938 matches
-
Anuare, Calendare și Reviste", care cuprinde 299 de pagini, autorul grupează, tot alfabetic, materialele studiate, consemnând și comentând după aceleași criterii titlurile lor cu mesajele lor culturale, literare, științifice, economice, cetățenești etc. Întregul text al cărții este înnobilat cu o iconografie unică și foarte bogată și de prezentare a unor portrete a marilor oameni de cultură care au ctitorit aceste organe de presă sau care au colaborat la publicarea lor. Iconografia totalizează peste 110 imagini, iar portretele peste 30. Dintre portretele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1120]
-
cetățenești etc. Întregul text al cărții este înnobilat cu o iconografie unică și foarte bogată și de prezentare a unor portrete a marilor oameni de cultură care au ctitorit aceste organe de presă sau care au colaborat la publicarea lor. Iconografia totalizează peste 110 imagini, iar portretele peste 30. Dintre portretele prezentate amintim doar câteva: Artemie Berariu. George Barițiu, Vasile Bumbac, Dimitrie Bolintineanu, Ion Luca Caragiale, Veniamin Costache, Nicolae Iorga, Mihai Eminescu, Emanuel Gojdu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Hurmuzachi, Constantin Murariu, Octavia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1120]
-
Anuare, Calendare și Reviste", care cuprinde 299 de pagini, autorul grupează, tot alfabetic, materialele studiate, consemnând și comentând după aceleași criterii titlurile lor cu mesajele lor culturale, literare, științifice, economice, cetățenești etc. Întregul text al cărții este înnobilat cu o iconografie unică și foarte bogată și de prezentare a unor portrete a marilor oameni de cultură care au ctitorit aceste organe de presă sau care au colaborat la publicarea lor. Iconografia totalizează peste 110 imagini, iar portretele peste 30. Dintre portretele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1121]
-
cetățenești etc. Întregul text al cărții este înnobilat cu o iconografie unică și foarte bogată și de prezentare a unor portrete a marilor oameni de cultură care au ctitorit aceste organe de presă sau care au colaborat la publicarea lor. Iconografia totalizează peste 110 imagini, iar portretele peste 30. Dintre portretele prezentate amintim doar câteva: Artemie Berariu. George Barițiu, Vasile Bumbac, Dimitrie Bolintineanu, Ion Luca Caragiale, Veniamin Costache, Nicolae Iorga, Mihai Eminescu, Emanuel Gojdu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Hurmuzachi, Constantin Murariu, Octavia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1121]
-
asociază la lucrarea lui Dumnezeu în lume. Recunoașterea lumii în Iisus Hristos înseamnă recrearea ei în har. De obicei, rolul Mântuitorului în lume se înțelege fragmentar, ca un episod istoric, punctat de apariția prin întrupare și de dispariția prin înălțare. Iconografia bizantină ne dă o imagine plastică a întregimii acestui rol când înfățișează pe Mântuitorul înconjurat de astre și ținând în mână globul pământesc. Această icoană corespunde concepției juste despre raportul lui cu lumea. Mântuitorul e Alfa și Omega tuturor lucrurilor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Boris Suvarin,a fost editată numerotându-i-se versetele și ține loc de Biblie cu răspunsuri la toate chestiunile ce se ivesc. Un institut de leninologie a fost creat pentru a-l interpreta. Milioane și milioane de imagini îi alcătuiesc iconografia, iar cărțile și broșurile hagiografice sunt nenumărate. S-a creat, continuă Suvarin, „un mit al infailibilității lui Lenin, iar cultul lui e un delir colectiv în care fariseismul se amestecă cu elanul natural”. Exploatându-se astfel misticismul nativ al poporului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
contribuind aici cu 9 titluri. 4 social-politice și culturale din țara noastră. Personalitățile menționate reprezintă potențialul creator al unei provincii - Basarabia - și numai dintr-un singur centru universitar - Iași. Volumul se adaugă altor lucrări publicate în țară cum ar fi iconografia maramureșeană întocmită de Vasile Iuga sau înfățișarea corpului medical din Transilvania prezentat în 3 volume de către prof.dr. Florea Marin sau recenta apariție a unui masiv volum consacrat pentru „Personalități medicale din Țara de Jos a Moldovei” de dr. Nicolae Botezatu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
îi se consoli-deaz?, tipologia se diversific? dup? destina?ia edificiilor (biserici m?n?știre?ți, biserici de pelerinaj etc.), se genera-lizeaz? acoperi?ul boltit realizat din piatr? ?i se concep veritabile programe decorative pentru pere?îi tot mai impu-n?tori, iconografia fiind inspirat? �n general de tematica biblic?, iar tehnicile curente fiind basorelieful ?i frescă. Gilbert Luigi subliniaz? coeren?a stilistic? dintre arhitec-tur?, sculptur? ?i pictur?, condi?iile supunerii tuturor de-mersurilor plastice ordonan?ei arhitecturale (chiar ?i �n cazul Catedralei
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
acolo unde ele s�nt contracarate de arce butante (descoperite c?tre 1180), iar acestea le transmit culeelor, care le re?în. La ferestre, care s�nt din ce �n ce mai largi, vitraliile policrome transmit lumina ?i expun o iconografie edificatoare. Volumul intern este deci dominat de verticalitate, subliniat de colonetele par?ial integrate �n pere?i, care merg de la sol sau de la st�lpi p�n? la cheile de bolț?. Complementar, strana ?i transeptul de aceea?i �n?l
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
constiuie unul din domeniile de creație a unor imagini și a unor mituri din care se hrănește cultura de masă și în acest sector influențată de modelele de dincolo de Atlantic și continuînd adesea o ideologie ultraconservatoare și accente de xenofobie. Iconografia publicitară contribuie și ea la instaurarea unui conformism social care constituie unul din motoarele economiei de piață. Imaginea-șoc, textele care o însoțesc (detergentul X "spală mai alb", "puneți un tigru în motorul dumneavoastră") sau personajele pe care le aduce în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Asger Jorn, Constant (Constantin Nieuwenhuys), Pierre Alechinsky, Jean-Michel Atlan, Corneille (Cornelis van Beverloo) și mai ales Karel Appel, personalitatea cea mai marcantă a grupului a cărui sursă de inspirație este desenul naiv la care adaugă combinîndu-se o simbolistică luată din iconografia animalieră și din semnele elementare aparținînd tradiției nordice. Ca o reacție împotriva acestor tendințe, care în multe privințe ilustrează incertitudinile, neliniștea și sentimentul absurdului care caracterizează perioada de după al doilea război, se dezvoltă un curent realist sau neorealist care, la
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
24 X XENOPOL, Al. D., 25, 47, 51, 81 Z ZAHARIA, D. N., 112, 260 ZAHARIA, Gh. T., 260 ZEGREA, Ilie, 105 ZILIERU, Horia, 115, 125, 154 ZIMMERMANN, A., 57 ZOTTA, Mihai, 34 ZUB, Alexandru, 89, 90, 115, 260 IV. ICONOGRAFIE. BIBLIOTECI ALE IAȘULUI 1. Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu" (Fond de carte: peste 2,5 milioane volume și alte publicații). a) Spre aula "M. Eminescu". b) Departamentul Conservarea colecțiilor, aflat în unitatea centrală. Deține 8 depozite de carte și periodice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
deveni spirituală sau va înceta de a exista" 229 Ioanid Romanescu 238 "Centrul în care se află poetul e de fapt spiritualitatea de care aparține" 238 TAINELE BIBLIOPOLISULUI drept încheiere 249 DESPRE IAȘI. BIBLIOGRAFIE 254 INDICE DE NUME 261 IV. ICONOGRAFIE. Biblioteci ale Iașului 273 DE ACELAȘI AUTOR: 1. Oglinzile cetății. Dialoguri ieșene. Editura Omnia, Iași, 1993. 2. Oglinzile cetății. Dialoguri ieșene, vol. 2-3, Editura Omnia-Știința, Iași-Chișinău, 1994-1996. 3. Oglinzile cetății. Dialoguri la Chișinău, vol. 4, Editura Știința, Chișinău, 1996. 4
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cadrele încetinite și expunerile prelungite centrate asupra sa pe durata unor scene mai lungi tind să-i compună o statură de zeu. În scenele în care, dimpotrivă, Rambo este torturat de comuniști nemiloși, imaginile sînt construite similar cu cele din iconografia crucificării, capul fiindu-i puternic luminat într-un efect de aureolă, ca în pictura medievală, iar culoarea intens roșie a sîngelui produce un efect de hiper-realitate dacă îmi este permis să împrumut un termen al lui Baudrillard (1983 a) a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pe baze sociale și politice. Rambo se dovedește astfel un construct cultural polisemantic care poate fi folosit de participanții aflați în tabere opuse ale luptei sau disputei politice. Așa se face că Rambo a devenit o figură extrem de contestată în iconografia și discursul cultural și politic din Statele Unite. Pe de o parte, au apărut baruri Rambo (la Houston), moda Rambo, arme Rambo și imagini iconice ale lui Rambo pe afișe și alte accesorii. Un mercenar U.S., recrutat pentru a sprijini forțele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Reagan au fost invadarea Grenadei și bombardarea Libiei tocmai acel tip de acțiuni proslăvite în filme ca Rambo, Top Gun, Iron Eagle și alte povestiri cu tentă militaristă ale epocii Reagan. Filmele holywoodiene au fost, așadar, cele care au produs iconografia ce a mobilizat adeziunea oamenilor pentru programele conservatoare și militariste. Imaginile elicopterelor aterizînd în Grenada sau Panama aveau aceeași încărcătură pozitivă și stimulatoare ca și scenele de acțiune militară din filmele militariste de la Hollywood. În consecință, filmele de la Hollywood, din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
oamenilor pentru programele conservatoare și militariste. Imaginile elicopterelor aterizînd în Grenada sau Panama aveau aceeași încărcătură pozitivă și stimulatoare ca și scenele de acțiune militară din filmele militariste de la Hollywood. În consecință, filmele de la Hollywood, din anii '80, au produs iconografia necesară unei receptări pozitive a imaginilor "reale" (așa cum sînt ele oferite de televiziune) a acțiunilor de agresiune militară. Prezentarea "dușmanilor" ca fiind răi în mod absolut și a necesității de a-i elimina codifică astfel agresiunea militară a Statelor Unite ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ale albilor și indică, de asemenea, complicitatea cinematografiei populare de la Hollywood în menținerea negrilor și a populației de culoare într-o poziție de subordonare. De fapt, chiar numele de cod "Sundown" semnifică lipsa luminii, echivalentă culorii negre, valorizată negativ în iconografia rasistă. Fără îndoială, Top Gun prezintă în principal o elită albă, lipsită de identitate etnică, caracteristică filmelor de război clasice de la Hollywood și multor filme de război contemporane (de exemplu, Băieții din Compania C, Platoon, Heartbreak Ridge). Se poate spune
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dintre trăsăturile culturii contemporane este tocmai fragmentarea, perisabilitatea și multiplicitatea imaginilor care refuză să se cristalizeze într-o cultură stabilă a imaginii. Ca urmare, publicitatea și industriile culturale se bazează pe strategii moderne și post-moderne și pe teme și o iconografie tradiționale, moderne și postmoderne. Localizarea postmodernului Într-un anumit sens, nu se poate spune cu precizie dacă această cultură a imaginii contemporane și aceste forme de identitate pot fi descrise ca moderne sau postmoderne. Multitudinea tipurilor de reclame Marlboro aflate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dragoste cu statuia unui sfînt negru și apoi îl salvează pe negrul nevinovat, totul petrecîndu-se pe fundalul unor imagini impresionante de cruci în flăcări (referire la răul reprezentat de bigotismul organizației Ku Klux Klan-ului), de lumînări și alte elemente de iconografie religioasă. În secvențele ce țin de fantezie, Madona poartă un furou negru semnificînd somnul, oniricul și erotismul, exploatînd astfel puternicul simbolism și efectele estetice ale culorii negre. Imaginile promovează ideea integrării și armoniei între negri și albi; astfel, Madona cîntă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un text modernist de mare complexitate care atinge probleme precum sexualitatea, apartenența de sex și clasă. Pădurea de simboluri se desfășoară în imagini ale unui oraș al viitorului suspendat în aer, susținut de jos de diferite mașinării, imagini inspirate din iconografia filmului modernist al lui Fritz Lang, Metropolis, o peliculă clasică. Madona apare deodată în picioare pe o uriașă lebădă albă. Adresîndu-se unui personaj feminin (element destul de rar), ea declară: "Fetelor, credeți în dragoste? Ei bine, am ceva de spus despre
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
supunerii femeilor față de standardele culturale și care ar putea foarte bine să fie purtate și pe deasupra, pentru a afișa această formă de sclavie. Pe de altă parte, aceste embleme ale oprimării femeii prin modă sînt transformate în simboluri erotice în iconografia Madonei și arată modul în care mărcile opresiunii pot fi transformate în mărci ale ironiei și ale plăcerii sexuale. Acest proces de deconstrucție modernistă operat de Madona a fost răspîndit prin intermediul unei estetici a șocului și a excesului, definită prin
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mișcării de rezistență contraculturală, însă personajele principale nu sînt niște rebeli politici, răzvrătirea politică fiind prezentată într-o lumină negativă în romanele lui Gibson 26. Deși rezistența subculturală este prezentată pozitiv în schițele lui Gibson din Panther Moderns (care combină iconografia grupului anilor '60, Black Panthers, cu cea a grupurilor subculturale, de genul British Mod), există foarte puțini revoluționari în lumea tehnologică și culturală postpolitică gibsoniană. Nostalgia lui Gibson pentru un individualism romantic, pentru artefactele trecutului și pentru o lume lipsită
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lui Constantin C. Giurescu: Istoria Bucureștilor din cele mai vechi timpuri până În zilele noastre, București, 1966, impresionantă prin informație, dar, desigur, cu concesiile de rigoare făcute ideologiei comuniste. O succintă lucrare recentă, cu text bilingv româno-francez și cu o sugestivă iconografie: Dana Harhoiu, București, un oraș Între Orient și Occident / Bucarest, une ville entre Orient et Occident, București, 1997. 2. Această faimoasă axă bucureșteană — Calea Victoriei — este evocată Într-o carte minuțios documentată și scrisă cu talent: Gheorghe Crutzescu, Podul Mogoșoaiei. Povestea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
la Suceava își informa stăpânul că Ștefan, deși bolnav, era gata să lupte contra turcilor, ceea ce dovedește că până în pragul morții, gândul luptei pentru credință nu l-a părăsit nici o clipă. Fresca de la Pătrăuți, Aflarea Sfintei Cruci, este unică în iconografia ortodoxă, ea nefiind prezentă în nici o Erminie. André Grabar, marele specialist în arta bizantină a atras atenția asupra semnificației pe care o are această scenă: împăratul Constantin “pleacă pentru bătălia care va aduce biruința credinței creștine: arhanghelul se întoarce, pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]