13,415 matches
-
și multe zone estetic viabile. Nu a fost răsplătit de regimul comunist cu funcții, ba chiar l-am văzut pe orgoliosul Camil Petrescu de odinioară, devenit între timp ătovarăsul Camil", lăsându-se luat la refec în umilitoare conclavuri de prelucrare ideologică. (v. în acest sens documentul publicat în Biblioteca Apostrof). Ceva trebuie să spunem, în contextul schițat, si despre Lucian Blaga. El este considerat un simbol al rezistenței intelectuale, uitându-i-se abdicarea din anii târzii, când a scris acel Profil
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
curînd o carte a englezului Paul Johnson, Intelectualii, apărută la Humanitas în traducerea Luanei Stoica. Cel puțin două dintre personajele cărții, J.J. Rousseau și P.B. Shelley, suferă de boală cu pricina. Infantilismul intelectualului constituie una din sursele principale ale radicalismelor ideologice din ultimele veacuri, capabile a genera doctrine și practici social-politice monstruoase. Rousseau a descris, cel dintîi, statul totalitar, cu două sute de ani înainte de fascism și de comunism. Bazat pe o Voință Generală, statul lui Rousseau controlează totul, inclusiv intimitatea oamenilor
Copii teribili by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17706_a_19031]
-
și cercei, înfipte în diferite zone anatomice) și pocketing-ului ("mînere" și tije metalice mobile, cu extremitățile ancorate carnal) ridică mai multe probleme de ordonare spatio-corporală și identitara: biologia umană o precede pe cea cyborgică sau invers? sau, reformulînd în linia ideologică a Donnei Haraway, sîntem noi înșine cyborgi și am fost tot timpul, fără să știm acest lucru? Ce servește astăzi drept proteză pentru ce: corpul carnal pentru implantul metalic sau invers? Și, în logica repozitionărilor deconstructive, oare metalul disloca suprafață
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
ce ne va aduce viitorul, daca modelul american se va răspîndi ori nu, și cît de repede. Invenție a liberalismului, multiculturalismul s-a întors împotriva lui. Cine dorește să rămînă liberal pînă la capăt, trebuie să evite această capcană deopotrivă ideologică și emoțională.
Despre multiculturalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17723_a_19048]
-
comune - nu pe însușirile care diferențiază, adică mențin și dau valoare artiștilor originali și unei scolia. Iar cum Aderca accentua ădiferentierea personalitătiloră spre deosebire de însușirile comune ale unității de școală pe care punea accent sincronismul, teoreticianul ridică semnul întrebării asupra temeliilor ideologice ale grupării sburătoriste". Fapt care - ne putem imagina lesne - nu era decît o erezie sîcîitoare în vederile criticului patronal... Dar natură morală a lui Felix Aderca se manifestă nu doar în susținerea fermă a modernității, a universalismului, a preeminentei personalităților
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
Chifor, cuvînt cît se poate de edificator asupra acestui "caz": "La aproape trei decenii de la moartea lui Gherea, Aderca îi reabilitează personalitatea într-o monografie. Gest reparator, omagial, la adresa celui pe care a cutezat să-l angajeze într-o disputa ideologică? C. Dobrogeanu-Gherea. Viață și opera (1947) este o curioasă mea culpă, aproape inexplicabilă în activitatea fînului prețuitor al valorii estetice, oricum un eșec exegetic. Ea nu poate justifica nici măcar o redemptie conjuncturala, fiind prin tonu-i apologetic mai puțin o investigație
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
Dobrogeanu-Ghereaă. Curioasă amnezie, la un spirit lucid că Aderca, aceasta tabula rasa a exegezelor scrise pînă în 1947, daca ne referim doar la cele eminesciene (Vianu, Călinescu). Supralicitat nepermis, Gherea devine un promotor al esteticii ămetafiziceă precum Maiorescu (surprinzătoare conciliere ideologică!)". Ce să mai zicem? Ar fi un fel de exercițiu pre-ideologic, din cale afară de prudent, cînd încă "linia" proletcultista nu putea fi bine dibuita, ci doar presimțita! Paginile de Jurnal intim, din 1951, suferă, la rîndul lor, de un întristător
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
cea mai sigură de lămurire a sensului rămîne analiza contextelor: cu atît mai necesară cu cît în acest caz dicționarele nu ne sînt de mare ajutor. Evident, în lexicografia perioadei comuniste terminologiei ierarhiilor sociale i se aplică un sever tratament ideologic. De fapt, sintagma lume bună nici nu e cuprinsă ca atare în dicționarele noastre generale, ci e presupusa de un sens al adjectivului, definit astfel încît să corespundă mai multor formule apropiate (familie bună, neam bun etc.). În Dicționarul limbii
Lumea bună by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17730_a_19055]
-
generale, ci e presupusa de un sens al adjectivului, definit astfel încît să corespundă mai multor formule apropiate (familie bună, neam bun etc.). În Dicționarul limbii române moderne (DLRM, 1958), ultimul sens al adjectivului bun e prefațat de o explicație ideologică: "(reflectînd concepția claselor exploatatoare, despre familie, neam etc.) nobil, ales". În DEX (1975) paranteză dispare, rămînînd deci doar glosarea "nobil, ales". O evoluție asemănătoare se vede în tratarea sintagmelor om (sau femeie) de lume: în DLRM - "persoană din clasele exploatatoare
Lumea bună by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17730_a_19055]
-
Gheorghe Grigurcu Incontestabil, I. Negoitescu a fost, în România totalitara, un cetățean de rangul doi. Deținut politic, izbit, timp de mulți ani, de interdicții de publicare, s-a văzut, iarăși, mai cu seamă după lichidarea scurtei "liberalizări" și recrudescenta ideologică, hărțuit, marginalizat, împins spre exilul în care avea să-și sfîrșească zilele. Dar în pofida faptului că mediile oficiale l-au tratat abia că pe un tolerat, autorul Scriitorilor moderni a izbutit a-și dobîndi aură unui mare prestigiu în lumea
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
poezie, în proza, în critică literară. Recentă sa carte consacrată Postmodernismului românesc, la origine teza de doctorat, vine să confirme capacitatea de sinteză teoretică a autorului și să facă mai bine cunoscute opțiunile sale în cîmpul literelor contemporane. Analiza critică, ideologică și stilistica, evocare pasionată, disputa polemică, profesiune de credință - masivul volum se constituie, la rîndul lui într-un fel de operă totală sau totalizatoare: ceea ce e în afara mentalității postmoderne, dar cine poate fi pînă la capăt postmodern - și în funcție de care
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
proxim, fie aceea de-a repudia orice colectivism, mizînd pe elementul hotărîtor al personalității desprinse din determinările și țelurile obștești. A ales, în duhul unei nobleți a riscului, calea a doua. N-a ezitat a-l provoca la un duel ideologic pe celebrul sau conațional, C. Dobrogeanu-Gherea, încă din timpul vieții acestuia, pe un ton de virulenta, care-i degajă independența posturii. Partizan inițial al unui socialism revoluționar nestăpînit, junele Aderca îl denunță pe bătrînul critic drept un "partizan al aminărilor
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
dreapta și comiliton, altminteri justificat de formația universitară și înaltă erudiție, pe baricadele culturale - altminteri artificiale - cu elitisi care declanșaseră nu doar o campanie demitizanta, demistificatoare împotriva valorilor oarecum obediente regimului comunist, ci și un fel de război de purificare ideologică, Petru Creția s-a văzut alături de toți denigratorii lui Eminescu, perceput că o paradigmă negativă." Încă o dată ne convingem că revelatorul paginii tipărite e necruțător și colorează strident prostia. Așa ca să-l lăsăm pe Aureliu Goci în plată Domnului și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
franceză, l-a determinat pe Croce să afirme, în volumul La poesia că profesorul român confundă estetică cu... zoologia. Amintirile despre București, unde s-a impus ca scriitor, revin de cîteva ori în aceste convorbiri scăparătoare. Își amintea, acut, atmosfera ideologică a anilor treizeci, din plasma căreia avea să se nască, în 1954, piesa Rinocerii. "La București se produsese ruptură. Mă simțeam din ce in ce mai singur. Eram un anumit număr de oameni care nu voiam să acceptăm lozincile, ideologiile care ne asaltau. Era
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
cold war, guerre froide etc.) au fost mult folosite pentru a descrie starea de tensiune apărută după cel de-al doilea război mondial între blocul occidental și cel comunist. Dicționarele noastre consemnează sintagma, la început cu o definiție clar orientată ideologic: în Dicționarul limbii române (DLR), tomul IX, litera R, 1975, explicația (s.v. rece) este "stare de încordare, de tensiune în relațiile internaționale, provocată de politică de pe poziții de forță, dusă de cercurile imperialiste agresive." În DEX (1996), finalul definiției e
"Război rece" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17783_a_19108]
-
apărea deja în prima ediție a Dicționarului explicativ, în 1975, deci în același timp cu cea anterior citată. (În articolul război există totuși alte cîteva diferențe între edițiile DEX-ului: în 1996 dispar total alte două sintagme, de clară origine ideologică: război drept și război nedrept; de fapt, acestea nu consemnau, în ediția din 1975, uzul lingvistic, ci doar clișeele dogmei oficiale). Care a fost gradul de folosire al sintagmei război rece în diferite momente, în legătură cu schimbările internaționale, cu cele ale
"Război rece" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17783_a_19108]
-
de trandafir gata să se deschidă. Acoperi o mulțime de pagini cu astfel de deseneă. Nu am citat aceste două exemple decît pentru a arăta că românul Sylviei Germain - care își păstrează intacte, în ciuda proliferării imaginilor, trama narativa și coerentă "ideologică" - este și un extraordinar exercițiu de imaginație, o reverie tulburata de angoase și care poate oricînd degeneră în coșmar. Scriitura Cărții nopților (cartea de debut a autoarei care a primit, printre altele, și premiul pentru cea mai insolita carte a
Seductia violentă by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17780_a_19105]
-
Astfel raptul teritorial din 1812 era numit "eliberare", cel din 1940 "reunificare" (cu inventată, în 1924, Republica Moldoveneasca), denaturînd cinic adevăratele stări de fapt. Analiza riguroasă a limbajului urmărea să evidențieze abisul dintre semnificant și semantic, dezvăluind însă, dincolo de înșelătoria ideologicului, tragicul adevăr al celor două momente istorice cînd Rusia (apoi URSS) a răpit Basarabia din trupul țării noastre. Noua carte a d-lui Michael Bruchis, o culegere de studii, are un caracter polemic mai pronunțat, păstrîndu-se însă în cadrul acelorași dramatice
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
cum e posibil, pentru un "transfug" (deci component al celei mai odioase categorii pentru puterea comunistă), să figureze, alternativ, și "afară" și "înăuntru", însă și nu fără a urmări, cu strîngere de inimă, cum creația să e sfîrtecata de colții ideologici, care apăreau din gurile unor critici cunoscuți, de la Ov. S. Crohmălniceanu la Mircea Iorgulescu (primul, după ce afectase o "recondiționare", al doilea, cuvenindu-se a fi îndatorat, pe linia carierei, ex-directorului României literare). Oricum, Nicolae Breban reprezenta un "caz" aparte, demn
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
cauză: "nesupunerea civică nu este o revoluție". Pericolul violenței amenință mișcările studențești atât de vulnerabile în fața ofensivei ideologiilor, a ismelor, care dizolva o altă trăsătură vitală a nesupunerii civice - spiritul de asociere. Obiectivele reale, palpabile, sunt deseori subminate de "angajamente ideologice, politice sau de altă natură". Bineînțeles că nici de aici nu lipsesc observațiile satirice. Comisiile de studiu care încercau să stabilească cauzele revoltelor au dat mult timp sentințe de tipul: "cu cât ești mai sărac, cu atat ai șanse mai
Vietnam, violentă, revolutie... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17813_a_19138]
-
simplă evaluare a importanței acestei atitudini. Cartea se încheie cu un interviu (intitulat " Gânduri despre politica și revoluție"), acordat scriitorului german Adelbert Reif. Atacul împotriva ismelor este extrem de direct generat fiind de "stângismul," evident al celui care lua interviul. Încordarea ideologică este subminată la tot pasul de o inteligență sfidătoare. Afirmația lui Thomas Mann, "antibolsevismul este neghiobia fundamentală a epocii noastre", cunoaște un comentariu ucigător de simplu din partea autoarei "Originilor totalitarismului": "Epoca noastră este atat de bogată în absurdități încât e
Vietnam, violentă, revolutie... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17813_a_19138]
-
de ucidere", deportarea și centrele de exterminare. Comunismul păstrează primele patru etape, înlocuind-o pe ultima cu execuția judiciară și foametea. Analogia rezista și în planul încercării unei recuperări de genealogie intelectuală, cum o numește autorul, a celor două forme ideologice, nazismul și comunismul. În cazul amîndurora, susține Besançon, este strict iluzorie și totodată de domeniul propagandei manipulatorii, orice asociere cu un sistem filozofic care teoretic ar putea rezista în sine și ar fi cumva germenul din care au evoluat cele
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
în sine și ar fi cumva germenul din care au evoluat cele două orori. "Nu poți rămîne inteligent sub imperiul ideologiei", declară lucid Besançon, spulberînd parcă prea ușor totuși mitul marilor contraexemple Heidegger sau Picasso ori Aragon. Limbajul unui sistem ideologic este ritual al puterii, el șomează și hipnotizează, asadar nu mai poate servi scopurile comunicării sau exprimării. La un nivel moral termenii analogiei se complică oarecum, dar rămîn în limitele compatibilității: atît nazismul, cît și comunismul au acționat în numele falșificării
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
acorde o importanță vag înspăimîntata tehnicii, faptul ca îndărătul unei mașini se află totuși discernămîntul unui operator uman. Ceea ce ne revoltă la regimurile totalitare nu este atît interdicția pe care o pun pe trecut, în măsura în care acesta nu le satisface pretențiile ideologice, ci voința lor de a controla amintirea, de a o selecta după propriile principii de triere. Ele nu anulează trecutul, ci îl recuperează interesat, în scopul unei utilizări ulterioare despre care important este să spunem nu atît că e falsă
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
românesc. Întregul examen critic al procesului de constituire a civilizației și a culturii noastre, întreprins de Maiorescu prin memorabilele sale studii de la începutul întemeierii Convorbirilor literare (pe care ceilalți junimiști, cu deosebire toți fondatorii Societății, le-au acceptat prin comuniune ideologică perfectă), se datorează acelui spirit germanic care a guvernat formația lor intelectuală. De altfel, îndreptarea junimiștilor, din 1871, spre politica partidului conservator în formare se explică tot prin impregnarea lor de spiritul germanic, care le-a tutelat procesul formației intelectuale
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]