1,133 matches
-
1989), Tudor Arghezi (3/1980 și 2/1988), Mihail Sadoveanu (4/1980), Panait Istrati (1/1981), George Bacovia (3/1981), E. Lovinescu (4/1981), Lucian Blaga (2/1982), I.L. Caragiale (2/1983), Liviu Rebreanu (1/1985), Camil Petrescu (3/1985), Hortensia Papadat-Bengescu (2/1986), Ion Creangă (4/1989) ș.a. Articolele sunt scrise în limbi de circulație: franceză, engleză, germană, italiană, spaniolă. Cronică traducerilor se preocupă, în fiecare număr, de unele cărți traduse în și din limba română. Printre semnatari: Edgar Papu
CAHIERS ROUMAINS D’ÉTUDES LITTÉRAIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285998_a_287327]
-
M. Sevastos), preferă proza de observație socială, în dauna celei de analiză psihologică. Nu era aceasta numai opinia lui. Revista îi va publica pe Liviu Rebreanu, C. Stere, Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu și, insistent, destui obscuri, dar aproape deloc pe Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Gib I. Mihăescu. De la această estetică a temperanței, îndatorată în bună măsură lui G. Ibrăileanu, se abat, într-un fel sau altul, și Al. A. Philippide, și M. Ralea, și D. I. Suchianu. Spiritul cel mai modern rămâne
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
preferințe: modelele sale, în proză, de exemplu, sunt Balzac și Tolstoi, nu Proust sau Gide. Dar, știind să se detașeze perfect, atunci când vine vorba de scriitori care au suferit influența celor din urmă sau fac parte din familia lor, precum Hortensia Papadat-Bengescu sau Camil Petrescu, le recunoaște, fără nici o ezitare, meritele de novatori ai prozei analitice românești. Revistă-magazin, cu un conținut eclectic și adesea inegal, A. l. și a., săptămânalul cu cea mai lungă apariție din perioada interbelică, nu a lansat
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
Tribuna”, iar în 1972 i-a apărut primul volum de schițe și nuvele, Sângele alb al pietrelor. Încă de la primul volum, B. și-a afirmat disponibilitatea pentru proza de analiză psihologică, urmărind apoi coordonata esențială trasată în literatura română de Hortensia Papadat-Bengescu, Henriette Yvonne Stahl și Ioana Postelnicu. În primele schițe și nuvele, a întreprins reușite sondări ale eului, surprinzând momentele de interiorizare tensionată, când nu mai știi „unde e ființa ta și cine ești tu”, ca și sentimentul copleșitor al
BRAGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285855_a_287184]
-
istoric. Un studiu mustind de sugestii, presărat cu sintagme care au făcut carieră, este acela consacrat lui C. Hogaș. Despre romanul Ion al lui Rebreanu, tot așa, emite opinii bine gândite. La Ion Agârbiceanu relevă suflul de idealism etic. Epicul Hortensiei Papadat-Bengescu îl consideră a fi, în ciuda acuității privirii auctoriale, minat de psihologia falsă, efect al unei viziuni intens subiective. Un „suflu tragic de mister și sombră pasiune” îl frapează în proza febrilă a lui Gib I. Mihăescu. Ironizat de E.
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
spații și ape”, precum și o schemă cu diferențele dintre modernism și postmodernism. Romanul a atras atenția criticii și probabil va mai stârni discuții. În toată această perioadă, B. publică mai multe ediții din autori clasici și contemporani (I. M. Bujoreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Gala Galaction, Ion Agârbiceanu, Barbu Delavrancea ș.a.), precum și numeroase articole de critică și istorie literară. Primul său volum, Romanul de mistere în literatura română, includea un excurs istorico-literar care urmărea romanul de mistere românesc în comparație strânsă și documentată
BARBU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285624_a_286953]
-
străinătate, luând toate măsurile pentru a nu fi descoperiți. De atunci, viața Xenei rămâne „înstrăinată” (cum sugerează și numele ei), sub apăsarea așteptării chinuitoare, dramatice, privită minuțios de autoare, ca prin microscop. Apropiată prin tendința de intelectualizare a emoției de Hortensia Papadat-Bengescu, Cella Delavrancea, Ioana Postelnicu și Anișoara Odeanu, B. apare ca o prozatoare stăpână pe tehnicile moderne ale romanului, practicând discontinuitatea temporală, paralelismul planurilor și decuparea lor într-o manieră asemănătoare procedeelor cinematografice. Scriitura este densă, fraza are o topică
BALAMACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285568_a_286897]
-
l-a repezit. Se simțea oribil. Totul e bine, așadar! Explicația Îl Înveseli. Relația dintre ei doi nu mergea așa de rău cum crezuse el. Deci, ce putea să facă pentru a se simți mai bine? Toate metodele obișnuite: flori, hortensii mari și frumoase, ingrediente pentru o baie cu spumă, erau În mod evident inutilizabile. O ceașcă de ceai cu miere, poate? Un masaj? Dintr-odată știu. Endorfinele care Încă Îi Înotau prin creier Îi aduseră pe tavă răspunsul. Cuvinte. Cunoștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
alături de Șerban Cioculescu și Alexandru Țuțuianu, într-un grup de treizeci și doi de profesori tineri români. Septembrie Pleacă din nou în Franța pentru perfecționare. 1927 aprilie În paginile revistei "Sburătorul" A. Holban începe publicarea unui amplu studiu despre Hortensia Papadat-Bengescu. 1928 septembrie Este numit profesor de franceză la liceul "V. Alecsandri" din Galați. Octombrie Depune la direcția Teatrului Național din București dactilogra ma piesei sale Oameni feluriți pentru "o eventuală reprezentare". 1929 ianuarie Apare în "Gazeta literară" un fragment
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
romane și fără să mai revenim asupra lucidității acestor variațiuni psihologice, dificite prin chiar excesul lor. Calități ce înscriu de pe acum chiar pe dl Anton Holban nu între promisiunile dar între reprezentanții autorizați ai romanului psihologic de la noi, alături de dna Hortensia Papadat-Bengescu, de Camil Petrescu, de F. Aderca ca și de nuveliștii H. Yvonne Stahl și Ion Vinea." PERPESSICIUS, Mențiuni critice, Editura Albatros, București, 1976, pag. 87-89. " Tema romanelor sale izbutite - și ne referim la O moarte care nu dovedește nimic
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
din evoluția romanului românesc, al unui anumit climat care a făcut posibilă apariția unor cărți precum Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război, Ioana, Întâmplări în irealitatea imediată, Adela, Ambigen etc. Zeii tutelari ai acestor opere sunt Proust, Gide, Hortensia Papadat-Bengescu; este o literatură (inegală în realizări, firește) a experiențelor asumate sau "provocate", a marilor neliniști existențiale, a trăirilor febrile și tragice, a intelectualilor chinuiți de întrebări fundamentale, a dramelor consumate în decor citadin. Personajul lui Holban este incapabil să
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
primului roman analitic al lui Anton Holban, procese sufletești în însăși derularea lor concretă. Niciunde în teritoriul prozei românești, incertitudinea, așteptarea, anxietatea, sentimentul de umilință, amorul propriu rănit nu apăruseră ca simțăminte trăite direct, ca adevărate realități materiale. Chiar și Hortensia Papadat-Bengescu relatase și rezumase doar până atunci evenimente din sfera psihicului, și tot astfel avea să procedeze și în viitoarea creație. Cât privește conținutul, întreaga literatură holbaniană, eseistica inclusiv, e proiecția unui spațiu interior stăpânit de geniul morții. Vocabula "moarte
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
polemici), criticul schițează un bilanț: Anul XII, încheiat cu câteva linii de perspectivă în sensul conduitei democratice. Sub titlul Note și impresii, adună în volum articole, cronici și note consacrate unor scriitori români (Alecsandri, Eminescu, Caragiale, Creangă, Dobrogeanu-Gherea, Brătescu-Voinești, Topîrceanu, Hortensia Papadat-Bengescu ș. a.) și străini (Tolstoi, Gorki). 1921 Opiniile criticului privind prefacerile sociale curente sunt reunite din revista "Însemnări literare" în volumașul După război, cu subtitlul Cultură și literatură (editura "Vieții romînești"). Alte studii și cronici apar tot în editura "Vieții
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
căreia petrecuse câțiva ani de neuitat. Adela este o tristă și delicată poveste de dragoste și, într-un anume sens, proiecția unei obsesii. Roman de analiză, Adela situează pe autorul său printre principalii reprezentanți ai prozei analitice romî-nești: Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Anton Holban. Ion BĂLU, Studiu introductiv. - În cartea: G. Ibrăileanu, Studii literare, Editura tineretului, București, 1968, p. 34-35. Adela este nu atât romanul unei tinere femei, cât analiza crizei sentimentale a unui cvadragenar de o luciditate extremă. Câștigând dragostea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
și așa, vârful peniței deschizând frontierele, drumuri, bulevarde, poduri, va trasa. privind harta, ne vom întâlni... goblen cu fir de mătase goblen cu fir de mătase fata cu mandolină acorduri de septembrie întoarce în rotunjimi de copac cornișe împodobite cu hortensii înflorite printre castane pași șovăitori de bătrâni în landoul pictat cu crizanteme aurii scrâșnete de copii un șarpe vertical desparte amărăciuni de bucurii rugăciuni și iertări ne apropie de Dumnezeu stropi de ploaie sting arsuri ale frunzelor moarte confucius nedumerit
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
felul ei) Ho rtensia Papadat Bengescu, i‐au închinat numere întregi de reviste, au scris studii, s‐ au bătut, desigur, pentru marea scriitoare necu noscută, necitată, necitită”, atunci. ... Anton Holban, M. Sabastian, Eugen Ionescu, Mircea Eliade n‐au „luptat” cu Hortensia ‐ Papadat Bengescu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, ci pentru ei. Că, în felul acesta, au „luptat” în favoarea propriei generații și au justificat‐o afirmându‐i precursorii, e adevărat, sigur că e adevărat. Inteligența generoasă și iubirea de literatură nu contrazic norma
Mamă, lecții de viață. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
dumneavoastră, iar aici, alături de mine, ucenicul meu, bacalaureatul Samson Carrasco. — Încîntat, am completat eu. Călugărița ne examină sumar și Încuviință, indiferentă la perechea de sperietori ce i se oglindeau În privire. — Bine ați venit la Santa Lucía. Eu sînt maica Hortensia, cea care v-am chemat. Urmați-mă. O urmarăm pe maica Hortensia fără să spunem nici pîs de-a lungul unui coridor cu aspect de peșteră al cărui miros Îmi aminti de tunelele de la metrou. Coridorul era flancat de niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
completat eu. Călugărița ne examină sumar și Încuviință, indiferentă la perechea de sperietori ce i se oglindeau În privire. — Bine ați venit la Santa Lucía. Eu sînt maica Hortensia, cea care v-am chemat. Urmați-mă. O urmarăm pe maica Hortensia fără să spunem nici pîs de-a lungul unui coridor cu aspect de peșteră al cărui miros Îmi aminti de tunelele de la metrou. Coridorul era flancat de niște cadre lipsite de uși, dincolo de care se zăreau săli iluminate de lumînări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
dincolo de care se zăreau săli iluminate de lumînări, cu șiruri de paturi rezemate de perete și acoperite cu plase Împotriva țînțarilor ce se ondulau ca niște lințolii. Îndărătul perdelelor se auzeau jeluieli și se Întrezăreau siluete. — Pe aici, indică maica Hortensia, care ținea avanpostul cu cîțiva metri Înaintea noastră. Am pătruns Într-o Încăpere boltită, unde nu mi-a venit prea greu să situez scena Tenebrarium-ului pe care mi-o descrisese Fermín. Semiîntunericul Învăluia ceea ce, la prima vedere, mi se păru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
seamă că se mișcau, deși foarte Încet, parcă În secret. Nu li se putea distinge vîrsta sau sexul. Zdrențele care le acopereau erau de culoarea cenușei. — Domnul Collbató a zis să nu atingem și să nu curățăm nimic, zise maica Hortensia pe un ton de dezvinovățire. Ne-am mărginit să-l punem pe sărman Într-unul din sicriele care erau pe-aici, fiindcă Începuse să picure, dar acum e gata. — Bine ați făcut. Nici o precauție e prea mare, conveni Fermín. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
aici, fiindcă Începuse să picure, dar acum e gata. — Bine ați făcut. Nici o precauție e prea mare, conveni Fermín. I-am aruncat o privire disperată. El tăgădui senin, dîndu-mi a Înțelege să-l las să se ocupe de chestiune. Maica Hortensia ne conduse pînă la ceva ce părea o celulă lipsită de lumină și de aerisire, la capătul unui culoar Îngust. Luă una dintre lămpile de gaz ce atîrnau pe perete și ne-o Întinse. — Durează mult? Eu am treabă. — Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ceva, eu am să fiu În beci, În galeria de paturi. Dacă nu vă cer prea mult, scoateți-l pe din dos. Să nu-l vadă ceilalți. E rău pentru moralul internilor. — Vă promitem, am zis cu voce spartă. Maica Hortensia mă contemplă o clipă cu o vagă curiozitate. CÎnd am privit-o de aproape, mi-am dat seama că era o femeie În puterea vîrstei, aproape bătrînă. Puțini ani o despărțeau de restul locuitorilor casei. — Auziți, ucenicul nu e nițel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ne punem pe treabă, mă Îndemnă Fermín. — Ești nebun? — Vreau să spun că trebuie s-o găsim pe Jacinta Înainte să ni se dea În vileag șiretlicul. — Cum? — Oare cum? Întrebînd. Ne-am Îndreptat spre coridor ca să vedem dacă maica Hortensia dispăruse. Apoi, tiptil, ne-am prelins pînă În salonul pe care Îl străbătusem. Chipurile nenorocite ne observau În continuare, cu niște priviri ce oscilau de la curiozitate la teamă și, În cîteva cazuri, la lăcomie. — Fii cu băgare de seamă, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Descurajarea Îi dădea pe dinafară. Cum o s-o găsim pe Jacinta Coronado În gaura asta? — Nu știu. Ăsta-i un cazan de țicniți. Am Încercat cu bomboanele Sugus, Însă ei le iau drept supozitoare. — Dar dacă o Întrebăm pe maica Hortensia? Îi spunem adevărul și gata. Adevărul se spune doar ca ultimă soluție, Daniel, cu atît mai mult unei călugărițe. Mai Întîi să ne isprăvim cartușele. Ia te uită la gașca de colo, care pare foarte Însuflețită. Sigur sînt unși cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
un pod, sau o frumoasă clădire și pe urmă să murim, cum de fapt ni se și întîmplă. Dar pentru mai ce? aș putea fi întrebat. Nu știu încă să răspund la o astfel de întrebare. Nu cunosc deloc viața Hortensiei Papadat-Bengescu. Am văzut-o pe scriitoare prima oară în 1943, la puțin timp după ce începusem să frecventez cenaclul lui Eugen Lovinescu, frecventare care n-a durat mai mult de câteva luni, fiindcă în aprilie am fost luat eu militar, și
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]