863 matches
-
două : curajoși (cu care poți să cucerești Plevna) și fricoși (cu care nu poți s-o cucerești). Un proverb evreiesc născut În acea epocă este simptomatic : „Cu el [= cu un evreu fricos ca el] n-ai să cucerești Plevna” (În idiș : Mit im vesti nișt annemen Plevne ; <endnote id="cf. 441, p. 19 ; vezi nota 454"/>). Panait Istrati a prezentat În culori calde un personaj real, cârciumarul evreu Herman Binder din Galați, care a luptat voluntar, ca dorobanț, În Războiul de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
necinstit”, adică „jidan”. În limbaj popular, concluzia este simplă : „Jidan bun n-am văzut” <endnote id="(755)"/>. Există o snoavă populară care descrie, din perspectivă anecdotică, originile acestei zicale. Se zice că mai mulți evrei călătoreau Împreună cu rabinul Güterjüd (În idiș, Güter Jüd = „jidan bun”). Însă evreii s-au rătăcit de rabinul lor și au Început să-l caute și să Întrebe oamenii dacă l-au văzut. La Întrebarea „Bade, n-ai văzut pe Güterjüd ?”, țăranii români răspundeau : „Jidan-bun ? N-am
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trei fete de jid descuie” <endnote id="(579, p. 547)"/>. În fine, În descântecele de dragoste din Transilvania, când descântătoarea cheamă la ordine un demon feminin Înaripat, ea Îl aseamănă cu o evreică grasă măritată, folosind termenul corespondent În limba idiș (Balabuste) <endnote id="(774)"/>. Lăcustă, lăcustă, Mare balabustă, Pe mine mă ascultă : Fă-l, prefă-l pe ăst voinic Să beie, să mă ieie <endnote id="(260, p. 284)"/>. Atunci când vrăjitoarea româncă vrea să exorcizeze duhurile rele ale bolii, ea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dintre ei, unul totdeauna piere acolo” ; acesta „dispare”, pentru că „Îl duce duhul cel necurat” <endnote id=" (35, p. 145)"/>. Astfel de eresuri au fost comutate și pe seama evreilor, asociindu-se (sau identificându-se) „jidovii” cu „solomonarii”, „sinagoga” (adesea numită În idiș shul = „școală” ; <endnote id="vezi 628"/>) cu „școala solomonarilor”, iar „sărbătoarea colibelor” (Sukot) cu „sărbătoarea cuștilor”. Lipsa de claritate a acestor eresuri nu numai că nu a dispărut, dar chiar s-a accentuat odată cu comutarea de care aminteam. Pare a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legendă nu numai creștină, dar și iudeofobă, este firesc faptul că scriitorii evrei din România nu prea au valorificat literar motivul „jidovului rătăcitor”. Cu câteva excepții, totuși. Avram Goldfaden - părintele teatrului evreiesc (Înființat la Iași În 1876) - a compus În idiș poemul Evreul etern (Evige Jude, Frankfurt, 1880), În care a asimilat lamentația „evreului rătăcitor” cu cea a poporului său. Ulterior, În 1908, la New York, Goldfaden a compus tot În idiș un libret muzical intitulat Ahasverus <endnote id="(539, p. 100
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
teatrului evreiesc (Înființat la Iași În 1876) - a compus În idiș poemul Evreul etern (Evige Jude, Frankfurt, 1880), În care a asimilat lamentația „evreului rătăcitor” cu cea a poporului său. Ulterior, În 1908, la New York, Goldfaden a compus tot În idiș un libret muzical intitulat Ahasverus <endnote id="(539, p. 100)"/>. Pentru romancierul Mihail Sebastian (Iosef Hechter), „jidovul rătăcitor” apare În ipostaza unui umil librar ambulant, Abraham Sulitzer, care călătorește cu trenul de clasa a III-a și cară după el
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreu] cu mâna În șase zile cheltuiește În ziua a șaptea pe mâncare bună și lumânări” <endnote id="(844, p. 324)"/>. Când o familie evreiască nu avea totuși posibilitatea să gătească știucă de sabat, se prepara falșefiș („pește fals”, În idiș), „ce aducea la gust cu știuca umplută - nota Brunea-Fox În 1928 -, dar care de fapt era găină tocată și fiartă Într-o zeamă subțire Îndulcită” <endnote id="(791, p. 74)"/>. O altă legendă românească explică „de ce nu mănâncă jidanii raci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Și o anecdotă din Moldova, cu referire specială la participarea evreilor la războiul româno-turc din 1877-1878 : „O femeie Își ia rămas bun de la fiul ei mobilizat și Îi recomandă să nu se surmeneze : - Împuști un turc și te odihnești [În idiș : Fis a terk in ri dich up]. - Și dacă mă Împușcă turcul pe mine ?, Întreabă fiul. - Vai de mine, dar ce are turcul cu copilul meu ? !, se vaietă mama” (441, p. 19). 455. Léon Poliakov, Istoria antisemitismului, Editura Hasefer, București
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
istorie a utopismului medical, Editura Humanitas, București, 1999. 573. Negustorii de vin și de alte băuturi alcoolice (adesea evrei) se foloseau de degustători, care certificau faptul că producătorul posedă băuturi de calitate ce nu se vor strica (vezi germ. și idiș [Ge]schmack = „gust”, Schmecken = „a gusta”, Schmecker = „degustător”). Câteodată, acești degustători erau plătiți În taină de producătorii de băuturi, pentru a-i Înșela pe cumpărători. Din limba idiș - susținea Lazăr Șăineanu În 1896 -, termenul șmac a pătruns În limba română
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
posedă băuturi de calitate ce nu se vor strica (vezi germ. și idiș [Ge]schmack = „gust”, Schmecken = „a gusta”, Schmecker = „degustător”). Câteodată, acești degustători erau plătiți În taină de producătorii de băuturi, pentru a-i Înșela pe cumpărători. Din limba idiș - susținea Lazăr Șăineanu În 1896 -, termenul șmac a pătruns În limba română cu sensul de „iz, gust rău al băuturii”, iar cel de șmecher, cu sensul de „șiret, șarlatan” (295). 574. Willy Pragher, Bukarest. Stadt der gegensätze, Wiking Verlag, Berlin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nitatea (5 aprilie 1885, p. 102). Îi mulțumesc Ilenei Dinculescu, studenta mea la masterat la Centrul de Studii Ebraice al Univer sității din București, pentru semnalarea acestui articol. 736. Cuvântul belfer („Învățător, profesor”) a intrat În limba română din dialectul idiș (germ. Behelfer). 737. Liviu Rebreanu, Ion, Editura Facla, Timișoara, 1988. 738. Curzio Malaparte, Kaputt, traducere și postfață de Eugen Uricaru, Editura Univers, București, 1999 (prima ediție, 1944). 739. La Începutul anilor ’40, pentru presa de extremă dreapta din Ungaria, „jidanul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Șăineanu, balabusta este un „termen ironic”, „luat din graiul evreo-german”, cu sensul de „evreică măritată” (295). Pentru I.-A. Candrea, este vorba de un „cuvânt de origine ebraică, Însemnând «stăpâna casei»” (773). Într-adevăr, este vorba de o corupere În idiș a expresiei ebraice ba’alah ha’bait („stăpâna casei”). 775. Exterminarea evreilor români și ucraineni În perioada antonesciană, ed. Randolph L. Braham, traducere de Lucia Vitcowsky, Editura Hasefer, București, 2002 [prima ediție, The Destruction of Romanian and Ukrainian Jews During
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mii de ani, ei poart) asemenea accesorii vestimentare. Ne g)sim locurile, dou) Într-un rând de trei, În partea din spate a avionului. Al treilea este ocupat de un tan)r hasid, foarte agitat, care m) privește insistent. —Vorbiți idiș? m) Întreab). Da, desigur. Nu pot sta al)turi de soția dumneavoastr). V) rog s) luați loc Între noi, dac) sunteți amabil, spune el. —De acord. M) așez la mijloc, ceea ce nu-mi face pl)cere, dar nici nu m
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
trei ore de suplicii provocate de m)șurile de securitate ale aeroportului Heathrow, mi s-a f)cut foame. Când mi se Întinde tavă cu mâncare, tan)rul hasid se trage Înapoi, ferindu-se. Mi se adreseaz) din nou În idiș: —Trebuie s) v) spun ceva. N-o s) v) sup)rați? — Nu, nu cred. S-ar putea s) vreți s)-mi dați o palm). De ce aș face-o? —Dumneavoastr) sunteți evreu. Sigur sunteți evreu, pentru c) vorbim În idiș. Cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
În idiș: —Trebuie s) v) spun ceva. N-o s) v) sup)rați? — Nu, nu cred. S-ar putea s) vreți s)-mi dați o palm). De ce aș face-o? —Dumneavoastr) sunteți evreu. Sigur sunteți evreu, pentru c) vorbim În idiș. Cum puteți mânca... așa ceva? —Arăt) Îngrozitor, nu-i așa? —Nu trebuie s) v) atingeți de el. Femeile din grupul nostru mi-au f)cut sendvișuri cu carne de vit) cușer. Soția dumneavoastr) este evreic)? Sunt obligat s) mint. Alexandra este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
cut sendvișuri cu carne de vit) cușer. Soția dumneavoastr) este evreic)? Sunt obligat s) mint. Alexandra este românc). Dar nu pot s)-i produc tan)rului prea multe șocuri deodat), așa Încât Îi spun: Nu a primit educație evreiasc). —Nu vorbește idiș? Deloc. Dar iart)-m), vreau s) m)nânc. Nu-mi faceți favoarea s) mâncați mai bine din sendvișurile mele cușer? — Ba da, cu pl)cere. Atunci v) dau un sendviș, dar cu o condiție. Nu veti mai mânca niciodat) - dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
toleranți, iar ranchiuna Împotriva arabilor se manifest) rar. Aceștia nu sunt niște oameni slabi. Doar câteodat), Într-o zi liniștit) sau cand munții Moab se contureaz) În lumina soarelui, pe ț)rmul m)rii sau În livezi, mai auzi În idiș: „Se poate tr)i, dar ei pur și simplu nu te las)”. Pe acest petic de p)mânt - o minuscul) fracțiune din teritoriile din Împrejurimi -, un popor h)ituit a venit s) se odihneasc), dar odihnă nu este posibil). Evreii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
și plec)m s) ne plimb)m pe str)duțe. Cele cu rezervoare de ap) dedesubt au o ridic)tur) la mijloc. Câțiva adolescenți bat mingea pe terenuri de joac) miniaturale. În toate comunit)țile - kurd), yemenit), polonez) vorbitoare de idiș - lumea spăl), m)tur), se Îmbrac) și se preg)teste pentru Sabat. Oamenii mai În vârst), cu c)ciuli de blan) și haine lungi, se Îndreapt) deja agale și cu un aer special spre sinagogile lor. Toate acestea vor disp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
nevoia de asimilare a imigrantului, dar și imperativul păstrării propriei identități culturale, afirmând că nicio altă societate nu are imaginarul tranziției dintr-o identitate socială în alta mai dezvoltat decât al Statelor Unite. Superman păstrează încărcătura imaginară a imigrației, prezentă în cadrul idiș est-european al familiilor Siegel și Shuster, iar puterile sale sunt proiecția în bandă desenată a caracteristicilor etnice, încrezătoare în noua societate gazdă. Superman nu este doar imigrant ci și orfan, având deci posibilitatea să-și inventeze propria istorie, fiind chiar
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
principal, într-un cuprinzător volum, după 1945. A tipărit și transpuneri în românește din autori mai puțin cunoscuți, apoi în 1947, volumul Fabule, după Eliezer Steinbarg, autor pe care îl prezintă într-o prefață admirativă. A mai tălmăcit din literatura idiș multe alte texte, fie publicându-le în periodice, fie alcătuind două antologii, Umorul evreiesc (1924) și Idișul cântă, rămasă în manuscris, ca și alte scrieri. Dintre acestea, doar însemnările din perioada 1937-1944, în care consemnează, parcă încremenit de oroare, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
cunoscuți, apoi în 1947, volumul Fabule, după Eliezer Steinbarg, autor pe care îl prezintă într-o prefață admirativă. A mai tălmăcit din literatura idiș multe alte texte, fie publicându-le în periodice, fie alcătuind două antologii, Umorul evreiesc (1924) și Idișul cântă, rămasă în manuscris, ca și alte scrieri. Dintre acestea, doar însemnările din perioada 1937-1944, în care consemnează, parcă încremenit de oroare, dar păstrându-și echilibrul și luciditatea, persecuții și atrocități antisemite, sunt editate mai întâi în engleză, sub titlul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
Moses Gaster (doctor în filologie și autor al unor lucrări despre literatura română), E. Schwartzfeld (doctor în drept și redactor al ziarului evreiesc în limba română Fraternitatea), J. Schein (colaborator la Bukarester Freie Presse), M. Aziel (redactor-șef al ziarului idiș Hajoetz), B. Brociner și I. Bettelheim (ziariști la Bukarester Tageblatt), M. Rosenfeld și I.H. Fior (ziariști la Vocea Dreptății din Botoșani). Expulzarea s-a făcut prin invocarea Legii din 6/18 aprilie 1881, cunoscută sub denumirea de „Legea asupra străinilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Teritoriul lor de elecție a fost Peninsula Iberică. Îi întâlnim de asemenea în zona Africii de Nord și, începând cu secolul al XII-lea, în Franța, Italia, Țările de Jos. Evreii germani sunt cunoscuți sub numele de ashkenazim, vorbind limba idiș, un idiom germano-ebraic. Teritoriul lor de elecție a fost perimetrul situat aproximativ între Berlin, Praga, Viena, Cracovia, care s-a extins apoi în întreaga Europă Centrală, precum și în nordul și nord-estul continentului. Y. Eventov descrie ambii factori externi care au
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
rabinul ortodox Israel xe "Portugal"Portugal din xe "București"București. El conducea două orfelinate, În care se aflau copii orfani reîntorși din xe "Transnistria"Transnistria. Un raport al Securității nota despre rabin: „Sub pretextul că Învață copiii din aceste orfelinate idiș, susnumitul șrabinul xe "Portugal"Portugal!ț Împreună cu fiul și doi gineri ai lui, precum Încă câțiva meamedi preda numai ebraica și ștoată ziua li se vorbește copiilor - L.R.ț de xe "Palestina"Palestina și de sionism”5. La xe "Arad
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
demonetizare a acestor organizații, În special a Joint-ului, etichetat ca „fascist”, „imperialist” etc. Dar nu au existat nici la nivel comunitar contacte, conferințe religioase, asociații culturale etc., cu excepția unor relații politice, cum ar fi cea cu centrul comunist de cultură idiș din xe "Argentina"Argentina. Dar și acestea aveau loc sub o cenzură riguroasă. De notat că Înseși relațiile comunitare sau strict teologice cu corespondenți din interiorul blocului comunist erau aproape inexistente. Un Început de schimbare are loc În 1955. În
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]