617 matches
-
de a fi și de a acționa; nu pot institui structuri sociale și politice pe baza unor idei și principii de partid; nu pot exercita puterea prin "forță brută". Puterea nu poate fi confundată cu violența și agresivitatea, nici cu idolatria unor simboluri și a unor programe politice. În dezvoltarea ei modernă, puterea politică e strict legată de dreptate, iar orice deviere de la principiul dreptății în multiple raporturi sociale și politice este o contra-putere, anihilarea puterii "deținute". Puterea e putere în măsura în care
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se dovedesc total ineficiente atunci când încearcă să-i conducă pe ceilalți în loc să-i ajute pe oameni să-și folosească inteligența și aptitudinile pentru a se organiza într-o formă independentă de conducere. Cu alte cuvinte, reprezentarea omului de către om și idolatria modernă intelectualo-politică de simboluri și "reprezentanți" înseamnă chiar moartea omului prin el însuși. Toată această structură pavloviană a politicii și istoriei moderne (a reprezentării prin reprezentări/reprezentanți), ucisă de către propriul ei regim de funcționare (guvernare-opoziție) în secolul XX, își găsește
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nevoile" cetățenilor. Constituiți-vă familii, faceți copii pentru că statul are nevoie de soldați, de producători, de buni funcționari, de elite pentru a le pune în slujba sa și în folosul existenței lui, chiar și dincolo de fericirea generală, de fericirea cetățenilor. Idolatria statului politic modern s-a forjat pe necesitățile oamenilor, iar civilizarea cetățenilor s-a făcut prin intermediul poliției (policer = a civiliza 116). Astfel că statul de diplomație al rațiunii de stat italiene, al Seicento-ului a fost contopit cu statul de poliție
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
îl urmărește îndeaproape. Evident că istoria nu prezintă doar lupte și "relații de putere", ci și alte aspecte dincolo de conflictele umane. Istoria e dinamică social-politică, pe urmă mod de a scrie, mod de a meșteșugi poveștile. A fi încremenit în idolatria scrisului istoric nu e o modalitate de a înțelege autentic istoria. Parcă-l văd pe acel istoric însetat de perfecțiune narativă, de erudiție și de poliglotism în căutarea scrierii cărții perfecte. Dreptul la iluzii este unul universal și gratuit. În ciuda
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
profund fetișism al ideilor, venit dinspre filosofi, ceea ce conduce în mod evident la: 1) fanatism; 2) intoleranță față de opinia celuilalt; 3) exclusivism intelectual și de discurs public. Așadar acest fetișism al ideilor și al conceptelor e mult mai toxic decât idolatria faptelor, care, dacă sunt bine stabilite și repuse în circuitul lumii prezentului, nu deranjează pe nimeni, decât grupurile de interese politice care vor să-și impună discursul și controlul asupra istoriei scrise. Ceea ce știm și ceea ce gândim se află într-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
termină cu un pahar de șampanie și multă veselie. 738 Paul Tillich, Honnătete et sens du sacră, 1968, cf.N.Gavriliță, op. cit., p. 36-37. 739 „Știința poate să purifice religia de eroare și superstiție, iar religia poate să purifice știința de idolatrie și falsul absolut.... Astăzi, datorită globalizării și altor fenomene care au dus la accelerarea istoriei, Biserica a intrat aproape fără voie În contact cu lumea oamenilor de știință, de aceea tipologia relației dintre cele două comunități Înregistrează mai multe modele
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
centre medicale și sociale, aducerea de noi plante de cultură, pomi fructiferi, animale domestice (vaci, oi), localnicii crescând doar porci, găini și câini. Nu trebuie uitat, Însă, că misionarii au interzis serbările, cântecele și dansurile insularilor considerate păgâne, „legate de idolatrie.763. Prin 1850 s-au Înființat așezări ale albilor și a Început lupta pentru supremație Între Marea Britanie, Franța și SUA. Englezii acaparau terenuri sau le cumpărau la preț derizoriu, transformându-le În plantații de bumbac, trestie de zahăr, arbori de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ce primesc și oferă; povestea apare drept inițiatică. La fel, orice putere depinde de forța mâinii, mâna cea tare, fie că se referă la câștigarea puterii, fie că trimite spre accentuarea cuvintelor, ori la pecetluirea legământului prin binecuvântare ori blestem. Idolatria și pedepsele corporale trimit spre mâini, prin care se făceau adesea și verificările jurămintelor. De asemenea, prin selectare și aranjare a termenilor, ființele umane se informează despre spațiul parcurs și despre ordinea folosită (aici, întrebările: de unde, încotro) și despre o
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
rurale reticente la schimbare și foarte puțin informate, acestea au constituit o sursă de informare credibilă și acceptată, deoarece erau girate de preotul satului. În revista Viața a fost publicat la un moment dat un articol intitulat "Turnul lui Babel. Idolatria"694, în care cititorii erau informați despre păcatul idolatriei și sfătuiți cum să evite căderea în această ispită. Mesajul era transmis într-o revistă cu precădere destinată celor de la țară, pentru că la sate credința în Dumnezeu era amestecată cu numeroase
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au constituit o sursă de informare credibilă și acceptată, deoarece erau girate de preotul satului. În revista Viața a fost publicat la un moment dat un articol intitulat "Turnul lui Babel. Idolatria"694, în care cititorii erau informați despre păcatul idolatriei și sfătuiți cum să evite căderea în această ispită. Mesajul era transmis într-o revistă cu precădere destinată celor de la țară, pentru că la sate credința în Dumnezeu era amestecată cu numeroase practici păgâne, iar lumea nu cunoștea prea bine învățătura
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
această ispită. Mesajul era transmis într-o revistă cu precădere destinată celor de la țară, pentru că la sate credința în Dumnezeu era amestecată cu numeroase practici păgâne, iar lumea nu cunoștea prea bine învățătura lui Hristos și nu conștientiza "pericolul păcatului idolatriei". În revista Viața au apărut destul de puține articole cu mesaj teologic și informații biblice, pentru că era o revistă populară, adresată în mod expres locuitorilor satelor catolice din Moldova. Au fost publicate, desigur și unele materiale cu teme teologice, însă prezentate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ishtar. Era venerată într-o dumbravă unde un copac o reprezenta ca pe Arborele Vieții. Este identificată cu norocul, cu destinul. De la numele zeiței derivă așerahul element idolatru de forma unui stâlp, jertfelnicul lui Baal, adorat de popoarele Canaanului. Această idolatrie a trezit gelozia lui Jahve și a dus la amenințarea Israelului. Este un simbol animist păgân căruia i se închina și poporul lui Israel. El simboliza traiul cărnii, desfrânarea, era obiect falic folosit în procesiuni, în orgii. Jahve reproșează poporului
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cealaltă a zis: "Ca să nu mai fie nici al meu nici al ei, tăiați-l!" Și regele a zis: "Dați-i acesteia copilul cel viu, că aceasta este mama lui!" (3: 25-27). Desfrânarea alegorică. Gomer, Oloha și Oholiba. Pierderea credinței, idolatria, trufia, necumpătarea, compromisurile în alianțe, preluarea obiceiurilor străine erau manifestări ale desfrânării poporului lui Israel iar experiența de viață a profetului Osea (în ebraică, salvator) și profeția lui Iezechiel (în ebraică, Dumnezeu va întări, va adeveri) exemplifică alegoria desfrânării. Pentru
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vor taxa teatrul drept imoral. Pentru Tertulian (155-225), care a trăit într-o Cartagină încă foarte mult ancorată în păgânism, teatrul este o invenție a diavolului. Satan le-a insuflat oamenilor ideea despre el căci, introducând cultul eroului, teatrul favorizează idolatria. În tratatul său despre spectacole, De Spectaculis, Tertulian scrie: "Diavolii, care prevăzând chiar de la început, că plăcerea față de spectacole ar fi unul din mijloacele cele mai eficace de a introduce idolatria, le-au inspirat, ei înșiși, oamenilor arta reprezentațiilor teatrale
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ideea despre el căci, introducând cultul eroului, teatrul favorizează idolatria. În tratatul său despre spectacole, De Spectaculis, Tertulian scrie: "Diavolii, care prevăzând chiar de la început, că plăcerea față de spectacole ar fi unul din mijloacele cele mai eficace de a introduce idolatria, le-au inspirat, ei înșiși, oamenilor arta reprezentațiilor teatrale. Într-adevăr, ceea ce trebuia să folosească gloriei lor nu putea veni decât inspirat de ei: și pentru a învăța lumea despre această funestă știință, nu trebuiau să folosească alți oameni, decât
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ale spiritului critic: pe adevăratul Lovinescu, după părerea exegetului, „îl descoperim în aplicațiile lui practice, în confruntarea cu operele, nu în declarațiile teoretice”. Pe Mateiu I. Caragiale criticul îl abordează în volumul din 1981 cu evidentă simpatie, însă fără gesticulația idolatriei „mateine”, în maniera sa raționalist-analitică obișnuită. Cartea este un eseu critic și, în același timp, o biografie comentată; G. îl „apără”, argumentat, pe Mateiu I. Caragiale de detractori sau de cei care l-au minimalizat (Șerban Cioculescu în special, combătut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
naționalist. Manualele alternative introduse începând cu 1998-1999 marchează simbolic un moment de cotitură în tradiția discursivă referitoare la trecutul românesc. Înainte de această dată, literatura școlară este tributară unei "etici marțiale", fiind pătrunsă de spiritul belic pe care îl celebrează necontenit. "Idolatria sabiei" (Hervé, 1910, p. 49), fascinația războiului și cultul eroismului militar, atât de pregnante în discursul naționalist despre trecut, se estompează în epoca postnaționalistă a memoriei istorice românești subordonată eticii europene a amintirii. După 1999, războiul își pierde centralitatea narativă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]