1,474 matches
-
expresiile ocină, adică moșie de la părinți, și dedină, moșie din străbuni, „a căror origine nu se indică niciodată, desigur pentru că este necunoscută și se pierde în negura timpului”. De altfel, se poate ușor constata cum taman așezările consemnate prin vechi hrisoave și urice nu apar în situația dată drept sate răzeșești, ci stâpâniri aservite, în timp ce sate precum Cudalbi, Corod, Matca, Umbrărești și multe altele, fără hrisoave și urice, s-au păstrat răzeșești, fie în întregime, fie părți din ele. Referindu-se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în negura timpului”. De altfel, se poate ușor constata cum taman așezările consemnate prin vechi hrisoave și urice nu apar în situația dată drept sate răzeșești, ci stâpâniri aservite, în timp ce sate precum Cudalbi, Corod, Matca, Umbrărești și multe altele, fără hrisoave și urice, s-au păstrat răzeșești, fie în întregime, fie părți din ele. Referindu-se la procesul de deposedare a țărănimii răzeșești, autoarea observă just cum „în multe sate foste proprietăți ale răzeșilor apar încă răzeși proprietari, necatagrafiați” ca atare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au lipsit dintre stăpânitorii părții de sus și dintr-acei de gios”, respectiv boierii Costăchești și cei care au urmat, pe de o parte, răzeșii umbrăreșteni, pe de alta. Porunca domnească din 1835 s-a concretizat și printr-un „luminat hrisov ce este la mâna răzășilor de moșia Umbrărești” și potrivit căruia, privighetorul de la ocolul Bârladului se deplasează la fața locului și restabilește „stăpânirea răzășilor de Umbrărești despre părțile dumneaei postelniceasa Elencu Manu pe temeiul hotarnicei Zberii și a răposatului aga
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ciobanu, Vasile Ivașcu, Gheorghiță Cristea, Dumitru Chirilă, Mihai Bertea și Ion Grigoreanu. ORGANIZAREA JUDECĂTOREASCĂ COMUNALĂ În trecutul îndepărtat, poporul își trăia viața după obiceiul pământului de la bătrâni. Pravilele 3 țineau de datina cea veche. Tot vechiul obicei era înscris în hrisoave și zapise 4 cu caracter autohton, dezvoltând o concepție de viață juridică românească. Viața societății românești din timpuri străvechi și până la jumătatea veacului al XVII-lea s-a orânduit după cutume 5, tradiții și uzanțe juridice ale poporului român care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
chiar și sub monarhia feudală. Dreptul de judecată îl aveau domnul țării și dregătorii, începând cu cel mai înalt și isprăvind cu dregătorul sătesc. Îl mai aveau de asemenea proprietarii în favoarea cărora domnul renunța uneori în mod expres, printr-un hrisov, la o parte mai mare sau mai mică din dreptul său de jurisdicție. Același drept, dar limitat numai la pricinile mărunte, îl aveau și subalternii marilor dregători, cuprinși, de obicei, sub denumirea generică de slugi ale domniei. Se poate spune
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
după care "turmentatului" i se freacă burta cu un făcăleț, ca să vomite. Se masează palma, zona de la baza degetului mare sau deasupra urechii, prin Înșurubare, câteva minute. Alte manevre: strângerea puternică a vârfului nasului și masajul În jurul buricului bolnavului". DIN HRISOAVE ADUNATE ȘI REDATE Cele mai vechi rețete medicale populare scrise se află la Academia Română. Unele sunt foarte ciudate, și curioase, iar altele sunt interesante, ca valoare documentară și utilitate, fiind confirmat științific. Iată-le așa cum sunt formulate, transcrise În ortografia
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mănăstire, ca multe altele de altfel din vremea aceea, să fi fost închinată unor așezăminte de la Muntele Athos sau Patriarhiei de la Constantinopol, cu acel titlu binecunoscut de stavropichie. În anul 1803, fiind stareță Elisabeta-Schimonahia, sora Mitropolitului Moldovei, Veniamin Costachi, prin hrisovul domnesc dat de Alexandru Moruzzi, la 5 septembrie, călugărițele de aici au fost mutate la Mănăstirea Agapia, județul Neamț, în care viețuiseră până atunci părinți călugări, iar aceștia au fost aduși la Mănăstirea Socola, împreună cu starețul lor, Sofronie Arhimandritul. Aici
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
devenit o instituție de cronici psihici în adevăratul înțeles al cuvântului. Ospiciul a fost înființat în 1853 de către Grigore A. Ghica Vodă. După cum ne informează actul de înființare 73, ospiciul a fost destinat de către voievod pentru săraci și bătrâni. În hrisovul de fondare, din 26 iulie 185574, se menționează: "...N-am socotit de prisos a întoarce a Noastră părintească luare aminte și asupra amarilor suferințe ale celor săraci ce au ajuns la slăbiciunea bătrâneților și nu mai sunt capabili a-și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ospiciu de bătrâni. Locul pitoresc în care se afla construcția ospiciului, de unde se vede întreaga panoramă a orașului, a constituit, după cum ne informează N. Bogdan în "Orașul Iași", un obișnuit loc de recreare, înainte de înființarea Grădinii Copou. După cum rezultă din Hrisovul de fondare, din 26 iulie 1855,la data achiziționării imobilului, "casele și locul Petrachi Mavrogheni de lângă mănăstirea Galata... s-au pus în stare de a primi de îndată infirmi". Totodată, casele nefiind amenajate corespunzător, s-au făcut unele modificări: "Am
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
spital. Găsim, astfel, o infirmerie, care să asigure la nevoie tratamentul asistaților. Acești asistați, cu excepția celor "în desăvârșită slăbiciune" se îndeletniceau cu lucrări diferite, desigur de gospodărie a propriului lor lăcaș, ospiciul administrându-se, pe cât posibil, cu mijloace proprii. Conform Hrisovului de întemeiere, s-au prevăzut posturile de ipohirurg, econom și stolnic, dar, în 1863, s-a numit ca director și, totodată, administrator doctorul Iosif Szabo (Sabo). Despre acesta, sunt interesante relatările relatările lui Pruteanu. Nu a fost psihiatru și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sunt interesante relatările relatările lui Pruteanu. Nu a fost psihiatru și nu cunoaștem nici un fel de preocupări teoretice de acest domeniu. A funcționat la Galata până în 1871. Condițiile igienico-sanitare ale așezământului au fost numai la început bune, prevederile regulamentului ale hrisovului fiind, cum am văzut, destul de cuprinzătoare pe plan material. În primii ani, ele au fost respectate. Foarte curând însă, ospiciul a decăzut. Reproducem, pentru exemplificare, fragmente mai semnificative dintr-un document rămas inedit, existent în fondul documentar al Arhivelor Statului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
era considerat, de însuși protomedicul Moldovei, un ospiciu cu caracter neuropsihiatric. BIBLIOGRAFIE 1. A.S.I. Tr. 1757 op. 2005/415. 2. A.S.I. Tr. 19872 Pref. Iași. 3. A.S.I. Tr. 1757 op. 2005/414. 4. A.S.I. Pach. 340 Hrisov de fondare. 5. A.S.I. Dosar O nr. 135 Fol. 83v. 6. A.S.I. Tr. 166 op. 184 Dos. 33. 7. A.S.I. Tr. 1757 Dos. 104 fol. 165. 8. A.S.I. Tr. 1757 Dos. 447 fol. 67. 9. A.S.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
prefață a D-lui Prof. Univ. Iulian Teodorescu, Imprimeria Văcărești, 1922. 2. Bauer (general de), Mémoires historiques et géographiques sur la Valachie, publiés à Francfort et Leipzig, chez Henry-Louis Broenner, 1778 (Ac. rom. 2997). 3. Codrescu Th., Uricariul, cuprinzătoriul de hrisoave, anaforale și alte acte, din suta a XVIII-a și a XIX-a (publicat de -), partea a II-a, Iași, tip. "Buciumului român", 1852 (Ac. rom. 116900). 4. Costin Miron, Descrierea Moldovei și a Țării Românești, trad. de B. P.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
normală", conferințe ținute la Ateneul din Bârlad la 1 februarie și 8 martie. * Reconstituit pe baza tabelelor de cereri aprobate. 73 P. Pruteanu, Contribuții la istoricul spitalelor din Moldova, București, Editura medicală, 1957, p. 275. 74 A.S.I. Pac. 340, Hrisovul de fondare din 26 iulie 1755. 75 A.S.I. Tr. 1757, op. 2003. 76 Chiru Economu, Despre vechile așezăminte judecătorești, București, 1891, p. 8-10; I. C. Filitti și I. Suchianu, Contribuții la istoria justiției penale în Principatele Române, București, 1928, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fost în toți timpii un model de toleranță religioasă: episcopiile atârnătoare de scaunul papal, al Siretului (mai târziu al Bacăului) și al Milcovului, petrecerea fără supărare a armenilor și evreilor în țările noastre, libertatea de cult, garantată acestora prin anume hrisov de către Ștefan cel Mare, desele raporturi ale episcopilor catolici despre desăvârșita toleranță și respectul dovedit pentru cultul apusean de către popor, boieri și Domn (la sărbători mari Vodă și boierii luau parte la serviciul divin din bisericile catolice), toate acestea dovedesc
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
contextualitate cu imnele destinate celorlalte spații istorice -, perspectivă în virtutea căreia Ștefan-Voievod nu e numai al Moldovei, Brâncoveanu nu numai al Țării Românești iar Horia nu doar al Transilvaniei. Însă rapsodul, însoțitor al lui Zamolxis și pelerin la Roma, umblând prin hrisoave și contemplând chipuri din frescele mănăstirilor ("zugrăvite cu oameni de acasă") sau oprindu-se lângă Eminescu, Luchian și Enescu, eșuează în manierism și rutină. Figură focalizantă în Imnele Țării Românești (1981) e Constantin Brâncoveanu: "Dimpreună cu pruncuții tăi / Nu-s
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
se baza pe alte criterii în acordarea titlurilor boierești, iar între acestea principalul criteriu erau banii: titlurile se cumpărau. Ioniță Sandu Sturza (1822-1828), Mihail Gr. Sturza (1834-1849) și Gr. Alexandru Ghica (1849-1859) s-au dovedit mari negustori de titluri boierești. Hrisoavele lor de boierie se vin deau, după un anumit tarif, care creștea propor țional cu rangul solicitat. Cine da bani, căpăta rang boieresc. Această negustorie cu rangurile a provocat mare supărare boierilor de neam vechi, mai ales cînd ei s-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pag. 200. 53. ICONOM STRAVOFOR AL. SIMIONESCU, Mănăstirea Agafton, Botoșani, Tipografia Munca, 1929, pag. 23-24. 54. N. IORGA, Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea, vol. I, Edit. Didactică și pedagogică, București, 1969, pag, 336 și 349. 55. Fotocopia hrisovului de schimb, la G. CĂLINESCU, Viața lui Mihai Eminescu, ediția a IV-a, București, 1966, la finele volumului. 56. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. V, Cernăuți, 1939, p. 162. 57. URICARUL, vol. VII, lași, 1886, pag. 244. 58. IOAN BOGDAN
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
comoară de cunoștințe; concentrare iluzorie; conștiință; coperți; copii; copil; Crăciun; Ion Creangă; creație; cult; cultivare; culturală; cumpărată; a cunoaște; cunoașteri; desen; destin; dicționare; bună dispoziție; distracție; dor; dublă; economie; enciclopedie; experiență; fapt; fața omului; fermecătoare; foi multe; frumoasă; frunze; glas; hrisov; importantă; informa; intelect; intelectualitate; iubire de frumos; izvor de cunoștințe; izvor nesecat; împlinire; închis; înspre; o învață; a învăța; de învățat; învățămînt; învățător; învățături; joc; labirint; lecturare; lecție; libertate; librărie; liceu; liniște; literă; livre; loc; lume; Maitrey; manuale; manuscris; masă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și a lui Șimșai scriitorul și a tovarășilor lor, aceștia au trimis îndată la Ierusalim și cu puterea armelor au oprit lucrările Iudeilor»” (1 Ezd. 4,11.23); „Îi dădu de asemenea și o copie de pe porunca domnească, cuprinsă în hrisovul dat în Suza pentru stârpirea lor, ca să-l arate Esterei și să-i dea de veste despre toate” (Est. 4,8). Printre clădirile descoperite la Qumran se numără și un scriptorium, acolo unde membrii comunității copiau textele biblice și alcătuiau
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
preluarea și prelucrarea motivelor folclorice nu se face mimetic, tezist, din motive extraartistice sau didactice, așadar opera lor este una modernă, deși nu i se poate nega o "autohtonie implicită actului de creație care poate fi și argheziana carte și hrisov și râpa Uvedenrode". O primă concluzie a autorului ce ne scoate din hățișul terminologic ar fi următoarea: "poezia tradiționalistă nu se opune poeziei moderne cu care este consubstanțială, pe când tradiționalismul, ca atitudine generală, și nu ca mișcare exclusiv poetică, se
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
încântătoare "Personalitate a literaturii române" (1973). Tot astfel, Traian Herseni, abia ieșit din închisoare, oferă o perspectivă sociologică înțesată de clișee marxiste, între care și teza că civilizația română, deși țărănească și orală, nu e inferioară civilizațiilor occidentale acreditate prin hrisoave și tot felul de vestigii palpabile. Constantin Noica nu se va lăsa mai prejos și va susține, pervertindu-și opera de-o viață, că cultura nu e dependentă de o mare civilizație, ci este un mijloc de supraviețuire a comunităților
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
aceste locuri, au adus și denumirile multor sate ce au existat și există și astăzi În Transilvania. Aceste fixări de nume date satelor, există Înainte de organizarea Pricipatelor, căci În timpul și după, le găsim ca unități administrative confirmate și numite În hrisoavele domnești. Primul deal Înspre răsărit coboară de la nord spre sud, din punctul numit „la altoi”, deasupra Roșiuței și care se oprește deasupra șoselei Motru-Baia de Aramă ,cu denumirea de „ prigoroiu ”. Din șosea se Întinde lunca, pînă În apa Motrului, ce
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
lor fiind desigur mult mai veche. Toată Valea Motrului de la Lupoaia, pînă În sus de Baia, era proprietatea boierului Lațco, a soției și a cumnatelor sale, În a doua jumătate a secolului al-XVI-lea. Mihnea Vodă, În iunie 1588 dă un hrisov boierului Lațco din Lupoaia, prin care se Întărește cumpărarea de către acesta, de la cumnata sa Stanca a moșiei care ținea de la mînăstirea Tismana la Glogova pe 4.000 de aspri- „și iarăși a schimbat Neacșa ocina ei cu sora sa Stanislava
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
o parte din moșia Lupoaia. Această moșie era Între coama dealului de apus și matca satelor Lupoița și Lupoaia, de la ,,Groapa lupilor” și pînă În rîul Motru și cu niște crivini În Zegujani.Tot cu această ocazie, printr- un hrisov domnesc ,,pentru dreptate și credincioasă slujbă la vreme de rezbel” a boierit Constantin Vodă Brîncoveanu pe Jarco Căpitanul, moșul lui İoniță Răduțoiu din Steic. Ceea ce știm din tradiție și din pisania bisericii de la Baia de Aramă, că Milco Băiașul era nepot de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]