1,242 matches
-
lor. Imaginile pe care le primim de la obiecte diferă câteodată de obiectele însele. . ) A doua etapă constă în a se asigura de realitatea propriei sale existențe în termenii îndoielii metodice. Remarcăm că este vorba deja de o necesitate. În mod idealist, gîndirea este prima în raport cu obiectul gîndit căci . ) A treia etapă constă în a dovedi existența unei ființe perfecte plecînd de la ideea de perfecțiune care este în om: .) Avînd în vedere aceste trei etape, putem remarca faptul că gîndirea lui Descartes
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Organizat Minuțios Eficient Competent Ordonat Disciplinat Boem Nepăsător Dezordonat Iresponsabil Stabil emoțional Stabil Calm Controlat Instabil emoțional Emotiv Anxios Coleric Depresiv Încordat Nervos Iritabil Predispus la stres Plâns nervos Deschis Deschis Interese vaste Plin de imaginație Original Fantezist Estet Sentimental Idealist Plat Interese limitate Încuiat Concluzie La fel ca în teoriile moderne ale personalității, acești cinci factori de bază ai personalității sunt concepuți ca dimensiuni cu un pol pozitiv și unul opus, negativ, individul putând să se situeze mai aproape sau
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
factori puri, dar de cele mai multe ori unor combinații de factori. De exemplu, anxietatea, temperament foarte frecvent întâlnit în patologie și în stările-limită, corespunde unui factor pur, fiind puternic corelat statistic cu factorul de instabilitate emoțională (nevrozismul). La fel, estetul sau idealistul corespund în mod pur factorului de deschidere spirituală (factorul al V-lea). Dar alte însușiri ale caracterului apar drept combinații: de exemplu, a fi cald, tandru sau altruist înseamnă să fii în același timp extravertit și agreabil, indivizii care iubesc
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
O.T.S. (organizația tineretului sătesc, n.n.) pe care le difuzează și acuma (subl.ns.)”. Doar studiind cu mare atenție acest important document și prin interpretarea lui corectă ne-am putut da seama de „vina” deja inculpatului L.I. Credem că acest idealist mai credea în independența OTS față de UTM, neștiind că bolșevicii îi puseseră de mult timp gând rău și urmăreau desființarea acesteia așa cum urmăreau și desființarea partidului Frontul Plugarilor. Iată confirmarea aserțiunii noastre: „...spunându-i să nu mai vândă carnete și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Row. Hertz, Heinrich (1894). The Principles of Mechanics. Traducere de D. E. Jones și J. Ț. Walley, 1899. Introducere retip)riț) în Arthur Danto și Sidney Morgenbesser (editori), Philosophy of Science. Cleveland: World Meridian Books, 1970. Herz, John H. (ianuarie 1950). ,,Idealist internaționalism and the security dilemma”. World Politics, vol. 2. (1959). Internațional Politics în the Atomic Age. New York: Columbia University. Hessler, Ellyn (în curs de apariție). Disertație de doctorat. Waltham, Mass.: Brandeis University. Hobbes, Thomas (1651). Leviathan. Editat) de Michael Oakeshott
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ființa, susținând că, "așa cum remarca Haidegger, filosofiei i-au trebuit 2000 de ani pentru a putea formula problema identității ținând cont de adevărata ei natură, ca mediere și sinteză. Cu ajutorul lui Leibnitz și al lui Kant, care au deschis drumul, idealiștii germani Fichte, Hegel și Schelling plasează identitatea în centrul filosofiei lor, susținând că are la bază o reflecție transcendentală. Acești gânditori sunt preocupați nu de simpla unitate a lucrului cu el însuși, ci de sinteza mediată a subiectului cu obiectul
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
unui loc, „factorii ponderoși în conducerea destinelor noastre”, cum le zice Ierofteiu Buhă, „docinte ambulant emerit”. O mecanică, foarte bine deprinsă, a trâmbițării sentimentelor naționale, a bunelor intenții face ca interese mărunte să se poată insinua sub masca vreunui „scop idealist și consacrat”, cum ar fi, de pildă, lupta împotriva „ștagnațiunii culturale”. În atitudini alternează găunoșenia lustruită, violența, grosolănia. În pofida grămezilor de „tistii”, titluri și funcții invocate cu grandilocvență puerilă, ignoranța apare adesea uluitoare și declanșează o serie de neînțelegeri și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
Goff) nu mai poate apela, la fel ca examenul funcțiilor neuronale, la artefactele metaforice ale inteligenței artificiale: fără martori-mașină. Dar cu un contracurent similar. Neuroștiințele s-au dezvoltat în ciuda behaviorismului american, și la fel în Franța, la început, în ciuda psihanaliștilor idealiști care separau psihismul de suportul său fizico-chimic tot așa cum semiologia separă semnele de suportul și drumul lor. Ceea ce neurobiologii au făcut pentru conștiința individuală înlăturînd separația spirit/creier trebuie să fie de-acum încolo încercat în cazul mentalităților, cu mijloacele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
demarcație anodină reproduc antica împărțire, și e lipsit de importanță în acest context că binele, seriosul, greul sînt plasate de partea "reprezentare-cultură" sau de partea "producție-tehnică". Marx ia de la Platon modelul dublului sau al reflectării, mulțumindu-se să inverseze locurile. "Idealiști" sau "materialiști", preferăm să considerăm actul intelectual ca pe o operațiune materială în care forma deține puterea. Fără îndoială, îndreptarea atenției de la "mînă" către "creier" este paradoxală și neplăcută. Activitatea simbolică este un mijloc de a stăpîni mediul cultural, de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
să lupți corect și nu să învingi”. Care opinie este corectă ? a) Coubertin nu a spus propoziția de la sfârșit. Ea este un adaos al celor care nu obțin rezultate b) Acesta este crezul olimpic, chiar dacă unora li se pare cam idealist c) Nu cred că a spus așa ceva Coubertin, deoarece nu începuseră Jocurile Olimpice moderne, care se vor desfășura abia peste doi ani, în 1896. 81. Pentru cine se organizează Satul Olimpic? a) Pentru conducătorii delegațiilor b) Pentru arbitrii participanți la jocuri
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
celebrei universități americane Harvard, nu e nimeni altul decât fostul revoluționar de stânga, cel care servise în guvernul Kerensky, guvern răsturnat în Octombrie 1917 de către bolșevici. Povestea tânărului universitar din Sankt Petersuburg este exemplară pentru condițiile în care atâția alți idealiști aveau să se convingă de natura bestială a doctrinei abia îmbrățișate. Aflat în spatele gratiilor și așteptând să fie împușcat ori ascunzându-se în pădure de hăitașii poliției secrete, Sorokin ajunge la concluzii premonitorii în legătură cu timpul care va trebui să treacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
a instaurat încă. Pentru unii dintre cei mai importanți comentatori ai săi - cum ar fi istoricul Walter McDougall, laureat al premiului Pulitzer - fondatorul FPRI-ului a fost un om de centru: nici de dreapta, nici de stânga; nici realist, nici idealist. De aici și crucea pe care a trebuit să o poarte. A vorbit despre ea într-un extraordinar mesaj de numai 17 rânduri, când a fost sărbătorit de institut la împlinirea vârstei de 95 de ani, în 1998, cu patru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
ideea centrală a căutării unei soluții vii, umane... În final, vom simți cu toții unde vor să ne transporte Enescu și Sofocle. Orbindu-se voluntar, Oedipe, care atunci când vedea nu vedea, Începe să vadă cu ochii conștiinței până atunci adormite. Fostul idealist ia drumul exilului, care În decorul nostru e reprezentat de nimeni alta decât... Statuia Libertății. Oedipe, după ce a eșuat În comunism, descoperă că nici acolo, la Colonos (New York), nu-și găsește liniștea. Unde să mai caute? Căutarea e spre interior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
egoistă; curent de reconsiderare a ideilor e. în Renaștere și în filosofia iluministă și materialistă din sec. XVII-XVIII 16. evoluționism = concepție după care lumea vie (universul, ființele, societatea) este supusă unui proces continuu de evoluție istorică 17. existențialism = curent filozofic idealist contemporan; propaga concepția tragică asupra existenței și susținea utopia dobândirii libertății „autentice“ prin desprinderea individului de contextul relațiilor social-istorice concrete; a influențat teologia (P. Tillich, R. Bultmann, M. Buber); e. creștin se oprește asupra persoanei umane și a dorinței acesteia
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
mare a fost impro‑ vizația. Totuși, am scris un program coerent, la care m-a ajutat mai ales un coleg economist al meu, ce între timp a plecat în America, Dragoș Paul Aligică. La vremea aceea era foarte tânăr și idealist, cum eram cu toții. Niciunul dintre noi n-a luat bani. Am scris programul respectiv pro bono la SAR. Ăla a fost programul. Alt program nu a existat. Asta nu înseamnă că cineva l-a pus în practică. V.A. : Oricum
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
o întâlnire. Dar asta recent, după 25 de ani. V.A. : VĂ dați prea ușor pe mâna adversarilor pe care-i aveți. A.M.P. : Admit. Dar ce știam eu atunci, că trebuie să dai semnale că ești ticălos, și nu idealist, ca să reușești în România ? Romanul fost ca un fel de inițiere prin care am trecut și am ieșit dincolo ; poate nu trebuia publicat. Zece ani am ezitat. Se încheie cu o biserică ruinată, pe care am văzut-o undeva în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Cultul Eroilor, noua sa Întreprindere tricoloră, după tipicul altei Întreprinderi naționaliste-foc și cu un comitet de generali cu mâncărimi la limbă și la condei: Cultul Patriei de sub președinția lui Marin ștefănescu, pro fesorul de la Cluj, „Nenea Marin“ al nostru, filozoful idealist, mistic și ortodox de la ședințele Societății Române de Filozofie, cel cu Maica Precista mereu pe buze, implicat și „absolvit“, cu chiu, cu vai, dar nu achitat, Într-o chestie scabroasă cu o servi toare sedusă și rămasă grea; ajuns, după
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
reușite sunt probabil acelea care reconstituie micul univers al cetei de preadolescenți turbulenți, de „hoinari ai mahalalelor”, cu pozne și șotii câteodată deloc inocente, dar și cu momente de candoare și efuziuni de bunătate. Romanul se organizează în jurul unui personaj idealist - și idealizat -, tânărul profesor Sava Savel, dedicat cu o devoțiune (aparent) neverosimilă unui țel (aparent) modest: înființarea unui muzeu local de istorie. Atmosfera este plauzibilă, momentele de dramatism sunt fie „confecționate”, fie interesante sub aspect documentar, precum scena nocturnă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
a națiunilor aflate de cealaltă parte a Zidului Berlinului. Conform Bruxelles-ului, integrarea a fost o concesie pe care țările veterane ale Uniunii au făcut-o țărilor estice nou-venite. Aceasta a fost, încă din primele momente, încărcată de un ton idealist dominant: noile țări membre nu au fost considerate egale după reintegrarea lor în familia europeană. Ele erau rudele sărace, ce trebuiau să se sacrifice și să învețe, care nu se bucurau de ajutorul de care avusese parte generația anterioară de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
mai distant, mai rezervat, mai puțin doritor de a plăcea, poate chiar în aparență mai egoist, poate uneori cu un caracter mai dificil. Nu e de pus multă nădejde în prietenia altruiștilor fără astâmpăr, maniaci ai negării de sine și idealiști nerăbdători ; aș crede chiar că o oarecare nuanță de mizantropie e mai curând proprie unor prietenii adevărate. Generozitatea, fără de care nu e de conceput o mare prietenie, nu e deloc tot una cu altruismul ; ea presupune o conștiință de sine
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
partidului” (care înțelegea să-l recupereze pe Blaga, dar nu cerându-i scuze pentru felul cum îl înjurase și îl tratase atâtea zeci de ani). Or, Wald ce făcea ? Zicea că greșise în tinerețe când îl atacase pe Blaga ca idealist, mistic, obscurantist și decadent și că, din contră, acum descoperă în opera lui o filozofie stimulatoare, o înțelegere cosmică și mai cu seamă, cum zicea, o „mitosofie”. Mi-a plăcut. Am ieșit pe sală să fumez o țigară, dar am
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
puține, clare în exprimare, cu aplicabilitate egală pentru toți și care pe de o parte să stimuleze munca, cinstea și corectitudinea, iar pe de altă parte să sancționeze cu maximă duritate orice încălcare a lor. Tabloul acesta fie el și idealist este departe de noi românii, care deși convinși de utilitatea lui, facem totuși prea puțin în practică pentru a fi prezent zi de zi și în toarte momentele vieții noastre. În acest fel s-a ajuns în prezent la o
TURISMUL RURAL "NEGRU? by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83099_a_84424]
-
acolo, năucă, am coborât cele trei etaje ale marelui palat al ziarului fost popular și m-am dus să-l caut pe Camil B[altazar]. Ăsta da, s-a purtat exact ca înainte: drăguț, politicos, afectuos, dar [e] un biet idealist. După el, n-ar trebui decât să spun: „Sunt Doamna Cutare“, ca să mi se deschidă toate ușile și să mi se ofere tot ce doresc: cantină la asociația lor, spor de pensie ca soție a lui Papà; să mă duc
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
sărbătoarea sfântului Mercorie. După mulți ani (în 1925), un Sadoveanu patetic, larg închis efluviilor naturiste și dispunând de o excepțională memorie senzorială rememorează mișcat: "Beldiceanu a murit și primăvara aceasta mi l-a evocat, așa de tânăr, de entuziast, de idealist și de bun. El e în pământ și privighetorile cântă iarăși la pârâul lui Faur. Nimic din el n-a mai rămas acolo. Va muri peste puțin și această amintire." E de presupus că Sadoveanu-poetul asistase la o simfonie, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu Nicușor Beldiceanu și cu Neculai Dunăreanu, noaptea pe la două ceasuri, lună plină, înspre iazul de la morișcă și cântau privighetorile pela pârăul lui Faur. Beldiceanu a murit, și primăvara aceasta mi l-a evocat, așa de tânăr, de entuziast, de idealist și de bun. El e-n pământ, și privighetorile cântă iarăși la pârăul lui Faur. Nimic din el n-a mai rămas acolo. Va muri peste puțin și această amintire. Când, într-o primăvară am ieșit la soare, și m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]