1,233 matches
-
și negre, în țara de sus colinele devin dealuri și văile? râpe. Cei dendîi înalță coaste albe și neroditore de lut, pin râpele adânci cresc ierburi mari și nepăscute, pietre grunțuroase dar fără consistență se văd clădite ca păreți în huma cenușie și umedă și prin adâncituri de bălți și pâraie leneșe se așează pe grunzurii pământului o salitră albă și strălucitoare ca bruma. Spata dealurilor e adesea întinsă, șeasă ca palma și de o productivitate mare și regulată, de aceea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
public pe termen scurt, în vederea reintegrării persoanei respective în societate; este diferit de minimul decent, tocmai prin aceste elemente de dezvoltare și afirmare socială a unei persoane, care, la supraviețuire, nu sunt prevăzute<footnote Mariana Stanciu (coordonator), Adina Mihăilescu, Cristina Humă, Mihnea Preotesi, Dumitru Chiriac, Cristina Tudor, Politici sociale și economice cu impact asupra consumului populației - raport de cercetare, ICCV, București, 2005, p. 71. footnote>. Dacă minimul de subzistență este subordonat minimului corespunzător unui nivel de trai decent, acesta din urmă
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Nicolae Al. Pop, op. cit., p. 159. footnote> Practica socială a demonstrat, de-a lungul timpului, că structurile consumului de bunuri și servicii al populației prezintă grade diferite de influențabilitate în raport cu acțiunea anumitor factori.<footnote Mariana Stanciu (coordonator), Adina Mihăilescu, Cristina Humă, Mihnea Preotesi, Dumitru Chiriac, Cristina Tudor, op. cit., p. 4. footnote> Toți specialiștii susțin că, în fapt, comportamentul consumatorului nu se poate explica decât prin cunoașterea sistemului de factori care se află în strânsă legătură, dar modul în care acționează și
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
P.A., Nordhaus, W., 2000, Economie politică, București, Editura Teora Sasu, C., 1998, Marketing internațional, Iași, Editura Polirom Stanciu M., 2004, „Caracteristici definitorii ale modelului de consum mediu românesc actual”, Calitatea Vieții, XV, nr. 1-2, București Stanciu, M. (coordonator), Mihăilescu, A., Humă, C., Preotesi, M., Chiriac, D., Tudor, C., 2005, Politici sociale și economice cu impact asupra consumului populației - raport de cercetare, București, ICCV Stanciu, S., 2002, Bazele generale ale marketingului, Universitatea din București, lucrare disponibilă online la http://ebooks.unibuc.ro
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
public pe termen scurt, în vederea reintegrării persoanei respective în societate; este diferit de minimul decent, tocmai prin aceste elemente de dezvoltare și afirmare socială a unei persoane, care, la supraviețuire, nu sunt prevăzute<footnote Mariana Stanciu (coordonator), Adina Mihăilescu, Cristina Humă, Mihnea Preotesi, Dumitru Chiriac, Cristina Tudor, Politici sociale și economice cu impact asupra consumului populației - raport de cercetare, ICCV, București, 2005, p. 71. footnote>. Dacă minimul de subzistență este subordonat minimului corespunzător unui nivel de trai decent, acesta din urmă
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Nicolae Al. Pop, op. cit., p. 159. footnote> Practica socială a demonstrat, de-a lungul timpului, că structurile consumului de bunuri și servicii al populației prezintă grade diferite de influențabilitate în raport cu acțiunea anumitor factori.<footnote Mariana Stanciu (coordonator), Adina Mihăilescu, Cristina Humă, Mihnea Preotesi, Dumitru Chiriac, Cristina Tudor, op. cit., p. 4. footnote> Toți specialiștii susțin că, în fapt, comportamentul consumatorului nu se poate explica decât prin cunoașterea sistemului de factori care se află în strânsă legătură, dar modul în care acționează și
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
P.A., Nordhaus, W., 2000, Economie politică, București, Editura Teora Sasu, C., 1998, Marketing internațional, Iași, Editura Polirom Stanciu M., 2004, „Caracteristici definitorii ale modelului de consum mediu românesc actual”, Calitatea Vieții, XV, nr. 1-2, București Stanciu, M. (coordonator), Mihăilescu, A., Humă, C., Preotesi, M., Chiriac, D., Tudor, C., 2005, Politici sociale și economice cu impact asupra consumului populației - raport de cercetare, București, ICCV Stanciu, S., 2002, Bazele generale ale marketingului, Universitatea din București, lucrare disponibilă online la http://ebooks.unibuc.ro
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
XV-lea și al XVI-lea, rămăseseră de completat conținutul și detaliile noțiunii moderne de proprietate, lucru realizat în secolul al XVII-lea de John Locke, după care a urmat o pleiadă de teoreticieni, în frunte cu Adam Smith, David Hume, Jeremy Bentham, Stuart Mill și Georg Wilhelm Friedrich Hegel<footnote Orio Giarini; R. Walter Stahel, Limitele certitudinii. Înfruntând riscurile în noua economie a serviciilor, București, Editura Edimpress, 1996, pp. 87-96. footnote>. Locke a argumentat că proprietatea privată este un drept
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
drept natural și imuabil, teorie care a devenit extrem de populară în rândurile noii generații de fermieri independenți, comercianți, negustori și mici întreprinzători care urmăreau să elimine ultimele vestigii ale privilegiilor feudale. Ulterior, la noțiunea „proprietar” a fost adăugată aceea „utilitate”. Hume demonstra că justificarea pentru proprietatea privată stă în ideea de utilitate<footnote Richard Schlatter, op. cit., p. 242. footnote>. Utilitariștii au fost printre primii teoreticieni moderni care au făcut distincție clară între proprietate ca lucru pe care cineva îl posedă și
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
oarbă" În spațiul public instituit de principiile gândirii seculare, nevoia organizării statale impunea criterii de omogenitate comunitară și, prin urmare, noi politici sociale: Hobbes propune modelul contractualist, Machiavelli (1469-1527) testează cinismul rațiunii oportuniste, în timp ce reprezentanții „economiei politice” (A. Smith, D. Hume, J. Stuart) din secolul al XVIII-lea vor căuta echilibrul între individualismul arbitrar profesat de cel de pe urmă și suveranitatea prin delegație, susținută de cel dintâi. Dispariția structurii ierarhice a societății medievale introduce o ecuație mai degrabă specifică pentru epoca
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
setul de virtuți impus în climatul social al monarhismului absolutist, pe care John Milbank o caracterizează drept „schimbare în economia dorinței”. Milbank remarcă nu atât o schimbare a „obiectului” dorinței, cât „promovarea dorinței în sine”3. Reacția moraliștilor (Montesquieu, Helvetius, Hume) este una tipic paseistă, încărcată de nostalgii pentru etica eroismului antic, menit să dea substanță conceptului modern de „onoare” sau „noblețe”. Un pas înapoi, așadar, peste creștinismul tradițional, care nu cunoaște diferențe între „virtuți naturale” și „virtuți artificiale”, ci doar
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
parte, omul dispune de putere rațională capabilă de această cunoaștere. Potrivit empiriștilor, sursa de cunoaștere este experiența; John Locke (1632-1704), considerat părintele empirismului modern, a gândit că întreaga cunoaștere provine din experiența omului care se confruntă cu realitatea, iar David Hume a continuat cu susținerea acestor idei, după el termenul "experiență" referindu-se la senzațiile fizice obișnuite care se concretizează în "întipăriri" mentale. Astfel, pentru empiriști mintea umană este pasivă o "tabula rasa" care pe parcursul vieții omului primește întipăriri care se
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
o propensiune a omului de a se comporta în anumite moduri și în anumite condiții. c) Încă din secolul al XVI-lea, s-a făcut o distincție netă între cunoașterea a priori și cunoașterea a posteriori, în lucrările lui David Hume și Immanuel Kant. Cunoașterea este a priori în sensul că nu angajează cercetări faptice și empirice pentru a verifica un lucru. Cunoașterea este a posteriori în sensul că poate fi obținută numai după o anumită experiență. d) Cunoașterea prin descriere
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
numite "resurse de putere" sau "capacități", în scopul de a calcula distribuția puterii între Marile Puteri 19. Balanța de putere a fost folosită de Tucidide pentru a explica desfășurarea Războiului din Peloponez, fiind subiectul unui eseu de-al lui David Hume (1742) din secolul al XVIII-lea și continuând să fascineze teoriile relațiilor internaționale chiar și azi (Claude, 1989; Guzzini, 2000; Little, 1989; Moul, 1989; Waltz, 1979). Deși, multe teorii scriu despre expresia balanța de putere, termenul însuși "implică faptul că
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
lor de existență. - Virgil, răspundea Suflețel la întrebarea Aurorei, cel mai mare poet. Minunat! Ascultă: O fortunatos nimium, sua si bona novint Agricolas! "O, agricultori, mai fericiți decât oricare, dacă și-ar cu-noaște norocul!" Quibus ipsa, procul discordibus armis, Fundit humo facilem victum justissima tellus. Soția dragă (lat.). "Cărora pământul just, departe de vrăjbile armatelor, le întinde de la sine, din țărână, lesnicioasă hrană." ("Canalii! brute barbare! amenință în paranteză Suflețel, gîndindu-se la pregătirile de război recente, procul discordibus armis - acolo-i
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ființe astfel. Aristotel consideră că esența omului constă în faptul că este o ființă socială. Dacă Descartes aprecia că omul trebuie definit din perspectiva dualității sale ca trup si suflet deopotrivă, dar și a esenței sale care este cugetarea. David Hume aprecia că omul este ființă sensibilă dotată cu afectivitate și viață. Kant a sintetizat două teorii: raționalismul și empirismul astfel dacă prin latura sa corporala omul se manifestă ca ființă cu înclinații biologice deci egoiste prin cea spirituală el se
Valoarea supremă a omului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Laura Alexandra Mutulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2293]
-
terenul ocupat până atunci pentru filozofie a devenit pentru o bună bucată de timp relativ liber, permițând, o dată cu relaxarea grilei marxiste, publicarea unor lucrări originale neortodoxe și a unui impresionant număr de traduceri din operele presocraticilor, ale lui Platon, Plotin, Hume, Berkeley, Kant, Schelling, Freud, Frege, Carnap, Heidegger. În 1975, scurtă vreme după pensionarea sa, Constantin Noica a închiriat o cămăruță mizeră de 8 m2 într-o cabană dintr-o stațiune de munte din preajma Sibiului, numită Păltiniș, situată la 1 400
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
beneficii, care urmărește ca unui program să-i corespundă rezultate măsurabile pentru a asigura folosirea corectă a fondurilor publice. Această logică privine totuși, în linie dreaptă, din filosofia iluministă. O referință filosofică a acestui curent de gândire este, în criminologie, Hume (Sparks, 2005), care consideră că "omul înțelept" își reglează comportamentul după încercările cu care este confruntat (de unde principiul umanist al acțiunii publice bazate pe evidența evaluativă) și care, sprijinindu-se pe Kant, afirmă dreptul științei de a pretinde să concure
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
evaluativă) și care, sprijinindu-se pe Kant, afirmă dreptul științei de a pretinde să concure la moralizarea statului (Karstedt, 2005) și la evaluarea instituțiilor. Acești umaniști știau foarte bine că știința și un raționalism îngust sunt insuficiente; după formula lui Hume, trebuie reconciliate pasiunea și rațiunea, ceea ce este un alt mod de a dori o alianță pragmatică între actor și cercetător. Asumându-ne această moștenire științifică și etică, este necesară o reunire a energiilor pentru a contribui la înfruntarea provocării, de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Tratamente populare Se ține bolnavul În casă la căldură, 2 săptămâni și i se interzice să se scarpine, pentru a nu rămâne "semne" (cicatrici, răni). Ca să iasă vărsatul mai repede, se fac oblojeli cu frunze de bob verde sau cu humă (argilă), cu alcool camforat și cu piper negru, aplicate la gât. Spălări cu apă rece, fiertură de boz, de busuioc, cimbru de grădină, coada șoricelului, faptnic, scuturătură de fân, focușor, lapte dulce nefiert, cu fiertură din frunze de mac de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rachiu sau oțet, cu spuză din vatră și oțet, cu ceapă și hoștină de stupi, cenușă și huște, cenușă și oțet, drojdie și oțet, flori de trandafir roșu și oțet, amestecate cu tărâțe de grâu și stropite cu rachiu; cu humă arsă și oțet, cu frunze de piersic pisate, amestecate cu pelin și vetrice, cu ceapă, vetrice și oțet. Ceaiuri din flori de ventrilică, de mentă, de picușuri, frunze de băgioară ori de secărică, măcrișul iepurelui, scoarță de gorun cu oțet
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de arsuri la stomac. Ceaiuri din flori de salcâm sau frunze de zmeură, o lingură la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Se ține În gură sare grunjoasă și se Înghite, până se topește de tot. Se consumă argilă (humă) cu zahăr. Se bea zeamă din rădăcină de cicoare. Se mestecă În gură 10-15 boabe de ienupăr și o linguriță de anason sau muștar. Se bea suc de cartofi sau o cană de suc de morcovi. GASTRITE ACUTE TOXIALIMENTARE Sunt
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
până la vindecarea rănii. Opărituri (Opăreli) Spălături cu apă rece sau cu fierturi de romaniță. Comprese cu albuș de ou, bătut cu ulei, cu unt proaspăt, apă de var, cartofi cruzi pisați, chișleag, amestec cu făină de porumb, drojdie de bere, humă, hlei, smântână proaspătă, untdelemn fiert și răcit, untură de pasăre, mai ales de gâscă; untură de porc nesărată. Oblojeli cu frunze zdrobite sau cu mușchi de arin ori bășina calului, cu boz fiert, fructe de brusture, alifie din floarea pământului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pasăre. Alifii din ceară curată cu ulei, cu miere și untură, din ceară topită, apă de var, sacâz și ulei de candelă, tămâie albă, ulei, ceară albă și sacâz, pudră de orez, praf de cărbune de tei. Pentru copii mici: humă (argilă) sau făină de porumb, care se aplică pe iritații. Spălări cu ceai de tei, după care rana se presară cu praf de brădișor. Se aplică pe răni albuș de ou amestecat cu unt proaspăt sau frunze de varză unse
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
oaie. Legători cu seu de oaie și tărâțe de grâu, cu ceapă prăjită; cu ceapă prăjită, seu și păcură; cu ceapă coaptă, tărâțe de grâu, usturoi și ulei; cu ceară, mămăligă caldă și sare; cu hoștină amestecată cu tămâie; cu humă, argilă, orez și ulei cald. Se fac băi fierbinți la picioare cu leșie de ciocălăi; se taie bătăturile cu lama sau cu briciul și se aplică pe ele usturoi pisat. ROSĂTURI Leziuni ușoare, cauzate de Încălțări noi prea strâmte sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]