834 matches
-
sistem de rezervări în turismul rural românesc. Sloganul ANTREC, de fapt al companiilor de promovare ale Direcției de promovare în turism, este : „VENIȚI CA TURIST, PLECAȚI CA PRIETEN !”. ANTREC are propriul său logo ce reprezintă un acoperiș de casă cu horn de sobă de culoare roșie, sprijinit pe un spic de grâu de culoare verde ; pe post de fereastră a casei și sufletului, într-un albastru ca cerul liniștit se află o rozetă ce reprezintă motivul stilizat al soarelui, energiei și
STRATEGII ?N TURISMUL RURAL DIN BUCOVINA by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83113_a_84438]
-
M. Eminescu, I, p. 231) la statutul de pluralia tantum: „Am să-i scot eu fumurile.”. Substantivul fum cunoaște și poziția substantivelor care dezvoltă opoziția singular vs plural, când denumește, metonimic, canalul de trecere a fumului dintr-o sobă spre horn: „sobe cu un fum/sobe cu două fumuri”. Arhinumărultc "Arhinum\rul" Substantivele defective de număr care se caracterizează prin trăsătura semantică ‘discontinuu’ se înscriu în ceea ce s-ar putea numi arhinumăr. Prin întrebuințarea cea mai frecventă, ele intră în seria
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
stejar după etc. după stejar (Crăciun) Prin prepoziția de sau după ca prim element al unor prepoziții compuse, componenta semantică „static” lasă loc trăsăturii „dinamic”; cele două prepoziții descriu opoziția punct de plecare/punct de sosire: Doarme sub masă/lângă horn/după ușă. Iese de sub masă/de lângă horn/de după ușă. Merge până sub masă/până lângă ușă. Prin prepoziții compuse, formate din doi termeni, dimensiunea spațială/temporală este introdusă în interval/durată: de la... până la: de la gară pân’la moară de... până
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prepoziția de sau după ca prim element al unor prepoziții compuse, componenta semantică „static” lasă loc trăsăturii „dinamic”; cele două prepoziții descriu opoziția punct de plecare/punct de sosire: Doarme sub masă/lângă horn/după ușă. Iese de sub masă/de lângă horn/de după ușă. Merge până sub masă/până lângă ușă. Prin prepoziții compuse, formate din doi termeni, dimensiunea spațială/temporală este introdusă în interval/durată: de la... până la: de la gară pân’la moară de... până: de aici până acolo de vineri până
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
turcă, cu valoare variabilă, între 400-500 kilograme. Meseriașii locali extrăgeau piatra de var și, după epuizarea acesteia, săpau pământul văros, îl frământau bine, făcând din el „mălaie”. Ele se uscau întâi la soare, erau introduse, apoi, într un fel de horn, cum se așează cărămida pentru ars, pentru a fi cuprinse de foc. între 1878-1880 s-au fabricat 200 de chile după acest procedeu. Pe la 1900 mai trăiau doar cei care văzuseră cum se făcea astfel varul, meșterii muriseră. în satul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în poezia Decembre. Dragostea este surprinsa desfășurându-se într-un moment de intimitate, în casa iubitei, la căldura focului; natura din exterior devine un pretext pentru sentimentul de dragoste. Aparent, eul liric este adăpostit de ostilitatea naturii, despărțit de „geamuri”, horn”, în casa iubitei unde: „cald e aicea la tine”. Cu toate acestea, sacralitatea și căldura oferite de sentimentul de iubire sunt parcă inutile pentru eul în stare de hipnoză, care nuși poate desprinde atenția de la natura hibernală etxerioară. Dragostea devine
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
încerca în zadar să destindă tensiunea sufletească. Nici casa iubitei, nici apropierea ei, nici „toate din casă” ce-s „sfinte”nu îl pot apăra de dezechilibrul sufletesc. Monotonia iritantă, marcă a gheții sufletești, a materializării se remarcă în versurile: „La horn să ascult vijelia,/Sau zilele mele totuna -/Aș vrea să le-nvăț simfonia” sau refrenul: „citește nainte”. Viața din interiorul casei nu corespunde cu starea poetului care, intrat într-o transă rău prevestitoare rămâne rece și distant față de căldura oferită
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Privi poarta, [e7b] parcă fără s-o înțeleagă. [e8a] Brusc, își înclină capul, [e8b] scoase un strigăt, [e8c] străbătu în goană un vestibul și două curți interioare [e8d] și pătrunse în bucătărie. [e9a] Fără să șovăie, își vîrî brațul în hornul înnegrit de fum [e9b] și scoase cuțitașul cu mîner de lemn pe care-l ascunsese acolo, [e9c] în vremea cînd era copil. [e10a] Ochii îi străluceau de bucurie [e10b] și părinții izbucniră în lacrimi, [e10c] fiindcă își regăsiseră copilul. [e11a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lui Caillois este cu atît mai gravă). Însă fraza periodică de uvertură a celui de al doilea paragraf afirmă scurgerea iremediabilă a timpului: planta a crescut. În zadar identitatea eroului este aceeași (fiul părinților săi, cel care ascunsese cuțitașul în horn), el s-a schimbat iremediabil. Noi sîntem o ființă care se schimbă și care rămîne permanentă", scrie Borges, și adaugă imediat: "Ce-am fi fără memorie? [...] O memorie care în mare parte este făcută din uitare, dar care este esențială
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Paler constată, perfect îndreptățit, următorul lucru: ,,Iernile lui Bruegel ne spun despre pictorul flamand mai mult decît autoportretul său presupus’’(p. 12). Nu la fel, oare, și ,,tablourile de iarnă’’ ale lui Bacovia? Ninsori „grozave”, amurguri „sumbre, de metal”, ceață, „hornuri ce fumează”, „pustiu”, „corbi”, „lupi”. în fiecare detaliu e o senzație, un gînd, o reacție. Unele poeme atestă nevoia de căldură și apropiere umană, altele exacerbează solitudinea, așază anotimpul printre semnele fatalității. Cert, iernile contribuie la definirea comportamentului poetului, „spun
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
putut evita gândirea mitică. Poezia „Gorunul” este o „demonstrație” lirică a simbiozei prezente mereu la nivelul cuvântului. POEZIA TRADIȚIONALĂ Ion Pillat: Aci sosi pe vremuri comentariu „La casa amintirii cu-obloane și pridvor, Păianjeni zăbreliră și poartă și zăvor. Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc De când luptară-n codru și poteri și haiduc. În drumul lor spre zare Îmbătrâniră plopii. Aci sosi pe vremuri bunica-mi Caliopi. Nerăbdător bunicul pândise de la scară Berlina legănată prin lanuri de secară. Pe-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
statorniciei și adăpost al cuplului, În expresia lui juvenil-familială, casa e o axă cu funcție sacră. În interiorul ei ocrotitor se petrec sosirile si plecările, ea este oglinda unde se reflectă evenimentele ritualice ale vieții: nunta și moartea. „Obloanele”, „pridvorul", „poarta”, „hornul” trăgând „alene din ciubuc” fac din casa amintirii un univers cald și intim, ce ține la distanță securizanta teroare a morții, lăsând să se infuzeze doar dulcele ei presentiment melancolic. Tânăra pereche de ieri sau de acum trăiește, sub oblăduirea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-i place, doar că nu poate simți plăcere dacă nu fumează. Și mai ales adu-ți aminte că atunci când va pleca din preajma ta va trebui să fumeze în continuare. Mâine-dimineață, când se trezește cu pieptul încărcat de funingine ca un horn, va trebui să se sufoce singur în continuare. Așa i-am spus soției mele. Când își va face socotelile bănești, când va veni ziua națională antifumat, când îi vor cădea ochii data viitoare pe avertismentul Ministerului Sănătății, când îl vor
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
să arunce câte șapte raze seci în lume." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (e) " Pe urmă se mai învârte cât se mai învârte prin casă, doar a mai găsi ceva, dar nu găsește nimic, căci iedul cel cuminte tăcea molcum în horn, cum tace peștele în borș la foc. Dacă vede lupul și vede că nu mai găsește nimic, își pune în gând una: așază cele două capete cu dinții rânjiți în ferești, de ți se părea că râdeau, pe urmă unge
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de omografe: copii copii, uită uită; (c) perechile de paronime: solitar solidar; (d) cratima și punctul ca semne de ortografie. 10. Analizați sintactic fraza: "Pe urmă se mai învârte [...], dar nu găsește nimic, căci iedul cel cuminte tăcea molcum în horn, cum tace peștele în borș la foc. ... lupul [...] așază cele două capete cu dinții rânjiți în ferești, de ți se părea că râdeau, pe urmă unge toți păreții cu sânge, ca să facă și mai mult în ciudă caprei, ș-apoi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ghiduș, el sigur vine Cu un ,,h’’ cărând în spate. Ești copil isteț, ai minte; Poți ușor să afli dacă ,,G’’ apare în cuvinte. Câți de ,,g’’ pe-aici se joacă? Haina-aceasta-așa frumoasă, Un harbuz gustos și un Horn ce-i cocoțat pe casă.... Ce au toate în comun? LITERA ,,H’’ Haina și-a tăiat în spate, Că e hâtru, -ntr-o ureche; Cu picioarele-nghețate, Stă-n ghereta lui cea veche. Hârbu-n hohote azi râde De o oală ce
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
era zi de post. Fără isprăvile sângeroase pe care le seamănă pe drum, ar fi doar un bandit de operă. Iată cum devine el ceea ce este. Turcii năvălesc în casa lui Badiu. Soldații Islamului îl leagă cu frânghii de stâlpul hornului. Ca să scape, le oferă averea lui și le spune unde este ascunsă. Turcii iau aurul, dar nu-l dezleagă pe prizonier. Le-o oferă pe soția sa, împodobită și gătită. Turcii o iau, dar nu taie frânghiile. Atunci femeia reușește
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mai hăituiește ea până în ziua de azi. Iar asta a ieșit la suprafață în romanul lui Attila nu dintr-o frescă, ci dintr-o țesătură de mici istorii nebunești și tragice, dintr-o puzderie de amănunte (cum ar fi un horn înfundat), dintr-un cuvânt brutal sau dintr-o tăcere. Să trec la prietenia lui Attila cu Filip Florian. N-o să-mi descriu acum entuziasmul pentru Degete mici și Băiuțeii, nici episoadele telepatice trăite cu frații Florian, nici bucuria de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
mână. Celelalte ferestre-s pustii. Doar undeva sus, la un geam fără sclipici, stă o bătrână cu batic, încadrată de două fantome de flori. Cum, necum, tristețea din tabloul autentic are legătură cu perechea de berze care stă pe un horn în Piața Mare. Au dat cu laserele colorate pe bietele păsări la premiile MTV până s-au dus, căpiate... Au revenit după câteva zile, ciufulite și murdare de parcă s-ar fi tăvălit prin mlaștini ca să scape de sclipirile verzi ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
de la telefon mi-au dat lacrimile. Te-am sunat și eu să-mi auzi glasul tremurat, însă telefonul tău era ocupat. Și la urma urmei mai bine scriu pagina asta când s-au uscat lacrimile iar norul ca fumul din horn ce se pierde în cerul senin cerul nostru, pe care sunt nori dar n-are aface, urcă fumul din mine să știi că nu fumez în clipa asta știm amândoi ce e în spatele norilor cum știu că dincolo de vocalele tale
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nu-i șade bine Când. se duce parcă vine. De mâncare n-am ce zice Se pricepe sa mănânce. Și mănânca, frate dragă, Câte-o mămăligă întreagă. A facut o mămăligă, De nici câinii n-o mănâncă. Nici motanul de pe horn N-o mănâncă să-l omori. Și de crudă ce era, Nici la porci nu le plăcea. Zurgălăi și clopoței Înc-o roată, măi flăcăi! Hăi,hăi! Mi-am luat alta mai mică Ard-o focul mult mănâncă. Popușoi din cinci
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
te-oi mângâia! Joacă, joacă, măi Gavrile, Că-ți dau pâine și măsline; Joacă, joacă, tropotit, Ca Frăsina la prășit! Astă noapte n-am dormit, Toată casa am lipit; Nici la noapte n-am să dorm, Ca să pun lutul la horn, Căci se văd nuielele Și mă râd muierele! Ia, mai saltă din suman, Ca Ileana la spital! Ea, când trece Prin salon, Parcă trece un tractor Ș i când spune-o vorbuli ță Zici că bate o meliță! Și cântă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pruncul Iisus și magi de mărime naturală. Tot aici există obiceiul ca, înainte de Moș Crăciun, să vină Baba-Cloanța călare pe mătura ei, verifică atent cine a fost cuminte și cine nu. Ea este foarte bună cu copii, se strecoară pe hornuri și lasă cadourile lângă bradul împodobit. Bangladesh. În satele creștine din Bangladesh, bărbații taie ramuri de bananier și le replantează căte două de-a lungul drumurilor spre biserici și în jurul caselor. Apoi apleacă crengile una peste cealaltă, pentru a forma
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
rău tot timpul anului care va urma, fiindcă spiridușii îi vor bate cu nuci. Anglia. Copiii din Anglia își primesc cadoul la 25 decembrie. Scrisorile pentru Moș Crăciun, care poartă numele de Santa Claus, în Ajunul Crăciunului sunt puse în hornul șemineului, pe șemineu sau în geam, introduse în șosetuțe speciale, în așa fel încât să fie umplute cu surprize a doua zi dimineață. La 25 decembrie, englezii se adună în familie la masa festivă. Tot tradiția Crăciunului englezesc îi aparține
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
nu-i șade bine Când. se duce parcă vine. De mâncare n-am ce zice Se pricepe sa mănânce. Și mănânca, frate dragă, Câte-o mămăligă întreagă. A facut o mămăligă, De nici câinii n-o mănâncă. Nici motanul de pe horn N-o mănâncă să-l omori. Și de crudă ce era, Nici la porci nu le plăcea. Zurgălăi și clopoței Înc-o roată, măi flăcăi! Hăi,hăi! Mi-am luat alta mai mică Ard-o focul mult mănâncă. Popușoi din cinci
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]