KorAP: Find »[drukola/base=iconic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...29 >

723 matches

Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563

direcții în tipologizarea semnului: taxinomia peirciană triadică (reluată de Morris, Sebeok, Lyons etc.) și taxinomia saussuriană diadică. Criterii de clasificare a semnelor Taxinomii Motivat prin continuitate prin analogie Nemotivat Saussure simbol semn Buyssens semie intrinsecă semie extrinsecă Malmberg simbol non iconic simbol iconic simbol arbitrar Greimas indice; semnal semn iconic simbol Peirce indice semn iconic simbol Morris indice semn iconic simbol Sebeok indice; semnal simptom semn iconic simbol; nume (D. Rovența-Frumușani, 1995:34) 4.3. Taxinomia peirciană Întreaga teorie modernă a

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
tipologizarea semnului: taxinomia peirciană triadică (reluată de Morris, Sebeok, Lyons etc.) și taxinomia saussuriană diadică. Criterii de clasificare a semnelor Taxinomii Motivat prin continuitate prin analogie Nemotivat Saussure simbol semn Buyssens semie intrinsecă semie extrinsecă Malmberg simbol non iconic simbol iconic simbol arbitrar Greimas indice; semnal semn iconic simbol Peirce indice semn iconic simbol Morris indice semn iconic simbol Sebeok indice; semnal simptom semn iconic simbol; nume (D. Rovența-Frumușani, 1995:34) 4.3. Taxinomia peirciană Întreaga teorie modernă a semnelor a

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
Morris, Sebeok, Lyons etc.) și taxinomia saussuriană diadică. Criterii de clasificare a semnelor Taxinomii Motivat prin continuitate prin analogie Nemotivat Saussure simbol semn Buyssens semie intrinsecă semie extrinsecă Malmberg simbol non iconic simbol iconic simbol arbitrar Greimas indice; semnal semn iconic simbol Peirce indice semn iconic simbol Morris indice semn iconic simbol Sebeok indice; semnal simptom semn iconic simbol; nume (D. Rovența-Frumușani, 1995:34) 4.3. Taxinomia peirciană Întreaga teorie modernă a semnelor a dezvoltat și sistematizat intuit-țiile, anticipările și clasificările

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
taxinomia saussuriană diadică. Criterii de clasificare a semnelor Taxinomii Motivat prin continuitate prin analogie Nemotivat Saussure simbol semn Buyssens semie intrinsecă semie extrinsecă Malmberg simbol non iconic simbol iconic simbol arbitrar Greimas indice; semnal semn iconic simbol Peirce indice semn iconic simbol Morris indice semn iconic simbol Sebeok indice; semnal simptom semn iconic simbol; nume (D. Rovența-Frumușani, 1995:34) 4.3. Taxinomia peirciană Întreaga teorie modernă a semnelor a dezvoltat și sistematizat intuit-țiile, anticipările și clasificările lui C.S. Peirce, care a

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
clasificare a semnelor Taxinomii Motivat prin continuitate prin analogie Nemotivat Saussure simbol semn Buyssens semie intrinsecă semie extrinsecă Malmberg simbol non iconic simbol iconic simbol arbitrar Greimas indice; semnal semn iconic simbol Peirce indice semn iconic simbol Morris indice semn iconic simbol Sebeok indice; semnal simptom semn iconic simbol; nume (D. Rovența-Frumușani, 1995:34) 4.3. Taxinomia peirciană Întreaga teorie modernă a semnelor a dezvoltat și sistematizat intuit-țiile, anticipările și clasificările lui C.S. Peirce, care a fost considerat pe bună dreptate

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
prin analogie Nemotivat Saussure simbol semn Buyssens semie intrinsecă semie extrinsecă Malmberg simbol non iconic simbol iconic simbol arbitrar Greimas indice; semnal semn iconic simbol Peirce indice semn iconic simbol Morris indice semn iconic simbol Sebeok indice; semnal simptom semn iconic simbol; nume (D. Rovența-Frumușani, 1995:34) 4.3. Taxinomia peirciană Întreaga teorie modernă a semnelor a dezvoltat și sistematizat intuit-țiile, anticipările și clasificările lui C.S. Peirce, care a fost considerat pe bună dreptate drept părintele semioticii. Pornind de la componentele semnului

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
doar pentru că există o lege care o face să semnifice (cf. și U. Eco, 1988: 74). Cea de-a doua trihotomie, indubitabil cea mai cunoscută privește relația semn/obiect sau mai precis relația prin care semnul își reprezintă obiectul: * semnul iconic trimite la obiectul său în virtutea unei analogii, a faptului că proprietățile sale corespund într-un anume fel proprietăților obiectului. Cum va afirma Morris mai tîrziu (1946: 362), un semn este iconic în măsura în care posedă proprietățile denotatului său; astfel că o fotografie

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
precis relația prin care semnul își reprezintă obiectul: * semnul iconic trimite la obiectul său în virtutea unei analogii, a faptului că proprietățile sale corespund într-un anume fel proprietăților obiectului. Cum va afirma Morris mai tîrziu (1946: 362), un semn este iconic în măsura în care posedă proprietățile denotatului său; astfel că o fotografie, o fotocopie, o diagramă, un tablou dar și un graf, o formulă logică sînt semne iconice; * indicele întreține o relație fizică (de contiguitate) cu obiectul. Este cazul giruetei care indică direcția

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
anume fel proprietăților obiectului. Cum va afirma Morris mai tîrziu (1946: 362), un semn este iconic în măsura în care posedă proprietățile denotatului său; astfel că o fotografie, o fotocopie, o diagramă, un tablou dar și un graf, o formulă logică sînt semne iconice; * indicele întreține o relație fizică (de contiguitate) cu obiectul. Este cazul giruetei care indică direcția vîntului, al fumului ce relevă existența focului, al febrei indice al bolii. Tot ceea ce atrage atenția este un indice: un strigăt, un claxon etc. Peirce

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
ostensiunea directă, al săgeții ca indicator de orientare spațială). Un indice autentic nu are drept obiect decît un existent aparținînd categoriei secundității, singura susceptibilă să intre într-o relație factuală directă. Dacă indicele este fizic legat de obiectul său, semnul iconic nu are nici o legătură dinamică cu obiectul pe care îl reprezintă. Ca secunditate, indicele implică totdeauna un semn iconic, aspect contraintuitiv și ermetic al semioticii peirciene. Astfel pata de sînge (emblemă a unei crime atroce comise în preajma unei biserici) configurează

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
aparținînd categoriei secundității, singura susceptibilă să intre într-o relație factuală directă. Dacă indicele este fizic legat de obiectul său, semnul iconic nu are nici o legătură dinamică cu obiectul pe care îl reprezintă. Ca secunditate, indicele implică totdeauna un semn iconic, aspect contraintuitiv și ermetic al semioticii peirciene. Astfel pata de sînge (emblemă a unei crime atroce comise în preajma unei biserici) configurează imaginea lui Crist consacrată de tradiția imagologică. În plan lingvistic intră în categoria semnelor indiciale pronumele demonstrative, pronumele personale

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
dependent de un obicei (înnăscut sau dobîndit) nu este nicidecum o semnificație nouă, ci pur și simplu întoarcerea la semnificația originală" (C.P. 2.297). Tradițional, motivația este subcategorizată în motivație prin cauzalitate sau contiguitate indicele și motivație prin analogie semnul iconic. Contribuția esențială a lui Peirce este legată de domeniul nedefrișat al indicialității (explorat cu adevărat abia în secolul nostru). Școala de la Palo Alto (Watzlawick et alii) va face distincția între comunicarea analogică (motivată) și cea digitală (nemotivată). În ontogeneză, ca

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
și al contactului" ( D.Bougnoux,1991:50). Ca fragment prelevat din obiect, indicele prezintă referentul prin mecanismul metonimiei; referința sa este autoreferențială; de aici și ambiguitatea indicilor de tip "eu", "aici", "acum" (cu referenți diferiți în contexte diferite). Dacă semnul iconic se adaugă lumii, indicele este prelevat prin detașare metonimică... "De aici caracterul artificial al semnelor iconice (cu excepția umbrelor și reflexelor în oglindă) și indiferența animalelor față de aceste simulacre" (D. Bougnoux, 1991:51). Semnele se constituie ca metonimie a persoanei (personajului

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
mecanismul metonimiei; referința sa este autoreferențială; de aici și ambiguitatea indicilor de tip "eu", "aici", "acum" (cu referenți diferiți în contexte diferite). Dacă semnul iconic se adaugă lumii, indicele este prelevat prin detașare metonimică... "De aici caracterul artificial al semnelor iconice (cu excepția umbrelor și reflexelor în oglindă) și indiferența animalelor față de aceste simulacre" (D. Bougnoux, 1991:51). Semnele se constituie ca metonimie a persoanei (personajului), contribuind la configurarea și stabilizarea identității. Pe termen scurt, identitatea fizică este ușor recognoscibilă (cineva care

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
o percepție recentă (recunoașterea agresorului dintr-o mulțime de suspecți) cu o amintire incertă, pentru că traumatizantă și îndepărtată (violul, agresiunea). De aceea se va recurge la mărcile materiale-indici ca urme irecuzabile ale prezenței anterioare în spațiul evenimentului "reconstituit" sau stadii iconice intermediare ale persoanei menite să reducă diferențele (a se analiza distorsiunea introdusă de celebra fotografie juvenilă a lui Truțulescu în afacerea Țigareta). Descriptive și emblematice, semnele țes un substrat de per-manență, continuitate a persoanei, o cheie de lectură a acesteia

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
de vedere al naturii interpretantului Peirce distinge: * rhema semnul unei posibilități calitative; * dicisemnul semnul unei existențe actuale, hic et nunc; * argumentul teza care dovedește adevărul, spre deosebire de dicisemn care afirma doar existența obiectului. Trihotomii Categorii Representamen Obiect Interpretant Primitate Qualisemn semn iconic Rhema Secunditate Sinsemn semn indicial Dicisemn Terțitate Legisemn semn simbolic Argument G. Deledalle (1979: 37) sugerează următorii termeni pentru caracterizarea celor 9 clase de semne determinate de categoriile logico-faneroscopice și trichotomia semnului. Representamen Obiect Interpretant Primitate Posibilitatea semnului Semnul real

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
REPREZENTĂRII COMUNICĂRII SEMNIFICĂRII (apud J. Fisette, 1990: 23) Chiar dacă în ultima sa clasificare (1906) Peirce ajunge la 66 de clase de semne, cea mai cunoscută și operațională este tipologia din 1867 (On a New List of Categories) cu distincția fundamentală iconic/indicial/simbolic. Cele nouă spații ale tabelului precedent nu reprezintă categorii de semne, ci pure poziționări logice; semnul se construiește prin combinarea elementelor aparținînd fiecărui nivel trihotomic în conformitate cu reguli de ierarhizare. Doar zece combinații sînt posibile. Tabelul următor (C.P. 2

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
indică clase de semne ase-mnănătoare într-o singură privință, spațiile adiacente conțin clase de semne asemănătoare din două puncte de vedere, iar fiecare vîrf al triunghiului desemnează o clasă care diferă de celelalte două sub toate aspectele posibile. I Qualisemn Iconic Rematic V Legisemn Iconic Rematic VIII Legisemn Simbolic Rematic X Legisemn Simbolic Argument II Sinsemn Iconic Rematic VI Legisemn Indicial Rematic IX Legisemn Simbolic Dicent III Sinsemn Indicial Rematic VIII Legisemn Indicial Dicent IV Sinsemn Indicial Dicent Qualisemnul desemnează deci

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
ase-mnănătoare într-o singură privință, spațiile adiacente conțin clase de semne asemănătoare din două puncte de vedere, iar fiecare vîrf al triunghiului desemnează o clasă care diferă de celelalte două sub toate aspectele posibile. I Qualisemn Iconic Rematic V Legisemn Iconic Rematic VIII Legisemn Simbolic Rematic X Legisemn Simbolic Argument II Sinsemn Iconic Rematic VI Legisemn Indicial Rematic IX Legisemn Simbolic Dicent III Sinsemn Indicial Rematic VIII Legisemn Indicial Dicent IV Sinsemn Indicial Dicent Qualisemnul desemnează deci calitatea pură abstrasă din

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
din două puncte de vedere, iar fiecare vîrf al triunghiului desemnează o clasă care diferă de celelalte două sub toate aspectele posibile. I Qualisemn Iconic Rematic V Legisemn Iconic Rematic VIII Legisemn Simbolic Rematic X Legisemn Simbolic Argument II Sinsemn Iconic Rematic VI Legisemn Indicial Rematic IX Legisemn Simbolic Dicent III Sinsemn Indicial Rematic VIII Legisemn Indicial Dicent IV Sinsemn Indicial Dicent Qualisemnul desemnează deci calitatea pură abstrasă din lumea fenomenală. Sinsemnul postulează existentul individual. Prin intermediul său pot fi figurate însă

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
nenorocire; doliul, un deces în familia celui care îl arborează, iar pronumele personale, persoanele care îl folosesc în context). Sinsemnul dicent ține locul unui referent care îl afectează direct (girueta mișcată de vînt, urma pașilor imprimată pe sol etc.). Legisemnul iconic atribuie unei calități caracterul de generalitate (de la o figură geometrică, cercul caracterizat prin "circularitate" la un model sau arhetip: Père Goriot, "icon" al părintelui devotat). Legisemnul indicial rematic indică posibilitatea de a fi realmente afectat de obiect, exemplul canonic fiind

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
său printr-o asociație de idei foarte generală; dar spre deosebire de semnul rematic prezintă un existent hic et nunc, sub un anumit aspect. Argumentul este un semn complex, un hipersemn general despre un fenomen general (teoriile științifice). Numele semnului Exemplu Qualisemn iconic rematic O pată roșie evocînd senzația de roșu Sinsemn iconic rematic O diagramă individuală (un panou rutier anume) Sinsemn indicial rematic Un strigăt spontan Sinsemn indicial dicent Girueta Legisemn iconic rematic O diagramă în general Legisemn indicial rematic Un nume

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
semnul rematic prezintă un existent hic et nunc, sub un anumit aspect. Argumentul este un semn complex, un hipersemn general despre un fenomen general (teoriile științifice). Numele semnului Exemplu Qualisemn iconic rematic O pată roșie evocînd senzația de roșu Sinsemn iconic rematic O diagramă individuală (un panou rutier anume) Sinsemn indicial rematic Un strigăt spontan Sinsemn indicial dicent Girueta Legisemn iconic rematic O diagramă în general Legisemn indicial rematic Un nume propriu, un pronume demonstrativ Legisemn indicial dicent Un strigăt auzit

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
despre un fenomen general (teoriile științifice). Numele semnului Exemplu Qualisemn iconic rematic O pată roșie evocînd senzația de roșu Sinsemn iconic rematic O diagramă individuală (un panou rutier anume) Sinsemn indicial rematic Un strigăt spontan Sinsemn indicial dicent Girueta Legisemn iconic rematic O diagramă în general Legisemn indicial rematic Un nume propriu, un pronume demonstrativ Legisemn indicial dicent Un strigăt auzit pe stradă Legisemn simbolic rematic Un substantiv comun Legisemn simbolic dicent O propoziție vizînd un caz individual Legisemn simbolic argument

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
decisivă pentru înțelegerea universului semnelor, contribuția lui Peirce are în vedere și caracterul gradual al aspectelor semnice: "Orice sinsemn implică unul sau mai multe qualisemne" (C.P. 2.245) sau "orice deducție este de natură diagramatică, adică noi construim un semn iconic al reprezentărilor noastre mentale" (C.P. 5.162). Orice activitate cognitivă implică și componenta taxinomică, ce vizează stabilirea (prin jocul identitate/diferență) obiectelor semiotice (clasate în ansambluri co- și subordonate), iar progresul unei științe este și rezultatul progreselor taxinomice înregistrate, al

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]