645 matches
-
bogată și destul de variată, benefică pentru dezvoltarea agriculturii.De aceea locuitorii satului preferă în special muncile de camp,și-au înconjurat satul cu lanuri bogate, cu vii și livezi, specializăndu-se mai ales în viticultură și vinificație.Solul fertil, bogat în humus, clima blind-temperată, caldă vara le permit,în anii buni,să obțină recolte frumoase de cereale, struguri, fructe, legume. Însă relieful satului este neuniform,câmpiile alterînd cu dealuri înalte.Datorită valorificării intensive a terenurilor vegetația naturală a rămas limitată,ocupă în
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
de îngrășăminte minerale folosite la hectar s-a micșorat de mai multe ori, ajungînd doar la 3-5 kg/ha, ceia ce este foarte puțin în comparație cu cantitatea folosită în timpul colhozului, circa 200-300 kg/ha. Aceasta a dus la scăderea procentului de humus din sol, fiind doar de 2-3%. Nefolosirea îngrășămintelor chimice în cantitățile care se foloseau în timpul colhozului, permite obținerea unei roade mai puțin bogate, însă ecologic pură. Aceasta fiind unica particularitate pozitivă creată de criza economică acută. În scopul rezolvării acestor
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
sînt caracteristice prezența reptilelor: șarpele cu abdomen galben, șarpele de casă, vipera de stepă etc. Animalele se vînează în catități mici: iepurii, gîștele, rațele sălbatice. Pentru acest teritoriu este caracteristic prezența solurilor de ciornoziom, care conțin o cantitate mică de humus, însă necătîn la aceasta ele sînt cele mai fertile soluri de pe teritoriul satului. Factorul negativ este dezvoltarea eroziunii plane și liniare, care duce la spălarea stratului de sol fertil. Pentru mărirea fertilității solului este nevoie de folosirea îngrășămintelor minerale și
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
veniți din Soloneț, Gorban - veniți din Ceabrii. Veniții au ales locul pentru sat pe malul râpii, deoarece apa e mai aproape de suprafața pământului, ca exemplu, cișmeaua de lângă familia Bercea, care se păstrează si până astăzi. Având pământuri mănoase, bogate în humus și izvoare, noua așezare de pe moșia boierească se extinse repede. Către sf. sec. XIX, la recensământul din 1897, Mărăndenenii au intrat în condica așezărilor basarabene ce depășeau 500 de suflete. În acel an satul număra 1270 de oameni (647 de
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
duce traiul Groznița și în zilele noastre. Situat pe malul drept al unui mic afluent al Racovățului, sătucul înfruntă cu dîrzenie greutățile timpului și se încălzește în speranța unei vieți mai decente. Relieful e deluros, dar solurile de cernoziom au humus destul și, dacă sunt lucrate cu rîvnă, de obicei, recompensa e cea așteptată. Cea mai impunătoare altitudine e dealul dinspre Bălcăuți: 264 m deasupra nivelului mării. Are șosea bună spre Bălcăuți și, pe lîngă Mihăileni, spre traseul de importanță internațională
Groznița, Briceni () [Corola-website/Science/305224_a_306553]
-
fost distrusă de către om. Copacii în pădurea tropicală cresc sub formă de etaje, astfel se pot aminti șase etaje de vegetație care nu se pot delimita clar, - pe sol sunt plantele ierboase, tufișuri, arbuști. Solul are un strat subțire de humus cu o capacitate redusă de hrană, de aceea un rol important joacă în asigurare cu hrană Mykorrhiza.Procesele de transformare a substanțelor sunt accelerate în această regiune din cauza climei calde și umede, prin desișul de rădăcini absorbția hranei e rapidă
Pădure tropicală () [Corola-website/Science/304758_a_306087]
-
din sursa de hrană cade ca materii în descompunere pe frunziș, sau pe sol, prin lipsa anotimpurilor există tot timpul anului frunze căzute care sunt supuse imediat unor procese de descompunere, prin capacitatea redusă de depozitare a stratului subțire de humus, aceste substanțe în descompunere sunt imediat absorbite de plante.Furnicile și termitele joacă un rol important în aceste procese complexe de simbioză, și de transformare a biomasei vegetale în proteină animală, fiind intermediari între producător și consumator, în prezent se
Pădure tropicală () [Corola-website/Science/304758_a_306087]
-
cercetează procesele de transformare care au loc în coroana arborilor din etajele superioare a pădurii tropicale.O categorie însemnată (80 %) din vegetația regiunii o constituie plantele agățătoare (lianele) și epifiții ca ferigile, ciupercile, mușchii, orhidee, bromelii , care contribuie la îmbogățirea humusului.
Pădure tropicală () [Corola-website/Science/304758_a_306087]
-
versantului estic, la contactul cu Subcarpații Neamțului, în amestecuri pătrunde gorunul. Partea superioară a culmilor muntoase este domeniul pajiștilor montane secundare. Într-o proporție covârșitoare de 90 % domină solurile cambice de tip eumezobazice și mezobazice cu un conținut redus de humus (3-10 %) și o reacție slab acidă până la neutră. În răspândirea lor, ca importanță urmează podzolurile. Emblematic pentru fauna locală este zimbrul (a cărui revenire în libertate s-a produs în martie 2012) Munții sunt accesibili în principal rutier, mai putin
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
care s-au depus formațiuni terțiare și apoi cuaternare. De la Hunedoara spre Nord aprține neogenului depresiunii. În cuprinsul luncilor, pe depozite aluviale sau aluvio-proluviale, s-au format soluri aluviale, sub pajijti mezohidrofile, cu grosimi limitate la 20-30 cm. Cantitățile de humus sunt reduse , 2-5 %, solul necesitând fertilizare și măsuri de prevenire a excesului de umiditate. În depresiunea Hunedoarei apar solurile cernoziomoide, pseudorendzine și vertisolurile, solurile brune, brune podzolite și solurile podzolice argioiluviale. Constatăm că în zona Hunedoarei predomina grupa solurilor automorfe
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
la pomi fructiferi, cereale și plante tehnice. Solurile slab dezvoltate sunt reprezentate prin cele aluviale cu carbonați din lunca văii Cernei . În ceea ce privește conținutul în argilă, acesta nu depășește grosimi de 100-120 cm, înlesnind declanșarea unor alunecări de teren, în timp ce calitativ humusul ajunge la 2-5 % în aria terenurilor cultivate și depășește 5% sub păduri. Valea Cernei beneficiază de o varietate a resurselor de subsol și se prezintă cu un veritabil depozit de substanțe minerale utile, în special minereuri de fier, zinc, talc
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
amarant, hrișcă. Nu este imperativ, totuși, a obține proteine din aceste surse - amino acizii necesari pot fi de asemenea obținuți prin mâncarea de o varietate de plante complementare, care în combinație asigură toți amino acizii esențiali (ex. orez și fasole, humus, pita etc.). O consumare variată de asemena surse poate fi adecvată. Dietele vegetariene conțin în mod tipic nivel de fier similar cu cele non-vegetariene, dar acestea au biovalabilitate scăzută față de fierul din surse de carne. Printre mâncărurile vegetariene bogate în
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
canalelor. În apele cu adâncime mică, rizomul stufului se găsește în nămolul de pe fund. În apele mai adânci masivele de stuf formează plaurul, o pătură plutitoare de stuf, ce se formează din împletirea rizomilor, a rădăcinilor, legate între ele cu humus și aluviuni aduse de Dunăre și depuse aici. Într-o formație de plaur putem întîlni nu mai puțin de 20 de plante, strîns unite între ele și așezate, într-o anumită ordine, la marginea apei: săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), feriga
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
cu textură grosieră pe întregul profil și conținut ridicat de schelet, care îi conferă o rezistență redusă la eroziune. Apar și argiluvisoluri în părțile mai joase și pe terase, cu rezistență neuniformă la eroziune, slab structurate și conținut scăzut de humus. Pe porțiuni reduse se întâlnesc și soluri nisipoase, mai ales în partea sudică a regiunii. În lunci sunt soluri aluvionare slab evoluate, cu textură nisipoasă care permite infiltrarea apelor de suprafață. In Subcarpatii Valcii, ca si in alte sectoare subcarpatice
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
valuri și vânt, s-a depus strat după strat, formând dunele de azi. În cele din urmă, date fiind iernile umede și verile calde caracteristice unui climat mediteranean, a apărut și vegetația. Dunele au fost stabilizate de rădăcini și de humusul format de vegetația putrezită. Pe măsură ce ploile acide de iarnă s-au infiltrat în nisip, unele particule ale acestuia au început să se dizolve. Vara, când nisipul s-a uscat, acest material dizolvat s-a întărit, particulele sudându-se între ele
Deșertul foișoarelor () [Corola-website/Science/314629_a_315958]
-
Pe măsură ce ploile acide de iarnă s-au infiltrat în nisip, unele particule ale acestuia au început să se dizolve. Vara, când nisipul s-a uscat, acest material dizolvat s-a întărit, particulele sudându-se între ele și dând naștere calcarului. Humusul a mărit aciditatea apei și a intensificat procesul de cimentare, formând un strat de calcar dur la baza solului. Rădăcinile plantelor au străpuns acest strat, în jurul lor mărindu-se cantitatea de calcar. Nisipul în continuă mișcare a acoperit în cele
Deșertul foișoarelor () [Corola-website/Science/314629_a_315958]
-
mari și conțin multe semințe în interior. Passiflora înflorește vara, iar ținuta cea mai sănătoasă și mai spectaculoasă a acestei plante agățătoare se obține prin expunerea la soare sau într-un loc semi-umbrit, în sol cu umiditate medie, bogat in humus și cu aciditate neutră. De la floarea patimilor se folosesc în scop medicinal ramurile tinere, subțiri, cu sau fară frunze. Planta conține flavonoizi, glicozide, alcaloizi, compuși fenolici și ulei volatil. Principalele proprietăți medicinale ale plantei sunt legate de acțiunea inhibitoare asupra
Floarea patimilor () [Corola-website/Science/314729_a_316058]
-
ales în zonele cu soluri bogate în azot. Este considerată o plantă ruderală (crește pe terenuri necultivate, lunci, câmpuri, margini de drum). Este deseori cultivată în Japonia, unde oferă numele unui tip special de construcție. Preferă solurile lucrate, bogate în humus, complet însorite. Brusturele este foarte sensibil la îngrășămintele pe bază de azot. Înmulțirea se face direct prin semințe, în timpul verii. Recolta are loc la trei până la cinci luni de la însămânțare, toamna târziu, moment după care rădăcinile devin prea fibroase. Rădăcina
Brusture () [Corola-website/Science/313705_a_315034]
-
Australiei și Nouă Zeelandă. Există varietăți anuale, bianuale, si perene. Unele sunt perene și altele nu. Gențianele sunt greu de întreținut în afara habitatului natural, dar există câteva specii care se cultivă. Le place soarele, soluri neutre și acide, bogate în humus și bine drenate. Sunt populare în grădini cu pietre. Anumite specii din gen se folosesc că plante medicinale, rădăcinile folosindu-se pentru prepararea de siropuri tonice. Se folosesc și că substanțe aromatice pentru diverse băuturi.
Gențiană () [Corola-website/Science/317991_a_319320]
-
teritoriul raionului este acoperit cu cernoziomuri. Deși este destul de răspîndită eroziunea și pe alocuri salinizarea, predomină totuși solurile fertile. Stratul de sol din raion are grosimea de 1m pe o suprafață de un hectar, conține în medie 240 tone de humus 15 tone azot, 19 tone fosfor, 204 tone de potasiu, precum și o cantitate importantă de microelemente, cupru, zinc, mangan, molibden ect. Clasificarea solurilor din raionul Nisporeni se bazează pe principiul profilo-substanțial și genetic, precum și pe factorii de pedogeneză. După geneză
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Acestea sînt cele mai vechi soluri care s-au format sub pădurile de stejar si fag. Au profilul slab diferențiat, culoarea brună-deschisă, uneori roșcată datorită prezenței limonitului, textura ușoară, structura glomerulară, afînată, reacția acidă (pH=5,5-5,8): conținutul de humus din stratul cu grosimea de 1 metru constituie circa 240 tone (hectar, nu conțin carbonați umiditatea suficientă). Sînt folosite pentru cultivarea unor specii de plante pomicole și a soiurilor de tutun aromat. 2.Solurile cenușii de pădure. - Aparțin fociesului cald
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
livigate care sînt mai fertile în comparație cu celelalte subtipuri și ocupă teritoriile cu altitudinile absolute de 160-270m. Ele s-au format în stepele de fîneață cu un bogat covor de diverse ierburi ceea ce a contribuit la acumularea unei cantități mari de humus în stratul acumulativ de 4-6%. Rezervele de humus în stratul de sol cu grosimea de 1m sînt de 36410 hectare. Ele au o grosime de peste 1m, culoarea aproape neagră. Structura granulară compoziția mecanică predominant argiloasă și ușor argiloasă au cele
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
și ocupă teritoriile cu altitudinile absolute de 160-270m. Ele s-au format în stepele de fîneață cu un bogat covor de diverse ierburi ceea ce a contribuit la acumularea unei cantități mari de humus în stratul acumulativ de 4-6%. Rezervele de humus în stratul de sol cu grosimea de 1m sînt de 36410 hectare. Ele au o grosime de peste 1m, culoarea aproape neagră. Structura granulară compoziția mecanică predominant argiloasă și ușor argiloasă au cele mai bune proprietăți fizice și conțin o cantitate
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
litomorfe), influența apelor freatice (hidromorfe) sau a sărurilor solubile (halomorfe). În văi și lunci pe sedimentele recente se forează solurile deluviale și aluviale (dinamomorfe). Cele mai fertile sunt cernoziomurile caracterizate prin culoare închisă și o grosime mare a stratului de humus, având o structură bine pronunțată, ce conțin 3-7% de humus în funcție de subtip. Republica Moldova este plasată în zona cu clima temperat-continentală, influențat de apropierea de Marea Neagră și de interferența aerului cald-umed din zona mediteraneană, cu umiditate insuficientă, ceea ce determină o frecvență
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
În văi și lunci pe sedimentele recente se forează solurile deluviale și aluviale (dinamomorfe). Cele mai fertile sunt cernoziomurile caracterizate prin culoare închisă și o grosime mare a stratului de humus, având o structură bine pronunțată, ce conțin 3-7% de humus în funcție de subtip. Republica Moldova este plasată în zona cu clima temperat-continentală, influențat de apropierea de Marea Neagră și de interferența aerului cald-umed din zona mediteraneană, cu umiditate insuficientă, ceea ce determină o frecvență mare a secetelor. De exemplu, doar în perioada 1990-2007, în
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]