15,885 matches
-
în 1962 alături de el!), în român și în critică, prin reeditări. El a devenit repede pentru noi un exemplu de libertate a expresiei și a gîndirii, într-o epocă încă stăpînita de limbă de lemn și de ideile primite ale ideologiei comuniste. Istoria lui (în fapt, interzisă!) ne oferea scară de valori pentru o literatura care, ea însăși, ieșea acum treptat din ceață groasă a proletcultismului. Profesorul onorific de la facultate umplea amfiteatrul cu verbul lui original, cu știința lui de a
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
el are de-a face, la un moment dat, cu instituția cenzurii. Contează strictă existența a cenzurii, ca barieră. O asemenea viziune nu diferă prea mult de aceea a cenzurii din anii ^50 cînd literatura era judecată după criteriul unei ideologii prostești, al cărei bilanț era că literatura scrisă înainte de venirea la putere a noului regim era una "falsă", "burgheza". Unei ritosenii extremiste din acea perioadă, îi răspunde o ritosenie de aceeași natură, în acest deceniu, atît doar că noul extremism
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]
-
au fost publicate în 1959 în cîteva reviste literare -, este editat acum de Ion Vartic în "Bibliotecă Apostrof" și demonstrează încă o dată locul de primă mărime ocupat de Petru Dumitriu în literatura postbelică. De data aceasta fără nici o concesie făcută ideologiei vremii, scrisă cu o artă literară rafinată - cartea din 1959 e o bijuterie ale cărei carate rezista oricărei revizuiri.) Interviul e luat de Ecaterina Tarălungă. Între altele, ea îl întreabă, referitor la Cronică de familie, ce ar modifică și unde
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
lor tot sforăitul burlesc al dramei moderne, ne-am lăsat duși încet de viața noastră încântătoare". Pe vremea cînd literatura reprezenta un angajament cultural și național explicit, Alecsandri și alți cîțiva prozatori ai generației pașoptiste au reușit să contureze în spatele ideologiei manifeste un palier de colocvialitate spirituală, care astăzi este poate latura cea mai atrăgătoare a scrierilor lor. Scriitorul însuși ne dă un exemplu de "receptare literară", atunci cînd îi citește Elenei paginile de jurnal, dar și două poezii dedicate Veneției
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
este strict iluzorie și totodată de domeniul propagandei manipulatorii, orice asociere cu un sistem filozofic care teoretic ar putea rezista în sine și ar fi cumva germenul din care au evoluat cele două orori. "Nu poți rămîne inteligent sub imperiul ideologiei", declară lucid Besançon, spulberînd parcă prea ușor totuși mitul marilor contraexemple Heidegger sau Picasso ori Aragon. Limbajul unui sistem ideologic este ritual al puterii, el șomează și hipnotizează, asadar nu mai poate servi scopurile comunicării sau exprimării. La un nivel
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
laboratorul lui Wundt și înțelegea să nu-și reevalueze punctele de vedere, desi văzuse la ce catastrofe dusese teoria raseologică și cercetările antropometrice pe vremea hitlerismului. Mai credea și în eugenie, deși, de asemenea, știa prea bine cum o folosiseră ideologii hitleriști. Jurnalul lui C. Rădulescu-Motru e, negreșit, un document al unei mărturii probatorii din anii întunecați. Doamnele Gabriela Dumitrescu și Rodica Bichis s-au îngrijit de impecabila apariție a jurnalului, înzestrînd-o cu note lămuritoare foarte bune și corecte. În capul
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
săi, Leon și Gheorghe, se vor reîntoarce în țară cu studiile neîncheiate). Faptul de a fi studiat în Germania va fi hotărîtor nu numai pentru intrarea în Junimea (toți cei cinci fondatori studiaseră în Germania), dar, mai ales, pentru acceptarea ideologiei neuitatei Societăți, care nu punea preț (ba chiar abhora) spiritul revoluționar de sorginte franceză, de care se îmbibaseră toți fruntașii spiritului public românesc, de la pașoptiști încoace. Aceasta a deosebit, din capul locului, Junimea și pe junimiștii reprezentativi de spiritul public
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
în orbitele Statuii două capete de polițiști supraveghind Continentul. Regimul polițienesc stalinist, dușmanul cel mai îneverșunat al ideii de libertate, - își exporta sistemul în acest mod josnic; destul, ca să fi prevăzut, încă de pe atunci dispariția unei monstruozități propagandistice, a unei ideologii nu diferită în esență de Teroarea survenită după 1789... Fiindcă între cele două revoluții, europene, există un factor comun: utopia, dezlipirea de realitate, în raport cu Zeița pragmatică americană. Dacă un stat a fost mai apropiat de realitate, excluzînd orice formă de
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
lui, grămada monumentală de fiare, o înjghebare de oțel numai fără vreun chip în care spiritul uman să se regăsească, astfel cum toți nefericiții, debarcînd în lumea cea nouă, aveau să înfrunte înfiorați Speranța, torța cu flacăra ei veșnică... Jos ideologiile, de orice fel! - poți striga de aici înainte, liniștit, pășind pe coasta străjuită de brațul ferm al Zeiței. Trăiască viața! Doar viața, păzită de orice fel de minciuni sau fantasme! Am avut emoția de a urca scara celor 168 de
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
intelectuali bucureșteni adunați sub sigla Grupului pentru Dialog Social. în această situație, cititorul era obișnuit să găseacă acolo pozițiile membrilor grupului - personalități marcante ale vieții publice -, fără să fie șocat că părerile exprimate nu coincideau întotdeauna sută la sută cu ideologia afirmată a Grupului. însă tocmai acesta era farmecul și garanția autenticității revistei! Nu sunt un "insider" al Grupului pentru Dialog Social - în ciuda faptului că am o admirație vie pentru foarte mulți dintre membrii săi. Unii îmi sunt chiar prieteni apropiați
Taifun în Calea Victoriei, 120 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17224_a_18549]
-
de toate, "complexul basarabean". Cultura oficială, românofobă, care a stăpînit, după 1944, Moldova dintre Prut și Nistru, excludea junimismul din rîndul fenomenelor literare "onorabile", însă într-un mod straniu. Neavînd încotro, adică nevoiți fiind a înjgheba o tradiție "pur moldovenească", ideologii de serviciu în domeniul cultural îi socoteau pe Eminescu, Alecsandri, Creangă drept "clasici moldoveni", în timp ce Titu Maiorescu era taxat drept "estetician român burghez". E adevărat că autorul Luceafărului era admis, cu scrîșnire, în Parnasul "progresist", fiind totodată numit, pentru publicistica
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
Creangă, după ce și-a tipărit cvasiintegral opera în "conservatoarea" publicație Convorbiri literare, către sfîrșitul vieții "colaborează la revista progresistă Contemporanul". Enciclopedia Literatura și arta Moldovei, vol. I (1985), ca și Istoria literaturii moldovenești, vol. II (1988), nu trec dincolo de clișeul "ideologiei reacționare" a Junimii și se străduiesc a-l combate pe mentorul ei cu citate din Belinski! Așadar, ceasul istoriei a rămas, la Chișinău, cu mult în urmă! Pe drept cuvînt, istoricul literar german Klaus Heitmann remarcă într-un studiu din
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
l-ar fi repus în circulație este constituit de opera lui Eliade, Cioran și a altora ejusdem farinae. Stângăcia în exprimare a dlui Gheorghiu vine din frecventarea unei stângi ideologice specializate în confundarea liberalismului cu extrema dreaptă și în proclamarea ideologiilor de stânga ca deținătoare ale adevărului. Am trăit să vedem, zece ani după revoluție, cum un intelectual fugit în Occident din infernul ceaușist gândește opozițiile doctrinare în același mod precar și manifest în care le "gândea" comunismul. Ne vine să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
în succesiune, i-a pus la dispoziție fiicei poetului dosare complet diferite. Motivul deschiderii unui dosar de "acțiune informativă" legat de Blaga a fost considerarea lui ca "diversionist în sectorul ideologic". Altfel zis, citea autori străini, le promova ideile contrare ideologiei oficiale din R.P.R. și îi influența negativ pe tineri. Toată tevatura (anchete, sute de pagini de rapoarte, salarii, interogatorii, procese etc.), pentru atîta lucru. Și cînd te gîndești că bieții securiști trebuiau să asculte și să reproducă ce spunea Blaga
"Diversionist în sectorul ideologic" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17275_a_18600]
-
postmodernism, poststructuralism și studii culturale, europeism și pro-americanism, anti-naționalism, anti-fundamentalism și anti-ortodoxism, liberalism și multiculturalism pro-democrație și corectitudine politică etc. etc. Unele dintre aceste etichete au semnificații strict culturale (dacă există semnificații strict culturale!) (nu există!), altele trimit la doctrine, ideologii, filozofii politice și teorii sociale. Le vom (re)discuta și noi în paginile Observatorului cultural, rînd pe rînd (...) Miza ultimă - dar nu de pe urmă - a proiectului nostru este nici mai mult nici mai puțin decît refacerea unei coerențe la scară
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
Desigur, revenirea la putere a neocomuniștilor de dreapta și de stânga ar însemna îngroparea țării în văgăunile fără fund ale minciunii egalitariste. Bolșevicii înveterați sau demagogii din partidele naționaliste, extremiste și xenofobe, ce recompun sub privirile noastre înmărmurite stârvul defunctei ideologii comuniste, au tot interesul să mențină țara în beznă. Pescuind în ape tulburi, ei sunt dispuși la cele mai hidoase aranjamente și la cele mai înspăimântătoare tranzacții cu sprijinitorii de la Răsărit. Să nu ne prefacem, însă, că nu știm pe
Fakiri și vizitii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17276_a_18601]
-
Aceste capitole au rostul de a familiariza cititorul din străinătate cu istoria fenomenului românesc, din nervurile căreia avea să se nască, mai tîrziu, în 1927, mișcarea legionară. Căutînd precursorii acestei funeste mișcări politice, autorul relevă că Legiunea se revendica de la ideologia naționalistă a lui Eminescu, A.C. Cuza, A.C. Popovici, doctrina poporanistă a lui C. Stere neintrînd în constituentul acestui izvor primar. Dar, important de semnalat ca deosebire esențială, nici Iorga, nici Cuza (fondatorii Partidului Naționalist Democrat, grupare politică naționalist-antisemită), deși naționaliști
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
neintrînd în constituentul acestui izvor primar. Dar, important de semnalat ca deosebire esențială, nici Iorga, nici Cuza (fondatorii Partidului Naționalist Democrat, grupare politică naționalist-antisemită), deși naționaliști, respingeau orice mistică, încît nici o relație de continuitate nu-i lega pe naționaliști de ideologia politică legionară. Deși apreciază valoarea extraordinară a reformelor postbelice, dl Heinen consideră că date fiind neajutorarea gospodăriilor țărănești nou create cu credite pentru înzestrare și nici asigurarea dreptului universal și egal la vot (pentru bărbați) cu condiții legislative pentru netrucarea
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
asasinii efectivi au fost condamnați iar ceilalți acuzați, inclusiv N. Crainic, Traian Brăileanu (relevînd diferența specifică a fiecăruia) și nu crede că stînga democratică, prin țărănism, s-a opus eficient, propunînd o alternativă valabilă. Garda de Fier cultiva totalitarismul ca ideologie politică, dar pentru a putea activa (dincolo de periodicele interdicții) se adapta și, preluînd modelul hitlerist, participa la alegeri. În timpul guvernării Gh. Tătărescu, la sugestia regelui care tot spera că Legiunea îl va ajuta în planurile sale, legionarii s-au bucurat
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
sau mai recent. în analiza cenzurii e normal ca accentul să fie pus pe contextul istoric și politic; nu mi se pare însă inutilă o abordare de orientare preponderent lingvistică și stilistică a fenomenului: integrabilă studiului mai larg al reflexelor ideologiei în discurs. Practica "croșetării" - a omisiunilor indicate prin paranteze și puncte de suspensie - poate fi urmărită și sub aspect sintactic: al structurii segmentelor eliminate și al refacerii unor coerențe. Analiza semantică ar putea viza listele de termeni interziși, pentru a
Din stilistica cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17283_a_18608]
-
scriu, asta fac. Sînt foarte viu! Chiar vioi. Aerul matinal îmi stimulează starea de înviorare pe care mi-o provoacă și mi-o întreține această gimnastică scripturală" (p. 17). Și, totuși, deși aceste proze sunt elaborate în acord perfect cu ideologia "textuării", autorul preconizează sau visează "un text de o singură zi". Intuiește, altfel spus, devalorizarea scriptului în acest moment al proliferării culturii de masă și lansează campania/vânătoarea "textului-happening" sau "textului-on line". Prozele prezentului volum se fundamentează pe principiul unui
Aluviuni textuale by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17298_a_18623]
-
Uzinei: un cap de căprior. E ca într-o societate utopică. Așa cum ar dori... (șters, dar este sigur că, notînd acestea în America, scrisesem rușii). Utopia. Ce visau ei (rușii n.n.) și ce realizaseră deja americanii fără nici un fel de ideologie sau propagandă, (ultima frază adăugată azi, nu figura din cauza cenzurii. Dar am regîndit-o, azi, e sigur că la asta mă gîndisem. Ce curios mi se pare, azi, în ianuarie anul 2000 să-mi amintesc asemenea lucruri ce par acum ridicole
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
autorul nostru, ca și în Europa). Dar dincolo de statul național, în Africa, de fapt, c Într-un alt dens capitol, dl. Boia constata că ideea națională a triumfat pînă și asupra comunismului, altfel spus asupra celei mai bine structurate dintre ideologiile moderne. I-aș aminti că Xenopol al nostru prevăzuse acest lucru, la începutul veacului, atunci cînd socotea că factorul contracarant al seriei socialismului este cel național. Dilematice și delicate cu totul sînt noile puncte de vedere (unele realizate faptic sau
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
cu șuvițele de păr nespălate prelingându-se neglijent de sub odioasele căciuli, ele pot să sugereze orice, numai ideea de europenitate nu. Bineînțeles că au fost aduse în acest hal de mizeria și de frustrările îndelung acumulate. Nicăieri ca-n învățământ ideologia comunistă n-a lovit cu asemenea forță. Instilându-li-se ideea că au o mare misiune de împlinit, dascălii au fost, de-a lungul vremii, cei mai batjocoriți dintre români. Când ceva nu mergea în industrie, cohorte de elevi însoțiți
Teoria formelor fără fonduri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17366_a_18691]
-
mult cu cît autorul îi alătură un studiu de caz, sugestiv intitulat Paris: egalité, fraternité, architecture. Lucruri actuale pentru un public care vede la tot pasul - ceea ce nu înseamnă în mod necesar că are luciditatea de a recunoaște - mostre de ideologie politică turnată în forme fixe și care uită prea repede că metamorfozele răului sînt inepuizabile. Problema definirii identității face obiectul unei alte secțiuni și este studiată diacronic în cazul pavilioanelor României la expozițiile universale de la Paris (1867, 1889, 1900 și
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]