27,173 matches
-
să te gândești la prostii? Apoi, nu conștiința mai zice nu, la dumneata,ci vârsta, părul alb de sub căciulă. Zice Viorica revoltată de îndrăzneala moșului. hrană Leana completează: -Nea Gheorghe dacă te-ar auzi tanti Floarea te-ar trece pe hrană rece și te-ar trimite să dormi în fânar. Ai grijă! -Ehe! Știe ea că eu doar zic, mai răi sunt ăia care tac și le fac. Cam târziu vă treziră-ți voi să veniți după ghebe. -Eeh! Sunt destule
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1471114624.html [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
înțeleasă mai mult politică. Si țările Românești: Moldova, Muntenia și Oltenia (ultimele două cunoscute îndeosebi ca Țara Românească cu domnitor comun), erau sub autoritatea imperiului Otoman care numea sau accepta domnitorii în schimbul unui „haraci” o îndatorare substanțială în aur și hrană obținută de la populație care trăia incomparabil mai greu ca frații lor transilvăneni. Vitejia unor domnitori a intrat în istorie prin învingerea trupelor otomane trimise să „pedepsească” acțiunile lor de ușurare a jugului pus pe pălmași, în majoritate aduși în condiția
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1464516883.html [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
casa evreului Efraim. Ziua, o femeie tânără, Hannah pe nume, având fața arsă de soare și părul negru, înveșmântată în cămașă lungă, albastră și încinsă cu sorț de împletitură de papirus în jurul taliei, muncea de dimineața până seara pentru asigurarea hranei pentru familie. Treaba cea mai importantă a ei era să râșnească boabe de grâu pentru făină, din care cocea turte. Pe jos, în bucătăria din curte, așternute pe rogojini de stuf, erau frunze de salate și rădăcini de plante ce
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422259134.html [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > INOCENTĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 569 din 22 iulie 2012 Toate Articolele Autorului 283 INOCENTĂ Poeme fac din ale tale fraze, Cuvintele îmi țin de hrană, Pe ele însă nu pun baze, Tu fiind o simplă fetișcană! Încredere nu am în tine, Nu pot avea anumite cerințe, N-aș vrea așa ceva, în sine, E bariera bunei cuviințe! Fălticeni august 1964 Referință Bibliografică: INOCENTĂ / Mihai Leonte : Confluențe
INOCENTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Inocenta_mihai_leonte_1342962251.html [Corola-blog/BlogPost/366643_a_367972]
-
ar trebui să fiu și-n moarte. Dar oare viul veșnic ce mi-i dat e necondiționat? Mă va ține Domnul pururi viu fără ca eu să vreu să răsuflu, fără ca eu să vreu să fiu? E pentru asta Carte, de Hrană să mă umplu. Citește mai mult Când s-a Născut Domnul,eu eram...ca un mugure pe ram -preexistam, neștiind asta.Așteptam, e un fel de-a spune,să se nască mama și tata(lui Adam încă nu-i era
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
viu ar trebui să fiu și-n moarte.Dar oare viul veșnic ce mi-i date necondiționat? Mă va ține Domnul pururi viufără ca eu să vreu să răsuflu,fără ca eu să vreu să fiu?E pentru asta Carte,de Hrană să mă umplu.... XVII. COLIND CU BRAD, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2179 din 18 decembrie 2016. Semeț copac cu creștetul în nori Și rădăcina sfredelind în piatră, O dată-n an tu puii ți-i cobori Să-i
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
și viitorii cârmuitori, potrivit următoarei anecdote, doldora de învățăminte pentru unii că aceștia: „Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer vizitează câteva cămine studențești, unde află (firește, pe ocolite și cu o jumătate de gură) că studenții sunt nemulțumiți atât de hrană, cât și de cazare. Generos, Gheorghiu-Dej da dispoziție că pe viitor studențimii să i se aloce o cotă suplimentară de 10%. De-acolo, cei doi și suita o iau către pușcării, unde - înștiințat fiind de nemulțumirile la hrană și condiții
ASTIA SUNT ALESII NOSTRI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1446753150.html [Corola-blog/BlogPost/384695_a_386024]
-
atât de hrană, cât și de cazare. Generos, Gheorghiu-Dej da dispoziție că pe viitor studențimii să i se aloce o cotă suplimentară de 10%. De-acolo, cei doi și suita o iau către pușcării, unde - înștiințat fiind de nemulțumirile la hrană și condiții de detenție - Gheorghiu-Dej ordona că pușcăriașilor să li se aloce pe viitor o cotă suplimentară de 20%. Surprins, Ion Gheorghe Maurer îi șoptește superiorului: - Cum naiba, pușcăriașii să se bucure de mai multă atenție din partea conducerii superioare de
ASTIA SUNT ALESII NOSTRI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1446753150.html [Corola-blog/BlogPost/384695_a_386024]
-
parteneri sterilizați, sau să călătorească în cele mai primitive zone care au mai rămas pe pământ, pentru a se mai bucură de plăcerile dragostei. Cu alte cuvinte, jaf în dragoste pe drumul soarelui. Decât un război nuclear pentru petrol contra hrană prin noul Codex Alimentarius, mai bine gândiți-vă bine cum să facem un război pentru o femeie frumoasă. Dar acest din urmă război nu se face fără o Revoluție a conștiinței cosmice, pentru a putea schimba numele soarelui și a
JAF IN DRAGOSTE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Jaf_in_dragoste.html [Corola-blog/BlogPost/355733_a_357062]
-
răcit. Dintr-o simplă răceală a dat în pneumonie severă. Săndica l-a dus la spitalul din Călărași unde doctorii au făcut tot ce le-a stat în putință să-l vindece, dar organismul lui îmbătrânit înainte de vreme, slăbit de la hrana sărăcăcioasă, dar mai ales de la munca brută din C.A.P., s-a zbătut între viață și moarte aproape două luni, pentru ca în cele din urmă organismul să cedeze. S-a stins din viață pe patul spitalului din Călărași. Pierderea tatălui
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ploaia_care_ucide.html [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
autohtone, mai puțin productive atât la carne cât și la lapte, cu altele aduse din Țara Cantoanelor recunoscute în lume. Este o fermă experimentală, unde s-a dovedit că se pot adapta aceste rase la condițiile noastre de climă și hrană. Mircea nu era foarte atent la discuțiile dintre tatăl său și iubită. Dacă discuția era abordată de mamă, atunci poate trebuia să fie foarte atent la nuanța întrebărilor. Știa că nu-i mulțumită de alegerea făcută și de aceea ar
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ploaia_care_ucide.html [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
unui localnic. Pesemne, ursul bântuie de mult prin împrejurimi, de cunoștea atât de bine stupi- nele și stânile. Numai că de data asta l-a prins ziua în sat și l-au văzut gospodarii vizitați. Cum la oraș găsesc puțină hrană prin tomberoane, pe străzi; în această minivacan- ță de 1 Mai, au căutat un loc de petrecere la țară. La noi, la Roșiile. Nelu Părăianu Referință Bibliografică: ROȘIILE; Un musafir nepoftit - URSUL / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
URSUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1430551410.html [Corola-blog/BlogPost/371308_a_372637]
-
și sunt gata să-nceapă munca. Câțiva bărbați taie pepenii în jumătăți, miezul suculent, roșu și dulce este curățat de gospodine, cu lingura, în găleți, apoi trecut printr-o sită ce-l separă de semințe. Cojile vor fi folosite pentru hrana porcilor, semințele celor mai buni pepeni vor fi uscate pentru a asigura viitoarea cultură iar miezul va umple arămia și va fierbe pe foc, până-n zori. În câteva ore treaba a fost terminată și miezul zemos fierbe-n arămie. Începe
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Miere_din_pepeni_verzi.html [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
Ploaia era un fenomen cu triplă semnificație și producea modificarea a trei stări principale ale vieții: cea de veghe, care ducea la somn, cea de întristare (melancolie), care aducea lacrimi și deznădejde și cea de bucurie, a abundenței recoltelor (a hranei). Spiritual, ploaia era și imaginea reîntoarcerii lumii la începuturi, la acea circumstanță a haosului, o continuă remodelare a rosturilor existențiale, după cum iluzia unei ordini putea fi văzută ca o imagine a imaginației noastre, ca o lume întoarsă prin propria ei
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
unui număr de 80 - 150 de cărți pe an, din care să extragem elementele care ne reprezintă în scrierea, la rândul nostru, a cel puțin trei-patru cărți de studii pe an. Atunci, discipolii se pot înclina în fața mentorului dătător de hrană spirituală, savurând din înțelepciunea scrisului nemuririi științei lui. Să fim conștienți de faptul că toți suntem fiii ai satului din neamul nostru dedemult. Am intrat, la un moment dat, într-o stare de gândire prin care încercam departajarea mea existențială
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
în totalitatea valorilor, să destăinuie ritualul prin toate activitățile sale: de la trezirea din zorii dimineții, la spălarea de trei ori cu apă rece pe față și subsuoară, la îngrijirea animalelor de la stână, la curățirea locului odihnei trupului și până la pregătirea hranei. Ajunseserăm pe înserate, când tocmai bătrânul stăpân al stânei din poiana Cibinului se pregătea să pună de prepararea hranei. O mămăligă specială, la pregătirea căreia auzeam, deseori, mormăitul bătrânului care spunea cuvinte greu de înțeles. Aflasem că nu terminase decât
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
ori cu apă rece pe față și subsuoară, la îngrijirea animalelor de la stână, la curățirea locului odihnei trupului și până la pregătirea hranei. Ajunseserăm pe înserate, când tocmai bătrânul stăpân al stânei din poiana Cibinului se pregătea să pună de prepararea hranei. O mămăligă specială, la pregătirea căreia auzeam, deseori, mormăitul bătrânului care spunea cuvinte greu de înțeles. Aflasem că nu terminase decât patru clase, dar învățase să citească de la un cioban de la stână, care murise de mult și care, în tinerețea
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
Fecioară, de la un timp bun, m-alină cu visurile. Ei îmi zâmbesc și m-așteaptă, sunt neschimbați, iar eu am obosit. În fața casei, avea amenajată o pirostrie din vârful căreia cădeau două lanțuri metalice ce legănau ceaunul pregătit pentru prepararea hranei de seară. Dedesubtul vasului, sfârâiau vreascurile din lemnul pădurii și înălțau mii de scântei spre mâna celui care mesteca de zor laptele subțiat cu apă, în care, pentru început, turnase o lingură cu sare. Rar, mesteca compoziția și mormăia ceva
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
fărâmițat și o bucată sănătoasă de unt. Le amestecă aprig, cu o lingură tot din lemn, cu mânerul lung, până când toate cele puse în ceaun se uniră într-un compus unitar. Mirosul era nimicitor și cum interiorul corpului nostru cerea hrană, deveneam din ce în ce mai nerăbdători să servim din bucatele pregătite de bătrânul cioban. După ce o așeză pe masă, pe un suport din lemn în formă circulară, puțin adâncită, acoperi preparatul cu o bucată de pânză albă, să se așeze timpul, spuse el
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
măsuță joasă și trei scaune cu trei picioare, trepiede, făcute cu migală de el însuși, unde placa de șezut era scobită special pentru așezarea cu bine a celui care se odihnea pe ele. În timp ce savuram Ceaun în care se pregătea hrana de fiecare zi bunătatea de băutură, unchiul meu, care până atunci nu spusese nimic, se apropie de urechea mea, șoptindu-mi: e mare meșter în confecționarea fluierelor; o să-ți arate mai târziu colecția lui. Între timp, bătrânul cioban prinse o
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
a lăsat, totuși, dezvăluit... Cât despre pescuit, avem a remarca alte interpretări. Răsfoind Sfânta Scriptură, aflăm că pescuitul - nu-i o plăcere, e o necesitate, pentru că aceasta dezvoltă - conform Noului Testament - germenii... pescarilor de oameni... Și-avem a reține că hrana omului, conform preceptelor biblice, nu este carnea animalelor, ci rădăcinoasele, legumoasele, fructele și... peștele. Cât despre animalele sacrificate... multe-ar fi de spus. Dar noi revenim, cu sârg, spre ficționalul creionat de prozatorul Mircea Ionescu, vorbind despre trudnicia acestei frumoase
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA by http://uzp.org.ro/omagiu-scriitorului-mircea-ionescu-la-75-de-ani-de-la-nasterea-sa/ [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
un cuvânt: "Ne confruntăm cu una dintre cele mai importante provocări ale istoriei noastre de 2. 000 de ani. În ciuda problemelor noastre de aici, din Orientul Mijlociu, facem tot ce putem pentru a-i ajuta pe cei care nu dispun de hrană, haine sau de alte lucruri esențiale". "Ca organizație de caritate, îi sprijinim pe cei persecutați și pe creștinii aflați în suferință, 'Biserica în Nevoi' având ca prioritate ajutoarele de urgență și ajutorul pastoral pentru strămutații și credincioșii refugiați din Orientul Mijlociu
BISERICA CREŞTINĂ DIN ORIENTUL MIJLOCIU – ÎNTRE PERSECUŢIE, MUCENICIE, MARTIRIU, PROPOVĂDUIRE ŞI MĂRTURISIRE AUTENTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1446040546.html [Corola-blog/BlogPost/344800_a_346129]
-
fost incorect plasate 2 cuvinte „la muncă,” cu virgula aferentă, accentuate în extras. Dreptul la muncă este o îndatorire față de sine, față de familia sa și față de societate în care trăiește. Este singurul mod care îi asigură omului ca și animalului hrana cea de toate zilele. Toate referirile la condițiile de muncă sunt drepturi fundamentale conferite de demnitatea de om în dubla sa calitate de: solicitant și ofertant de locuri de muncă. Societatea în care trăiește necesită în dezvoltarea ei plusvaloarea rezultată
CLASA 0 SAU VÂRSTA 0? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1438149476.html [Corola-blog/BlogPost/350370_a_351699]
-
cunoști. Sunt o mierlă! Am cuibul pe un ram, la stânga ta. Ia privește! Alunul se uită în direcția indicată de mierlă și văzu un cuib cu trei puișori în el. - Ce drăgălași sunt! exclamă el. - Când voi fi plecată după hrană, te rog să-i supraveghezi! Să știi că le plac poveștile. De fapt, și mie îmi plac. Vrei să-mi spui povestea ta? - Da, cu mare plăcere. - Nu știu când am venit pe lume, dar mi s-a spus că
POVESTEA ALUNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465458822.html [Corola-blog/BlogPost/368684_a_370013]
-
unui necunoscut, sau oferă un pahar de lapte, fără să ceară nimic în schimb). Sau de ce nimeni nu crede că o comunitate poate să renunțe la sistemul ecomnomic bazat pe schimb financiar și alege un sistem de cadouri făcute celorlalți (hrană, lucruri, haine, etc.). Plus, un zâmbet și un „mulțumesc”. Și am o întrebare și pentru tine: Tu ce ai face dacă ai găsi un plic cu 100 de lei, cu un mesaj: Ia banii aceștia, fă un cadou unui necunoscut
Festivalul International de Teatru de la Sibiu 2014 by http://www.zilesinopti.ro/articole/7340/festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu-2014-ziua-a-cincea [Corola-blog/BlogPost/98637_a_99929]