922 matches
-
prozatorului, fiind reiterată, un deceniu mai târziu, de către aceiași adversari literari, într-un scandal scriitoricesc de proporții, care a depășit cu mult amploarea disputei din 1970. Și, pentru a dovedi parcă încă o dată cât de încurcate sunt căile Domnului și ițele literaturii române, Fănuș Neagu, principalul acuzator al lui Eugen Barbu în 1970, a întors spatele foștilor săi aliați în momentul declanșării scandalului Incognito și a trecut, cu tot talentul său scriitoricesc și cu toată impulsivitatea care-l caracteriza, de partea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a sfârșit prin a pune mâna pe telefon și a relua o amiciție înghețată de la Congresul "Eliade", din 1988, organizat de el și de o "academie" româno- americană, repudiată de cel comemorat, și unde Paul Miron nu fusese invitat datorită ițelor încurcate și cam fetide ale găștilor și bisericuțelor din exil. Am plecat la Freiburg câteva săptămâni mai târziu cărând în bagaje un teanc din cărțile lui Paul Miron descoperite de mine în pivnițele casei lui Mămăligă - unde funcționase decenii la
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Sau, cum am văzut că declara la televizor unul din profesorii protestatari, trebuie să separăm odată pentru totdeauna știința de religie. Sau educația de biserică. Ceva de genul ăsta... Totuși nu mi-a sunat tocmai bine. Procesul lui Galilei are ițele mult mai încâlcite și ține de un șir întreg de negocieri între savant cu Biserica Catolică, de apel la protectori cardinali, de lucruri mai frumoase sau mai urâte. Viziunea universitarilor protestatari a fost însă una mult mai simplistă, mai radicală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
zâmbește Și prin iarbă zburdă el; Oare ,,i’’-ul se pitește În ibric sau în inel? LITERA ,,I’’ ,,I’’ - un bastonaș subțire, Drept ca bradul, fără frică, Se strecoară în citire. Știe ,,i’’ ce vrea să zică! În iubire, inimi, ițe, Stă viteaz și, de uimire, Fire fine de crăițe Își întorc a lor privire. Ina ia pisica-n poală. Când să meargă la culcare, Plânge că nu vrea la școală. Ce nu-i place fetei oare? De ce-i supărată Ina
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
soartă printre frumusețile, printre legendele orașului. Însă, în mod evident, așa cum am încercat să arăt mai sus, cerșetoria pariziană e cu totul diferită de cea cu care nețam obișnuit. Are, cum pot săți spun altfel?, stil. Un stil la care ița obligat concurența. Iar ei, cerșetorii, fac parte din acel „altceva“ pe care îl promiteam în primul meu articol pe temă. Chiar dacă, inițial, nu la ei mă gândeam, nțam putut să trec indiferent peste impresia pe care mițau creatțo. O impresie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
fi „complet demontabilă“, asemenea statuii Victoria, din Piața Victoriei, statuia cu brațul drept „îndreptat entuziast către viitor“, pe care îl fură un țigan șițl vinde la fier vechi. După ce țiganul fură și brațul stâng al statuii, „Primăria sța sesizat și ița comandat artistului patru mâini: două de pus în locul celor furate și două de rezervă. Sculptorul șița dat silința și, în numai trei săptămâni, cele patru mâini erau gata. Numai că, de bucurie sau de prea multă foame, a murit. Iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
de pus în locul celor furate și două de rezervă. Sculptorul șița dat silința și, în numai trei săptămâni, cele patru mâini erau gata. Numai că, de bucurie sau de prea multă foame, a murit. Iar împuternicitul cu mâinile din partea contabilității ița înșurubat statuii două brațe stângi. Șurubul e șurub, nuți pasă cine umblă cu cheia“. În dezordinea de după Revoluție, românii au început să alerge în toate părțile după „talonul magic“, după promoții sau după afaceri care săți îmbogățească peste noapte. La
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
cu adevărat că era un artist și un profesionist al spunerii. Poveștile lui nu erau simple improvizații, apăreau întrțun ceremonial îndelung exersat și șlefuit, extrem de subtil și de rafinat. Întâmplările - pentru cine era neatent ori nereceptiv - păreau o grămadă de ițe încâlcite; de fapt, ele se înșirau după o logică a lor, treceau dintrțuna întrțalta firesc, uneori legăturile, „cârligele“ dintre ele fiind marcate printrțo simplă nuanțare a tonului celui ce povestea. Am avut această revelație în august 1987, când, după ce am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
propriile dorințe de a uita, folosite ca pretexte. Intriga e simplă: există o crimă (micuța Belle de Jour găsită strangulată în apa unui râu) și un plan fals de elucidare a ei. În jurul acestei victime senine se încurcă și descurcă ițele romanului, în gălăgia ascunzișurilor își afundă mustața (murdară de ouă moi) procurorul, asasinul reciclează de la distanță senzații pierdute, ceilalți fac figurație și, din când în când - cam rar, ce-i drept -, își pun întrebări. Datoria morală de a afla adevărul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
trebuitoare pentru familia sa care de cele mai multe ori era destul de numeroasă. Ca materie primă se folosea cânepa, inul, lâna de la oi și uneori mai cumpărau și fire de bumbac de la târgul Darabanilor. Femeile aveau la îndemână războaie de țesut (stative, ițe, spete, vatalele, tălpici, letcă, suveică, ragilă, piepteni). Cu acestea femeile își făceau îmbrăcămintea, lăicerele și covoarele necesare casei. Culorile naturale se obțineau din fierberea cojilor de ceapă, a cojilor de nuci, a florilor de tei sau din fierberea cojii unor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
locuitori din care 416 de sex masculin și 488 de sex feminin , 1968-înglobat la satul Mlenăuți (Legea 1696) , 2003-sat contopit cu satul Mlenăuți , 2004-sat în comuna Hudești (reînființat după referendum) , 2009-sat în comuna Hudești , județul Botoșani și în Uniunea Europeană . descâlcească ițele încurcate în uitare din satele noastre? Și ce lucruri minunate ies din mâinile harnice și pricepute ale acestor femei? în timpul războiului din 1916-1918 soldații din acest sat au dat dovadă de eroism și cei care s-au întors au fost
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mâna mea. Am putea să ne îndrăgostim unul de altul și să ne iubim ca amanți, deși noi suntem frați, avem același tată. El nu știe, însă eu știu și mi-e frică să nu iasă cine știe ce istorie din aceste ițe încâlcite, create de mama, sărmana, dar care, atunci când era tânără ca mine nu a știut nici ea la ce capăt va ajunge. Deci dvs. ați prevenit alte evenimente, acceptând relațiile cu inginerul Gioni,am zis eu. Băiatul mă iubește, mai
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
nu știa dacă dăduse și cu subsemnatul sau nu, însă fptul că avea pe cineva unde trebuia și că era ascultată și crezută i-a fost de folos. Dar tot prin intermediul ei, întâmplător sau nu, au fost descoperite mai multe ițe încâlcite, cunoscute de ea,însă nu le cunoștea sensul, natura lor, sau motivul implicării unor persoane importante, în afaceri necurate, care puteau ajunge subiecte de discuție la Helsinki. Așa a fost pe vremea noastră dragii mei, câte nopți nedormite, câtă
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
unui război civil.“ Se știu care au fost neliniștile sale în cursul gravei maladii care l-a răpus atât de grabnic. „Duc cu mine - i-a spus episcopului d’Autun - ultimele fâșii ale monarhiei.“ Prin aceeași putere de intuiție descurca ițele spiritului Adunării și îi punea atât de adesea în încurcătură pe adversarii săi dezvăluind motivul lor ascuns, demascând ceea ce trebuia să rămână ascuns de toate privirile: putem spune că pentru el nu exista enigmă politică. Ajungea din capul locului la
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în așa hal încât spusese multe; dar fusese și destul de abil încât să dea numai nume de oameni care plecaseră deja în Israel. Și zisese atâtea, încât ancheta se împotmolise de-a binelea. Nici nu mai știau cum să descurce ițele de cât le încurcase Zwiebel. Securiștii credeau că au prins pe cine știe cine, pentru a-și da seama, până la urmă, că tot ce spusese nu ținea nicicum. Așa c-o luau de la capăt și-l băteau din nou... Timpul trecea mai
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la brâu port tricolor În cap năframă cu flori Am altiță-n patru ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată-mă sunt românaș
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la brâu port tricolor În cap năframă cu flori Am altiță-n patru ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată-mă sunt românaș
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
din pustă sau cu cele din Pesta. Așa cum "Piatra Craiului" (Királyhágó) nu poate fi făcută să dispară, sau tot așa cum doar un nebun ar vrea să culeagă în Gheorghieni (Gyergyó) struguri de Tokaji"128, Helikon nu s-a încurcat în ițele politicului. În cei patru ani a ținut la un singur principiu în mod consecvent: să treacă în revistă proprii scriitori de elită (numere aniversare dedicate lui Tompa sau Bánffy, număr comemorativ pentru Reményi etc.) și să-și exprime considerația față de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
X-lea. Aceste biserici au �n general trei nave care se termin? cu trei abside. �n exterior, zidurile lor din gresie cioplit?, s�nt ritmate ?i �nt?rîțe cu lezene (pila?tri pla?i), proeminen?e verticale, pu?în ie?ițe �n afar?, unite la v�rf de o friz? de arcuri ornamentale. Acoperi?ul este, �n general, cu ?arpant?, ca �n Șan Paragorio, Noli, 1040 1060; �n vreme ce la Santa Maria Magiore din Lomello (1025-1040) colateralele ?i absida au
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
este boltit? cilindric transversal, iar colateralele au bol?i cu muchii; dar, dac? construc?ia este lombard?, fă?ada, cu portic ?i flancat? de dou? clo-potni?e, este de tradi?ie local?. La Tahul, �n Catalonia, Saint-Clement ?i Santa-Maria, sfin?ițe �n 1123, atest?, prin volumetria dominat? de o campanil? lateral?, bogat ajurat?, ?i prin rusticitatea con-struc?iei, influen?a modelelor lombarde, evident?, de ase-menea, ?i la Saint-Vincent de la Cardona (mijlocul secolului al XI-lea), �n �ntregime cu bol?i de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Bernini, de exemplu, s�nt printre figurile cele mai libere ale barocului. Totu?i, �n statele Italiei de nord �n special, funda?iile religioase r?m�n martorii privilegia?i a evolu?iei mai mult sau mai pu?în reu?ițe a modelelor palladiene c?tre forme �nrudite cu barocul român. Astfel, datorit? av�ntului dat decoră?iei sculpturale, modenatur? ?i statuar �n mod special, B. Longhena (1598-1682) anim? silueta bisericii Santa Maria Della Salute (Vene?ia, �ncep�nd din 1630
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
la Paris, ?i �n provincie, edificiile monumentale din aceast? a doua faz? a neoclasicismului � ale c?ror volume elementare s�nt accentuate de o ornamen-ta?ie bine plasat? ?i s�nt precedate de portice sau colonade lise � s�nt �nso?ițe de amenaj?ri urbane a?a cum le pre-conizeaz? Voltaire �n Des embellissements de Paris (1750) sau, �ntre 1783-1796, �n Plan des artistes, f?cut de E. Verniquet. La Bordeaux, V. Louis (1731-1800) construie?te �n acest stil mai multe
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
fluxurile luminoase. Mai mult, raportarea la timp ino-veaz? prin absen?a reperelor istorice, prin imensitatea locurilor echipate adesea cu mijloace de transport mecanice pentru vizitare, prin efemeritatea programat? a acestor edificii construite �n timp record. Este adev?raț c? reu?ițele arhitecturii metalice s�nt determinate de programe simptomatice ale acestei noi societ??i capitaliste, industriale ?i comerciale, care, ca ?i aceste expozi?îi, aspir? la universal prin intermediul co-mer?ului internă?ional, c?ruia �i alimenteaz? ?i �i contro-leaz? cursurile. Rolul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
unor v?i fluviale, la aproximativ 30 km de capital?. Ele �nglobeaz? oră?e ?i sate deja existente. Urbanismul lor este �mp?r?it �ntre func?ionalism ?i cetate-gr?din?. Peisajul arhitectural, adesea anodin, comport? totu?i c�teva reu?ițe: La Noiseraie de H. Ciriani (Marne-la-Vall�e, 1980), locuin?ele de la �vry de H. Gaudin, printre altele. Mai pu?în conving?toare s�nt ansamblurile lui R. Bofill la Saint-Quentin, la Cergy-Pontoise ?i chiar la Marne-la-Vall�e. Majoritatea numeroaselor oră
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Algesiras, 1933). Acest limbaj arhitectural dominat de efectele de struc-tur? ia av�nt la sf�r?ițul anilor �50 o dat? cu relansarea economic?, deci a comenzilor ambi?ioase. Arhitectul Nervi produce atunci operele sale cele mai des?v�r?ițe: hala de expozi?ie, Torino, 1948-1949, micul palat al sporturilor, Romă, 1960 (vezi pliantul, foto 29). �ntre 1957 ?i 1959, inginerul N. Esquillan (1902-1989) permite construirea uneia dintre cele mai �ndr?zne?e bol?i �n form? de membran? de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]