1,217 matches
-
create de ofensiva forței (chiar a acelei forțe ce servește o mare idee), se mângâie cu speranța că la un tribunal al istoriei toate triumfurile înălțate din expansiunile puterii vor fi pecetluite ca infamii și își vor pierde strălucirea. Acestor idealiști trebuie să le răspundem că la acel tribunal i se deschid lui Napoleon toate porțile, iar popoarele vor fi judecate după cât au riscat. Ele vor avea înscrise pe frunte războaiele și revoluțiile. Un tribunal al istoriei cântărește fapte, și nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Finanțarea lor s-a bazat pe o combinație de surse publice occidentale și donații private. Multe dintre aceste organizații au oferit modele de practică bună și oportunități de formare a specialiștilor naționali. Se pot identifica însă și abordări extremiste, programe idealist naive care, izbindu-se de rezistențe în societățile lor, sperau să găsească în țările în tranziție un spațiu cu receptivitate ridicată. Asemenea acte de misionarism, nu lipsite uneori și de fanatisme paranoice, au indus în societățile în tranziție, deschise la
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
presupune că „oricum regimul avea să cadă”. Acest lucru este dincolo de orice îndoială, dar frumusețea morală a revoltei populare și a celor mai activi participanți nu poate fi pusă, în nici un caz, la îndoială. Ce s-a întâmplat cu „frumoșii idealiști” revoluționari din 17-22 decembrie? Cei mai mulți s-au reîntors la viața lor normală cu sentimentul că au obținut victoria atât de îndelung așteptată, adesea nu lipsiți de dezamăgirile produse de confuzia postrevoluționară. O parte dintre ei, văzând în schimbările sociale o
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
ale creației, rațiunea trebuie să accepte crucificarea teologică prin exercițiul gândirii antinomice și paradoxale. Gadamer, Polanyi și Marcel sunt pentru Andrew Louth doar „înaintemergători” ai acestui proiect teologic restaurator care infirmă atât sterilitatea sceptică a rațiunii carteziene, cât și entuziasmul idealist al spiritului hegelian. Nici una dintre științele pozitive ale modernității n-ar putea confirma sensul teologic al tradiției, misterului și revelației 2. O asemenea speranță ar mai trăda încă slăbiciunea teologiei în fața „rațiunii tari” a modernității. Louth avertizează asupra limitelor unor
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
gândirea este principiul de individuare al umanității. Fără cogito nu putem vorbi despre o subiectivitate reală; fără trup, acest lucru ar fi încă posibil. Dualismul cartezian a rămas pentru multe secole nechestionat; vorbind despre modalitățile teoretice de constituire a subiectivității, idealiștii germani (Kant, Fichte, Schelling sau Hegel) au ignorat aproape în totalitate aportul corporalității în constituirea subiectului. Tirania absolută a cogito-ului și-a lăsat amprenta nu doar asupra tomurilor de filozofie, ci și asupra viziunii pedagogice care a guvernat timp de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
subiect dintre individualiști și holiști. Dacă pentru realiști și neorealiști, raporturile de forțe materiale care explică realitatea socială se referă, fie la natura umană (realismul clasic a lui Morgenthau), fie la distribuirea capacităților materiale (neorealismul lui Keneth Waltz), atunci pentru idealiști semnificația puterii în raporturile de forțe este dată prioritar de calitatea capacităților materiale și mai puțin de forța brută de care dispune fiecare. De exemplu, nu se poate pune identitate între relațiile dintre S.U.A. și Canada, cu cele dintre S.U.A.
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
unei părți. Apărarea colectivă trimite la preceptele amenințării statale și de natură militară, agregarea puterii, precum și la distincția care trebuie să se facă între securitatea internă și externă. Conceptul de securitate colectivă, conținut în Charta O.N.U, este mai idealist, în sensul că el presupune o formă de solidaritate între toți membrii unui sistem, în cazul în care securitatea unuia este pusă în pericol. În timp ce apărarea colectivă își trage forța și semnificația sa din teoria realismului și recunoașterea intereselor naționale
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
lui Voronca e Întotdeauna fundamental grav, el ia totul În serios, se implică pînă În pragul ascezei și sacrificiului de sine, cu o dăruire totală În orice demers, și - chiar În miezul entuziasmelor sale se insinuează un sîmbure elegiac: un „idealist” a cărui exaltare romantică e subminată În adînc de un soi de scepticism ultim, ce pune sub un tremurător semn de Întrebare pînă și cele mai Înalte certitudini. Balansînd Între extreme și excese, el se știe mereu vulnerabil, retorica sa
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Organizat Minuțios Eficient Competent Ordonat Disciplinat Boem Nepăsător Dezordonat Iresponsabil Stabil emoțional Stabil Calm Controlat Instabil emoțional Emotiv Anxios Coleric Depresiv Încordat Nervos Iritabil Predispus la stres Plâns nervos Deschis Deschis Interese vaste Plin de imaginație Original Fantezist Estet Sentimental Idealist Plat Interese limitate Încuiat Concluzie La fel ca în teoriile moderne ale personalității, acești cinci factori de bază ai personalității sunt concepuți ca dimensiuni cu un pol pozitiv și unul opus, negativ, individul putând să se situeze mai aproape sau
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
factori puri, dar de cele mai multe ori unor combinații de factori. De exemplu, anxietatea, temperament foarte frecvent întâlnit în patologie și în stările-limită, corespunde unui factor pur, fiind puternic corelat statistic cu factorul de instabilitate emoțională (nevrozismul). La fel, estetul sau idealistul corespund în mod pur factorului de deschidere spirituală (factorul al V-lea). Dar alte însușiri ale caracterului apar drept combinații: de exemplu, a fi cald, tandru sau altruist înseamnă să fii în același timp extravertit și agreabil, indivizii care iubesc
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
singură pagină, s-au înverșunat împotriva mea din auzite, fiind eu vinovat pentru răzmerița eșuată; nu s-au uitat la operele mele, dacă s-ar fi uitat, tot ar fi găsit ceva valoros. Sunt considerat un sfânt, un eretic, un idealist, un nebun, un viclean. De fapt cine sunt? Am suferit ca un sfânt, am visat ca un idealist, am delirat de durere și singurătate ca un nebun, am sfârșit folosind șiretenia. Cine sunt?" Norii pe care Tommaso îi întrezărea prin
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
uitat la operele mele, dacă s-ar fi uitat, tot ar fi găsit ceva valoros. Sunt considerat un sfânt, un eretic, un idealist, un nebun, un viclean. De fapt cine sunt? Am suferit ca un sfânt, am visat ca un idealist, am delirat de durere și singurătate ca un nebun, am sfârșit folosind șiretenia. Cine sunt?" Norii pe care Tommaso îi întrezărea prin ușa dată de peretele localului își schimbaseră treptat culoare, devenind negricioși; se prevestea ploaie, așa că se cuvenea să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
venera în actualitatea ei, neputîndu-și în nici un fel închipui omul tânăr altfel decât cel de acum. Ba chiar dimpotrivă, la vederea imaginilor retrospective ale arhitectului, râdea, toate părîndu-i-se neserioase față de aceea impunătoare din prezent. "Tu ești prozaică și eu sunt idealist", făcea Ioanide teorii psihologice către Erminia, gîndindu-se la această distanță a viziunii, dar Erminia se scandaliza la ideea de a fi "prozaică", protesta, ea înțelegea prin prozaic un lucru calitativ deficient, un om rău crescut. - După tine, glumea Ioanide, borșul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
viața așa cum este și caută să-și croiască în ea un loc cât mai bun. - Oportuniștii! Conformiștii! Văd că ai claritate în idei. - Alții, însă, mult mai rari, vor să schimbe viața, se așazăîn contra ei. - Ah, vasăzică, Gavrilcea e idealist! - Toți suntem idealiști mai mult sau mai puțin. Gavrilcea nu se mulțumește să viseze, el crede în izbânda ideilor lui. - Vasăzică e un luptător. - Da. Și are o voință extraordinară, care te convinge. - Nu e cine știe ce greu să convingi o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și caută să-și croiască în ea un loc cât mai bun. - Oportuniștii! Conformiștii! Văd că ai claritate în idei. - Alții, însă, mult mai rari, vor să schimbe viața, se așazăîn contra ei. - Ah, vasăzică, Gavrilcea e idealist! - Toți suntem idealiști mai mult sau mai puțin. Gavrilcea nu se mulțumește să viseze, el crede în izbânda ideilor lui. - Vasăzică e un luptător. - Da. Și are o voință extraordinară, care te convinge. - Nu e cine știe ce greu să convingi o femeie. - Tată, dacă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de-a fi bandito, nu te speria, vreau să zic izgonit de societate, pus în marginea ei. Nu-i nici o îndoială, Gavrilcea e "bandit", dacă izbutește, devine șef de stat. Are toate însușirile și în special una: a fi un idealist terre-à-terre, netrăind decât dintr-o idee simplificată. Îndoieli în sensul existenței, spleen istoric, asemenea oameni n-au. E o mare calitate pentru luptător, bineînțeles o inferioritate din punct de vedere uman. - Nu știu cum vorbești tu, tată, tu ironizezi toate. Recunoști o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
G. Călinescu își exemplifică punctul de vedere, dând în concluzie un breviar tematic concentrat în șase puncte : "1) Istoria tânărului care vrea să pătrundă cu orice chip în viață, subordonând toate afecțiunile acestei pasiuni; ambițiosul plat, comun; 2) Istoria ambițiosului idealist, în stare de toate înfrîngerile pentru glorie, putând oscila între ratare grandilocventă și geniul posac; 3) Istoria femeii nesatisfăcute, căzând la maturitate în dezordinea pasiunii romantice; 4) Istoria bărbatului matur, plictisit de căsnicie, distrugîndu-și viața și familia în experiențe erotice
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
arătându-se ei înșiși ca o rază de lumină pentru ceilalți, și nu "pornind în căutarea unor balauri pe care să-i distrugă", amintind aici de cuvintele lui John Quincy Adams. O ultimă categorie este reprezentată de "wilsonieni", adică de idealiștii care îi urmează lui Woodrow Wilson în încercarea de a făuri o lume bună pentru democrație. Fiecare abordare își are virtuțile și neajunsurile ei. Hamiltonienii sunt prudenți, însă realismul lor este lipsit de impact moral asupra multor cetățeni deopotrivă americani
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
În plus, resursele de timp, ca să nu le luăm în calcul decăt pe acestea, sunt limitate, iar un consum ilogic de resurse pe rezultate modeste e o formă de desmăț. Orice om aproximează raportul costuri venituri și trebuie să fii idealist rău (cum mulți dintre profesori încă mai sunt, hrănindu se doar cu pasiunea) ca să accepți eforturi imense la efecte infime. Și atunci să rămănă paradigma aceasta de școală incluzivă doar o dulce nostalgie paradisiacă și atăt? Altă paradigmă ispititoare este
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
la Waltz este atât de nesemnificativ, încât poate fi ignorat (Wendt, 1999, pp. 98-102). Pentru a oferi o explicație completă a socializării statului, sistemul internațional trebuie să fie înțeles în termeni holiști (structura afectează și proprietățile, nu doar comportamentul) și idealiști (structura definită în termeni culturali, și nu materiali). Astfel, Wendt dezvăluie că, după ce asumpțiile filosofice aflate la temelia neorealismului sunt expuse într-un mod adecvat, ar fi fals să se afirme că descrierea neorealistă a sistemului internațional funcționează prin auto-reglementare
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
să mai fie încă șepte alianțe, ca cea universală, care să conspire cu ușile închise în contra nației românești, noi vom ști să li arătăm totdeauna lungul nasului, căci nu ne spăriem nici de înjurăturile presei jidovești, nici de declamațiile oratorilor idealiști pe câtă vreme e vorba de existența poporului nostru. Dacă voiesc să ne cucerească, n-au decât s-o facă... fățiș, ca toate națiile, cu arma 'n mână. Dar cu tertipuri și apucături nu merge deocamdată. În numărul în care sunt la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
internă. Ea redefinea înțelesul și scopul politicii externe, și însăși modalitatea de a concepe relațiile externe. Disciplina relațiilor internaționale s-a născut cu această preocupare normativă pentru înțelegerea războiului și a păcii. Așa cum se va arăta ulterior mai în detaliu, idealiștii au găsit cauzele conflictelor armate nu în înclinația inerentă către război a mediului internațional, ci în prăbușirea irațională a potențialei comunități mondiale a națiunilor. Perioada idealistă interbelică a relațiilor internaționale a fost marcată de emergența criticii realiste și a disciplinei
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nici n-a stîrnit vreo contra-reacție a comunității internaționale. Sistemul s-a prăbușit în întregime cînd Germania nazistă a obținut prin presiune militară o parte din Cehoslovacia, o țară suverană. Ca o ironie, acest act a fost recunoscut în termenii idealiști ai autodeterminării, cu prilejul acordurilor de la München (1938), pe care marile puteri europene, cu excepția URSS, le-au semnat în speranța evitării unui conflict major. Propaganda Germaniei naziste a reușit să prindă în propria lor plasă puterile care au triumfat în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
politicii ar putea fi nu cel mai puternic, ci cel mai slab punct al cărții sale. Ideea lui Rob Walker că "orice analiză care îi așează în mod forțat pe Platon și pe Woodrow Wilson în aceeași categorie amorfă a "idealiștilor" este, în cel mai bun caz, perversă" (Walker 1980: 27) se aplică și conceptului său de realism, în care Machiavelli se întîlnește cu Marx și cu Hitler. Realismul apare ca o categorie reziduală, care reunește toți materialiștii economiei și ai
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
exactă a amestecului de realism și idealism pe care l-a folosit, nici să propună în mod pozitiv o politică coerentă. În încercarea sa de a reda lecțiile diplomatice ale trecutului, Morgenthau s-a împărțit între critica timpurie (1946) a idealiștilor, care confundaseră politica cu știința, și propria sa încercare de a detrona idealismul, revendicînd superioritatea științifică a realismului (1948, 1960). Rezultatul a fost o teorie care trebuia să creeze legături conceptuale între legile eterne ale naturii umane, trecînd prin ideea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]