770 matches
-
49x37,5 cm) este în mod sigur o icoană din registrul I al iconostasului, ceea ce ne determină să presupunem că zugravul Constantin a pictat și celelalte icoane împărătești, chiar dacă nu întregul iconostas. Mai mult, aceste icoane au fost și în iconostasul noii biserici din anul 1807, deoarece icoana Sf. Arhanghel Mihail este menționată de protopopul Ioan Cefan al Vărădiei și preotul Eftimie Popescu, administrator parohial, într-un inventar al anului 1855: ” Tâmpla de scânduri de tei (este) zugrăvită cu închipuirile cele
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
Iisus (de fapt, împungerea coastei lui Iisus cu sulița); 11. Punerea în mormânt; 12. Învierea lui Iisus (în versiunea apuseană, cu Iisus în mantie roșie, deasupra mormântului, un soldat în picioare și altul șezând). În zona mediană a bolții, în fața iconostasului sunt reprezentați Cei Patru Evangheliști cu simbolurile lor. În continuare, Iisus în picioare binecuvântând cu ambele mâini, Duhul Sfânt (porumbel) și Sf. Ioan Botezătorul. În altar descoperim obișnuitul program iconografic din bisericile din valea Mureșului: șirul Sfinților Ierarhi, Sfânta Treime
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
ambele mâini, Duhul Sfânt (porumbel) și Sf. Ioan Botezătorul. În altar descoperim obișnuitul program iconografic din bisericile din valea Mureșului: șirul Sfinților Ierarhi, Sfânta Treime, Soborul arhanghelilor, Maica Domnului cu Iisus pe tron. În pronaos nu există urme de pictură. Iconostasul pune câteva semne de întrebare. El pare că a fost pictat în etape și de mâini diferite. Într-un ”Istoric al parohiei Groșii Noi”, întocmit la 1 septembrie 1967, în rândul I al iconostasului sunt prezentate următoarele icoane, în ordine
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
pronaos nu există urme de pictură. Iconostasul pune câteva semne de întrebare. El pare că a fost pictat în etape și de mâini diferite. Într-un ”Istoric al parohiei Groșii Noi”, întocmit la 1 septembrie 1967, în rândul I al iconostasului sunt prezentate următoarele icoane, în ordine de la stânga la dreapta: Sf. Arhanghel Mihail (dim. 12x90 cm), Maica Domnului cu Pruncul (dim. 120x90 cm), Iisus Hristos (dim. 50x40 cm) și Sf. Arhanghel Gavril (dim. 120x90 cm). Icoana Iisus Hristos ne dă
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
Pogorârea Sf.Duh”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica ortodoxă de lemn a fost ridicată în jurul anului 1760 și restaurată de mai multe ori (ultima dată în 1957) . În interiorul bisericii sunt zugrăvite atât iconostasul, cât și pereții, de zugravi populari, în stil bizantin, în anul 1831, potrivit unei însemnări de pe zidul bisericii. Unele icoane au o vechime de trei secole. În curtea bisericii își dorm somnul de veci câteva personalități marcante ale vieții culturale
Biserica de lemn din Bodești, Arad () [Corola-website/Science/316817_a_318146]
-
ea alergă dis-de-dimineață să se refugieze în azilul inviolabil al Sfintei Sofia, luând cu ea pe fiii, fiicele, nurorile și nepoții ei; și când Nichifor Botaniates o somă să vină în palatul Sacru, ea refuză hotărât și agățându-se de iconostas declară că ar trebui să i se taie mâinile pentru a o lua de acolo. Împotriva unei astfel de tării, împăratul nu îndrăznii să întrebuințeze forța; el negocie și la sfârșit promise viața, orice ar fi, rudelor rebelilor. Ca precauție
Ana Dalassena () [Corola-website/Science/315023_a_316352]
-
destul de bine. Pe bolta semicilindrică din scânduri de brad, prinse spre exterior în arcurile dublou de scânduri alăturate și tăiate curbat, pictura se așterne pe toată suprafața. În creștetul bolții, în medalioane, apar „Dumnezeu-Tatăl”, ”Hristos”, ”Maica Domnului” și „Duhul Sfânt”. Iconostasul este compartimentat în casete marcate cu leațuri (șipci) vopsite în roșu și verde. Sub scena „Răstignirii”, se înșiră cei doisprezece apostoli, iar sub ei se află un al doilea registru, cu scene din viața lui Hristos. Lângă ușa de nord
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
ianuarie 1987 - 1 aprilie 1997), pr. Iulian Negru (21 mai 1997 - 2008) și pr. Cristinel-Gheorghiță Severin (din vara anului 2008). Biserica din Poieni a fost restaurată din donațiile lui Șerban Sturdza, președintele Ordinului Arhitecților din România și urmaș al ctitorilor. Iconostasul Bisericii "Sf. Nicolae" din Poieni a fost restaurat în perioada iulie - septembrie 2006 de restauratorii de la Centrul de Conservare și Restaurare a Patrimoniului de Artă Creștină "Resurectio" - Iași al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Biserica "Sf. Nicolae" din Poieni are formă
Biserica Sfântul Nicolae din Poieni () [Corola-website/Science/318882_a_320211]
-
acoperiș în formă de bulb. Absida altarului are formă semicirculară și este decroșată față de restul construcției. Biserica nu este pictată în interior. Singurele porțiuni pictate sunt pe cupola naosului și pe pandantivii cupolei. Pereții interiori sunt văruiți în culoarea albă. Iconostasul bisericii este vechi.
Biserica Sfântul Nicolae din Poieni () [Corola-website/Science/318882_a_320211]
-
colt al bazei turnului câte un mic turnuleț. Trecerea din pronaos spre naos se face printr-o intrare frumos decorată. Naosul are o boltă semicilindrică. Spre altar duc trei intrări. Ușile împărătești ce își aveau locul în aceste intrări ale iconostasului se păstrează azi în colecția Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca. Pe o latură se află următoarea inscripție: „"Această dveră au plătit popa Vasile cu crâste Vasile pîntru ertare(a) păcatelor sale"”. Pictura bisericii a fost realizată de zugravi
Biserica de lemn din Leurda () [Corola-website/Science/316088_a_317417]
-
printr-un perete din piatră, cu bolți de trecere și piloni și care este sprijinit în exterior cu contraforturi din piatră. Deasupra naosului se află o boltă octogonală terminată cu un lanternou, care se intersectează cu bolta octogonală a altarului. Iconostasul bisericii este realizat din lemn de stejar sculptat și pictat, datând din secolul al XIX-lea. Pictura a fost restaurată în anul 2001. Icoanele datează din perioada construcției bisericii, la fel și cele trei clopote. Acoperișul bisericii era inițial din
Biserica de lemn din Ciurbești () [Corola-website/Science/316188_a_317517]
-
lipită o pânză, pe care, în panouri, s-au pictat scene cu cei patru evangheliști. Pe panoul ce-l reprezintă pe ,Evanghelistul Matei” se află și autograful zugravului Dionisie Iuga de la Nicula și data de 26 iunie 1877. Pe tâmpla iconostasului sunt pictați ,Sfinții Apostoli”, pictură păstrată destul de bine, fiind și printre cele mai reușite creații ale zugravului peregrin de la Nicula. O analiză mai pretențioasă, însoțită și de o restaurare pertinentă a celor trei icoane împărătești, ar reda patrimoniului valori artistice
Biserica de lemn din Bobohalma () [Corola-website/Science/316258_a_317587]
-
netede, bisericești, în tăietură dreaptă și cu dinte ascuns. Spre răsărit este adaus un transept îngust, evidențiat de două abside pătrate laterale, și un altar poligonal. Absidele sunt ridicte în cea mai mare parte din lemne scurte, refolosite din vechiul iconostas și altar, demolate la extinderea bisericii în 1864. Altarul este ridicat din lemne mai noi de stejar, încheiate în cheotori în coadă de rândunică, „nemțești”. Acest plan cu abside laterale își are inspirația în biserica de lemn din Călinești Susani
Biserica de lemn din Breb () [Corola-website/Science/320301_a_321630]
-
și 3 femei sărace. În perioada 1782-1787 se stabilesc în localitate câteva familii de agricultori și meșteșugari germani, provenite din Franconia și din Bavaria. În 1795 este construită o biserică cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Lăcașul este dotat cu un iconostas nou în 1835 și este renovat în 1870. În 1843 biserica are 448 de enoriași, din satele Măzănăești și Lucăcești, iar postul de preot este vacant. Numărul enoriașilor crește la 812 în anul 1876. În prezent, această biserică nu mai
Biserica de lemn din Măzănăești () [Corola-website/Science/320319_a_321648]
-
de familii de țărani. Biserica de lemn din Drăgoiești a fost construită între anii 1816-1819 cu cheltuiala sătenilor. Ea a fost sfințită în 1821 de către episcopul Daniil Vlahovici al Bucovinei (1789-1822). Lăcașul de cult a fost dotat cu un nou iconostas în 1829, care a fost înlocuit în 1865 cu un altul mai nou, care a fost pictat în anul 1869. După cum atestă șematismele Episcopiei Bucovinei, Parohia Drăgoiești avea în 1843 un număr de 1.049 enoriași. Ca paroh slujea preotul
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
din Horodniceni (1539). Vistiernicul Mateiaș a fost înmormântat în biserica ctitorită de el la Horodniceni, aici aflându-se și mormintele altor membri ai familiei sale. În decursul timpului, edificiul a fost reparat de câteva ori (în secolele XVIII și XIX). Iconostasul bisericii datează din anul 1736. În secolul al XIX-lea, la vest de biserică a fost construită o clopotniță în formă de zvoniță cu trei arcade. După cum atestă o placă amplasată în peretele vestic al edificiului, în soclul din dreapta intrării
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
pentru funcționarii depozitului de sare. Pe lângă majoritatea odoarelor care au luat calea altor mănăstiri sau au fost pierdute, catapeteasma lucrată în lemn și aurită (1613) a fostei mănăstiri a fost transportată la Arbore și de acolo la Dragomirna. În locul vechiului iconostas, a fost adusă catapeteasma de la Mănăstirea Dragomirna care a fost refăcută în 1885, când icoanele au fost pictate de către Epaminonda Bucevschi. Trapeza și chiliile călugărești au fost distruse în 1871 de un incendiu, iar stăreția a fost dărâmată în timpul primului
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
Ștefan Luchian, principala personalitate a localității. În disperare de cauză, preotul a postat pe Internet o ofertă de vânzare a frumoasei catapetesme sculptate a bisericii din Ștefănești, pentru prețul de 1.000.000 lei noi. El spera să cumpere un iconostas nou cu 100.000 lei, iar cu restul banilor să renoveze biserica. Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Ștefănești este un monument arhitectonic moldovenesc din secolul al XVIII-lea. Dimensiunile ei sunt următoarele: lungime - 32 m, lățime - 10 m, înălțime până la cheile
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
aici o bună performanță artistică și tehnică. Dintre detalii se remarcă sculptura pridvorului, portalului de intrare, arcul dublou pe sub boltă și funia mediană sculptată în relief. De notat și numărul mare de inscripții în pridvorul bisericii. În interior se păstrează iconostasul pictat în culori vii și mobilierul tradițional. Momentul și faptele de început ale bisericii sunt redate într-o succesiune de inscripții săpate în pridvorul bisericii. Contextul istoric este surprins în pisania scrisă pe frumosul fruntar al pridvorului, chiar peste intrare
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
îngrijită, apare numele lui "„Costandin cruceriu”", sub care mai apare cel al lui "„Tănase”". Sub brâul median mai apar menționați: "„Enache meșteru, ...”". Din inscripțiile adunate în pridvor se pot distinge ctitorii, meșterii care au ridicat biserica, crucerul care a executat iconostasul și icoanele trebuincioase precum și data ridicării ei, anul 7322 al erei bizantine, adică anii 1813-1814 ai erei noastre. Biserica de lemn din Drăguțești a fost salvată de la dispariție prin transferul și conservarea sa în Muzeul Viticulturii și Pomiculturii din Golești
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
cu pridvorul deschis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul) și încheind cu altarul mai îngust, poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete plin, perforat doar de accesul central, în ax. Altarul este ascuns de restul încăperilor prin structura iconostasului, care permite trei intrări rituale și un spațiu deschis sub rotundul bolții. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit, de cărămidă, ridicată mai bine de o jumătate de metru de la nivelul pământului. Pridvorul este, din punct de vedere
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
Sfintilor. Piatra de temelie a fost pusă la 28 iunie 1929, iar lăcașul de cult a fost sfințit la 15 iunie 1939, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu, de către mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei. Iconostasul de la Biserica „Sf. Voievozi” din Ipotești a fost conservat și restaurat în anii 2001-2003 de către pictorul restaurator Stelian Onica (n. 1955). În interiorul vechiului lăcaș de cult se păstrează vechile icoane și cristelnița în care a fost botezat Mihai Eminescu (adusă
Biserica de lemn din Ipotești () [Corola-website/Science/320540_a_321869]
-
Coborârea în mormânt". La scurt timp, pictează piese de altar în Recanati, o "Schimbare la fața" (1512?, Pinacoteca Comunale, Recanati) și frescă "St Vincent Ferrer " pentru biserică "Sân Domenico". În perioada 1513 - 1525, artistul locuiește la Bergamo. Aici pictează un iconostas de mari dimensiuni pentru biserică dominicanilor, apoi execută numeroase comenzi din partea unor familii bogate. De asemenea, a mai lucrat și la ornarea cu mozaic a presbiteriului bisericii "Santa Maria Maggiore". În 1525 se mută la Veneția, unde rămâne cinci ani
Lorenzo Lotto () [Corola-website/Science/320650_a_321979]
-
și pronaosul sunt acoperite de o boltă semicilindrică. Intrarea în absida altarului se face prin intermediul celor trei spații (două pentru ușile diaconești și una pentru ușile împărătești) dedicate acestui lucru. Absida altarului este acoperită de o boltă mai îngustă. Atât iconostasul cât și timpanul ce separă bolta naosului de cea a pronaosului au în zona centrală orificii. Pereții încă mai poartă urmele vechilor picturi, făcute probabil de zugravi de la Feisa. Alături de biserică se află clopotnița rămasă de la cealaltă biserică de lemn
Biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320673_a_322002]
-
faptul că sistemul constructiv, inscripția în slavonă precum și practicarea a numai două intrări spre absida altarului sunt argumente ce susțin o vechime mai mare a bisericii. Datarea din anul 1749 se poate datora și faptului că între icoanele aflate în iconostas, există două piese datate și semnate de Toader Zugravul, una din anul 1744 iar cea de-a doua din anul 1749. Adusă din satul Cașva, de pe valea Gurghiului, biserica are planul dreptunghiular, cu pronaos poligonal, cu trei laturi spre vest
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]