744 matches
-
și dramei, ci dimpotrivă dacă este abordat așa cum trebuie ca un prag necesar și benefic către ucenicia sexualității. Jocul acesta amoros, înțelegem în cele din urmă, le poate ajuta pe fete să depășească etapa reveriei sentimentale pure, în mod inevitabil idealistă și narcisistă, și să se apropie treptat-treptat de sexul opus. Le întărește încrederea în sine și le trezește senzualitatea. Cât despre băieți, a căror senzualitate este din start mai imperioasă, datorită flirtului, din câte înțelegem, aceștia au posibilitatea să parcurgă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
între grupurile și clasele sociale. * Poziționarea în ansamblul cugetării sociologice: susținând că dinamica socială se bazează exclusiv pe forțele ideale ce-i sunt proprii, excluzând deci forțele materiale, economice, gândirea lui Comte reprezintă, în teritoriul teoretic european, cea dintâi abordare idealistă orientată sociologic asupra devenirii societății. * Cercetarea societății: trebuie să beneficieze de instrumentele științei valabile, sursele primare ale obținerii datelor fiind observația și experimentul; cercetătorul nu poate face abstracție în cunoaștere de forța religiei, a uneia a cărui conținut schimbat față de
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
orbul destin, pentru a împlini un ideal (p. 23). În această viziune, Eschil are un loc aparte în istoria tragediei : deși, prin credința sa, aparține încă epocii mitice, în opera lui se naște omul liber și răspunzător care realizează tendințele idealiste ale veacului al V-lea (p. 34). Partea centrală a lucrării urmărește în cele șapte tragedii eschiliene păstrate până astăzi etapele ivirii omului tragic în lupta sa cu concepțiile trecutului și în silința de a găsi graiul și gestul propriu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
este clar că ciocnirea dintre influențele franceze și cele italiene în zona danubiană și în Balcani constituie pentru viitor un germene de i onflict. Speranțe pierdute: securitatea colectivă și uniunea europeană Dorită de Wilson, bazată pe un compromis între concepțiile idealiste dar totodată pragmatice ale anglo-saxonilor și proiectul francez inspirat din ideile lui Léon Bourgeois ("Pentru o Societate a Națiunilor", 1906) care concepea realizarea securității europene și a celei mondiale cu ajutorul unei armate internaționale compusă din contingente furnizate de statele membre
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de o diagramă care punea în evidență importanța producerii și distribuției. Deși Johnson a subliniat importanța analizării elementului producție în studiile culturale și a criticat poziția revistei Screen care a abandonat această perspectivă în favoarea unei abordări mai textualiste și mai idealiste (pp. 63 ff), o mare parte a studiilor culturale a manifestat același dezinteres. S-ar putea într-adevăr argumenta că studiile mai recente au avut tendința de a neglija analizarea circuitelor de economie politică și de producție în favoarea analizei bazate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
procesul politicilor publice au dat naștere la dezbateri. După unii specialiști, procesul trebuie privit ca având în esență un caracter rațional; după alții, raționalitatea este "mărginită" de limite substanțiale. Reflecția timpurie în domeniul analizei politicilor era centrată pe o concepție idealistă a consecințelor proceselor birocratice. Această concepție izvora direct sau indirect din abordarea lui Weber. Procesele birocratice însemnau un comportament rațional: decidenții examinau atât cele mai oportune scopuri, cât și cele mai potrivite mijloace de a atinge aceste scopuri (Weber, 1968
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în procesul cunoașterii 7. criticism = doctrină care minimalizează capacitatea omului de a cunoaște lumea și care consideră drept izvor al cunoașterii numai experiența înțeleasă subiectiv; condiția introductivă oricărei cercetări filozofice este „critica cunoașterii“ (Imanuel Kant, 1724-1804) 8. dinamism = concepție filozofică idealistă pentru care factorul primordial este mișcarea, forța pură și nicidecum materia 9. dogma = parte a teologiei creștine care cuprinde expunerea sistematică a credinței; are o valoare necontestată în orice condiții și în orice împrejurare 10. dualism = concepție filozofico-religioasă: lumea a
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
precum și la izvoarele cunoașterii și la formele în care se realizează procesul cunoașterii 21. gnosticism = curent filozofic-religios sincretist cu trăsături mistice, apărut în sânul creștinismului în sec. I-II (Basilides, Valentin ș.a.; a căutat să îmbine teologia creștină cu filozofia idealistă elenistică târzie (neoplatonismul) și cu unele mistere (concepții panteiste) din religiile orientale, susținând că numai în felul acesta se poate ajunge la cunoașterea lui Dumnezeu și obține mântuirea 22. idealism = concepție fundamentală în filozofie, opusă materialismului; numai spiritul, conștiința, ideea
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
în 1943). 28. monoteism = adorația unui singur Dumnezeu; credința într-o divinitate unică, ce exclude existența altor divinități (politeismul), distinctă de lume (contrar filozofiei panteiste); preluat de creștinism din iudaism 29. neoplatonism = curent filozofic (sec. III-IV p.Chr.); reformula filozofia idealistă a lui Platon într-o viziune originală cu idei aristotelice, pitagoreice, stoice și cu misticismul oriental; proclama ideea creării lumii prin „emanația“ divinității, iar cunoașterea prin extaz mistic 30. neo-scolasticism = curent teologic catolic, apărut în sec. 19; reia scolastica medievală
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
cu principiile ei apriorice (care nu provin din experiența senzorială), constituie singura sursă a cunoașterii autentice, simțurile dându-ne o cunoaștere nesigură și aproximativă; neagă orice temeinicie a credinței religioase; încredere în rațiune (Descartes, Spinoza, Leibnitz) 37. scepticism = doctrină filozofică idealistă a celor ce admiteau în principiu că nimic nu e sigur; neagă posibilitatea cunoașterii de către om a lumii existente și a adevărului obiectiv 38. scolasticism = curent filozofic dominant în Europa Occidentală creștină medievală; îmbina dogmele religioase cu tradiția mistică și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
tradiției (folclorului, istoriei) și de respingere a modernismului și a ideii de selecționare critică și de interpretare a lor; ex. doctrina iudaică susține că adevărurile absolute au fost revelate de Dumnezeu lui Adam; transmise prin tradiție 46. transcendentalism = doctrină filozofică idealistă întemeiată de Kant; formele anterioare experienței (apriorice) conștiinței precedă experiența și constituie condițiile existenței sale 47. transsubstanțiere = în limbajul teologilor catolici, totala convertire a pâinii și a vinului în substanța Trupului și a Sângelui lui Cristos odată cu pronunțarea cuvintelor consacrării
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
n.n.), prelucrată astfel încît adevăratul ei conținut de clasă să dispară sub o frazeologie pseudorevoluționară despre libertatea creației, lovește Lenin". O altă chestiune rezolvată "magistral" este "o problemă estetică veche, problema libertății artistului"... "Lenin, afirmă criticul, zdrobește aceste teorii estetice idealiste, transformate de lumea burgheză în adevărate prejudecăți". Ne este prezentată rețeta sigură de accedere la libertatea de creație: "Lenin aplică reprezentarea marxistă a raporturilor dintre necesitate și libertate la activitatea creatoare. Liber cu adevărat va fi artistul care va înțelege
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
tratate, în coraportul său de Paul Georgescu. După ce apelează la Lenin, ajunge și la programul Daciei literare, fără a-l uita pe C. Dobrogeanu-Gherea, ignorînd cu totul pe Maiorescu și Societatea Junimea. Autorul Criticelor va fi condamnat pentru estetica reacționară, idealistă care a fost extrem de dăunătoare culturii noastre, acuzați fiind și postmaiorescienii Lovinescu, Zarifopol etc. Această retrospectivă a evoluției critice are ca temei "partidul (care) i-a înarmat pe cercetătorii istoriei literare cu învățătura marxist-leninistă. La baza acestor cercetări stă teza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care l-a eliminat și înlocuit la catedră pe G. Călinescu) pentru a fi tratată, conform cerințelor, pe baza concepției științifice despre lume a clasei muncitoare, concepția marxist-leninistă. Criticul nostru va raporta în fața Congresului că "de la o critică predominant reacționară, idealistă și estetistă, s-a ajuns acum la o critică predominant științifică, partinică". Impetuos, va prezenta principiul fundamental al întregii noastre literaturi ca fiind "acela al spiritului de partid, recunoaștere deschisă a faptului că pentru noi literatura face parte integrantă din cauza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Scînteia" marca această nouă etapă printr-un editorial, Spre un nou avînt al creației literare. Aceasta a fost perioada de constituire a tinerei critici literare care a avut totuși forța ideologică necesară de a da o lovitură mortală criticii burgheze, idealiste, retrograde. În această perioadă au început să se manifeste și să depună o activitate rodnică criticii I. Vitner, Traian Șelmaru, M. Novicov, Ov. S. Crohmălniceanu, N. Moraru, V. Mîndra și alții. Au apărut studii și articole care expuneau concepția noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lectura, ascunde ideile sau lipsa de idei, ușurează calea spre estetism". Finalul coraportului Problemele criticii, cum era de așteptat, este unul triumfalist, în nota dominantă a epocii, declarîndu-se înfrîngerea principalelor poziții ale criticii burgheze, prin saltul de la critica predominant reacționară, idealistă și estetistă la critica științifică, partinică. Într-o manieră asemănătoare vor fi discutate Problemele dramaturgiei, în coraportul lui Mihail Davidoglu. Trecînd peste corapoartele Literatura minorităților naționale din R.P.R. (Nagy Istvan), Traducerile literare (Alexandru Balaci), Literatură pentru copii și tineret (Marcel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
șaizeci erau ridicoli, pur și simplu, cei ce credeau în „esteticul pur” în anii în care critica oficială și „maeștrii critici” ai momentului, care înnodau și deznodau destine literare - și nu numai, unii autori stigmatizați ca aplecați spre „arta burgheză, idealistă” deveneau ușor ținte ale securității statului! -, cereau impetuos o „artă angajată, militantă”, răspunsul nostru nu putea fi decât „esteticul pur”, și nu ca o formă de recluziune, de evazionism, cum pare unora din România, de acum și de atunci, dar
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
stalinism” al epocii, a fost că „am auzit, tovarășe Breban, că dumneata îl lauzi în gura mare pe Platon, în seminarii, în amfiteatru, în discuții intime, peste tot, ce mai! Nu îți dai oare seama că filozofia lui e falsă, idealistă, reacționară, că Platon nu avea dreptate?”. Într-adevăr, umblam la mine cu cele două volume ale lui Cezar Papacostea și, „obraznic”, în loc să-i dau dreptate, l-am privit în ochi pe tovarășul profesor și i-am propus o butadă: - Da
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
En-Ghidu. Critica literară însă nu a sesizat acest aspect esențial al poeziei sale, în primul rând ca să-l apere, probabil, de eticheta de „poet idealist, reacționar” și apoi, pentru că nu toți criticii noștri sunt deschiși la ceea ce am numit „ipostază idealistă” a unui spirit creator autohton. Neacceptarea în epocă și scandalul în jurul lui Eminescu și al lui T. Maiorescu veneau în primul rând, credem noi, nu atât din „comportamentul săi inconsecvent, dezordonat”, ci - și miopia penibilă a unui Macedonski o arată
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ca să-ți încap în gură. Pipăie-ți urechea și râzi și miră-te că poți pipăi. Pe mine însumi mă dor, în scurta trecere. Mi-am întins privirea și ea a întâlnit un copac, și el a fost! (Iată poziția idealistă certă: copacul există doar când privirea poetului îl „întâlnește”, ea îl scoate din neant, conform apriorității spațiale kantiene. Rilke exclamă la rându-i: Nichts war noch vollendet eh ich es erschaut! - Nimic nu era împlinit înainte de a-l fi privit
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
literar. Primii dintr-o altă generație literară, făcând parte din establishment-ul cultural și politic, lucru ce atârna mult în epocă. Deși Ali, mai ales, nu ezita să-mi „pândească” opiniile filozofice, bănuindu-mă până la sfârșit de cochetărie cu „filozofia idealistă și reacționară”, simțind că nu eram „total convins, pătruns” de „justețea cauzei partidului și a Revoluției”, de „ideile leniniste” etc. În schimb, îmi acorda un credit profesional dincolo de orice limite și mergea până acolo încât, el, prozator, romancier cu cel
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
post-adolescenței! - nu eram sigur de „calea de urmat”. Nu rareori mă bănuiam de „fantasme nesănătoase” și eram de acord cu adulții din jurul meu că „valorile sociale, practice, nu au nimic în comun cu cele ilustrate de o literatură romantică și idealistă!”. Și, oricât le-ar părea unora de neverosimil, nu-mi explic prea bine nici azi tenacitatea „stupidă”, formidabilă, încăpățânarea ridicolă - în ochii multora, dar și în ai mei, adesea - de care a dat dovadă acel „tinerel”. Oare „realizarea”, „cariera” - în
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
accidentelor postvaccinale; am participat la Înmormântarea colegului, victimă a vaccinării, dr. Mircea Wegner*, m-am supus vaccinării În urma unui accident de muncă. Cred că nu s-a găsit Încă și va mai curge multă apă pe râurile țării până când o idealistă sau un idealist să-mi poată schimba convingerile formate, nu din cărți și vise, ci din propria-mi viață. Apreciez Încercările, Nu limbajul, fostului meu student Paul Alexandru (coincidență de nume), de a rezolva problema câinilor fără de stăpân (Editura Press
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
realizează Gane în cartea Păcate mărturisite, reluând, într-o altă viziune și alt stil, titlul Păcatele tinereții de C. Negruzzi. Deși cuprinde numai cinci lucrări cu titlu explicit, la care se adaugă Cum am început a scrie (apărut în "Revista idealistă", I, nr. 4, aprilie, 1900, p. 3-15), volumul are ca nucleu "impresiile de călătorie" ale autorului, legate de Cetatea Neamțului, de Elveția (mai ales!) și Olanda, ca urmare a unei excursii din 1867 (cu frații Leon și Iacob Negruzzi). Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de pe Rarău, Aliuță, Sfântul Andrei, Petrea Dascălul, Astronomul și doftorul, Stejarul din Borzești) sunt publicate în volumul Bilder aus Rumänien, București, Bd. I. 1903. Editura "Librăriei nouă" tipărește la Iași volumul autobiografic Zile trăite (294 p.). Colaborare sporadică la Revista idealistă. Apare la Cernăuți, în limba germană, volumul Novellen, traducere de Iks. (Iaroslav Kramerius). Cuprins: Fluierul lui Ștefan, Piatra lui Osman, Două zile la Slănic, Vânătoarea, Dac-a vrea Dumnezeu, Privighetoarea Socolei, Duduca Balașa, Șanta, Petru Rareș, Domnița Ruxandra. 1904. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]