concentrați în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de pornire și, ceea ce s-a constatat mai târziu, zestrea spirituală a noilor veniți, deși ușor diferită, a completat și întregit manifestarea spirituală, s-o numit răzeșească, a răzeșilor din Fruntești, Mărăști, Oncești, Oțelești și Zlătari. Când au fost văzute horele luncașilor (dansurile lor), costumele lor, lumea, care a văzut și a putut să înțeleagă, și-a dat seama că acei care jucau îndrăcit hora, erau tot români, de-ai noștri, din alte locuri, alungați de necazuri în valea Dunavățului. Cei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o numit răzeșească, a răzeșilor din Fruntești, Mărăști, Oncești, Oțelești și Zlătari. Când au fost văzute horele luncașilor (dansurile lor), costumele lor, lumea, care a văzut și a putut să înțeleagă, și-a dat seama că acei care jucau îndrăcit hora, erau tot români, de-ai noștri, din alte locuri, alungați de necazuri în valea Dunavățului. Cei din Fruntești, răzeșii marcați de superioritatea lor socială, nu veneau la dansurile și horele luncașilor, dar influența s-a făcut prin școală, desigur mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înțeleagă, și-a dat seama că acei care jucau îndrăcit hora, erau tot români, de-ai noștri, din alte locuri, alungați de necazuri în valea Dunavățului. Cei din Fruntești, răzeșii marcați de superioritatea lor socială, nu veneau la dansurile și horele luncașilor, dar influența s-a făcut prin școală, desigur mai târziu, în raport cu venirea bejenarilor bucovineni. Ceea ce vedem astăzi ca program artistică la televizor, în trecutul nu prea îndepărtat, avea loc în fiecare sat. Deosebirea constă în percepția fenomenului artistic: cei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ceea ce vedem astăzi ca program artistică la televizor, în trecutul nu prea îndepărtat, avea loc în fiecare sat. Deosebirea constă în percepția fenomenului artistic: cei mai vechi ca noi erau participanți și beneficiari ai fenomenului artistic, numit generică „gioc, joc”, horă, noi, cei de astăzi, suntem numai beneficiarii actului artistic. Noi, cei de astăzi, ar trebui să înțelegem semnificația termenului „horă”, acest dansă specifică românesc, desemnând toată creația populară legată de joc, de dans. Pentru satul Lunca din comuna Filipeni, când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în percepția fenomenului artistic: cei mai vechi ca noi erau participanți și beneficiari ai fenomenului artistic, numit generică „gioc, joc”, horă, noi, cei de astăzi, suntem numai beneficiarii actului artistic. Noi, cei de astăzi, ar trebui să înțelegem semnificația termenului „horă”, acest dansă specifică românesc, desemnând toată creația populară legată de joc, de dans. Pentru satul Lunca din comuna Filipeni, când spunem horă, „la horă”, „gioc” și joc, trebuie să înțelegem ansamblul dansurilor populare care, acum, le mai vedem pe scenele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cei de astăzi, suntem numai beneficiarii actului artistic. Noi, cei de astăzi, ar trebui să înțelegem semnificația termenului „horă”, acest dansă specifică românesc, desemnând toată creația populară legată de joc, de dans. Pentru satul Lunca din comuna Filipeni, când spunem horă, „la horă”, „gioc” și joc, trebuie să înțelegem ansamblul dansurilor populare care, acum, le mai vedem pe scenele căminelor populare sau în concursuri. Se poate spune că de pe imașul, toloaca sau din fața crâșmei satului, „hora” a intrat în sălile de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
astăzi, suntem numai beneficiarii actului artistic. Noi, cei de astăzi, ar trebui să înțelegem semnificația termenului „horă”, acest dansă specifică românesc, desemnând toată creația populară legată de joc, de dans. Pentru satul Lunca din comuna Filipeni, când spunem horă, „la horă”, „gioc” și joc, trebuie să înțelegem ansamblul dansurilor populare care, acum, le mai vedem pe scenele căminelor populare sau în concursuri. Se poate spune că de pe imașul, toloaca sau din fața crâșmei satului, „hora” a intrat în sălile de spectacol, purtând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din comuna Filipeni, când spunem horă, „la horă”, „gioc” și joc, trebuie să înțelegem ansamblul dansurilor populare care, acum, le mai vedem pe scenele căminelor populare sau în concursuri. Se poate spune că de pe imașul, toloaca sau din fața crâșmei satului, „hora” a intrat în sălile de spectacol, purtând amprenta creatorilor neștiuți, care, prin contribuția lor, au îmbogățit și diversificat „hora” (Hai la horă, hai la joc!) pigmentând-o cu strigături mai mult sau mai puțin deocheate. Despre „hora” din Lunca - Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
le mai vedem pe scenele căminelor populare sau în concursuri. Se poate spune că de pe imașul, toloaca sau din fața crâșmei satului, „hora” a intrat în sălile de spectacol, purtând amprenta creatorilor neștiuți, care, prin contribuția lor, au îmbogățit și diversificat „hora” (Hai la horă, hai la joc!) pigmentând-o cu strigături mai mult sau mai puțin deocheate. Despre „hora” din Lunca - Filipeni, în afara strigăturilor „oamenilor buni și bătrâni” din sat, avem scrierile monografice despre oamenii și satele de unde au pornit în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe scenele căminelor populare sau în concursuri. Se poate spune că de pe imașul, toloaca sau din fața crâșmei satului, „hora” a intrat în sălile de spectacol, purtând amprenta creatorilor neștiuți, care, prin contribuția lor, au îmbogățit și diversificat „hora” (Hai la horă, hai la joc!) pigmentând-o cu strigături mai mult sau mai puțin deocheate. Despre „hora” din Lunca - Filipeni, în afara strigăturilor „oamenilor buni și bătrâni” din sat, avem scrierile monografice despre oamenii și satele de unde au pornit în bejenie luncașii. Ca să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din fața crâșmei satului, „hora” a intrat în sălile de spectacol, purtând amprenta creatorilor neștiuți, care, prin contribuția lor, au îmbogățit și diversificat „hora” (Hai la horă, hai la joc!) pigmentând-o cu strigături mai mult sau mai puțin deocheate. Despre „hora” din Lunca - Filipeni, în afara strigăturilor „oamenilor buni și bătrâni” din sat, avem scrierile monografice despre oamenii și satele de unde au pornit în bejenie luncașii. Ca să-i liniștim pe cei care încă își mai pun problema originii sociale a bejenarilor care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
hanul, crâșma îndeplinea o funcție socială, nu era numai un loc de beție, era preponderent și asta, dar mai era ceva, era loc de întâlnire pentru sat, tineri și tinere, babe și moșnegi, mame și tați, cu fete și flăcăi. Hora luncașilor avea loc la cele două hanuri: la hanul lui Sterian se adunau flăcăii cu armata făcută, pregătiți pentru însurătoare, boi cumpărați și casa începută, ori terminată. La hanul lui Rosetti era hora celor care n-au făcut armata, iar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mame și tați, cu fete și flăcăi. Hora luncașilor avea loc la cele două hanuri: la hanul lui Sterian se adunau flăcăii cu armata făcută, pregătiți pentru însurătoare, boi cumpărați și casa începută, ori terminată. La hanul lui Rosetti era hora celor care n-au făcut armata, iar fetele erau și ele după flăcăi; la cei cu armata făcută veneau fetele care erau de măritat, cu zestrea așezată clit pe ladă, pe când în partea cealaltă, erau fetele care ieșeau la horă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
hora celor care n-au făcut armata, iar fetele erau și ele după flăcăi; la cei cu armata făcută veneau fetele care erau de măritat, cu zestrea așezată clit pe ladă, pe când în partea cealaltă, erau fetele care ieșeau la horă prima dată. Fiecare han își avea scrânciobul lui, căruia îi dădeau drumul în ziua de Paști și îl demontau după Ispas. Horele aduse din Bucovina, unele legănate, domoale, altele repezi, pe bătăi: Ciobăneasca, Rața, Leșasca erau admirate și de boierii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]