8,779 matches
-
tip de măsură nu este viabilă. În aceste situații, s-a oferit o explicație/justificare din perspectiva potențialelor oportunități de implementare a măsurii propuse. *21) MEWF/World Bank (2021): Floodplain Study - Floodplain potențial and dike relocation in România Figura 26. Abordări/Măsuri Gri-Verzi - Ierarhizare În anexa 15 se prezintă principalele provocări de implementare a măsurilor verzi în România și ipotezele implicite de proiectare considerate / recomandate în etapa de evaluare a strategiilor și a opțiunilor / alternativelor la nivel de A.P.S.F.R., în vederea evitării / atenuării efectelor
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
să stabilească drepturi la niveluri inferioare celor stabilite prin contractele colective de muncă aplicabile. (5) Clauzele contractuale ale contractelor colective de muncă pot face referire, fără a afecta principul libertății contractuale, și asupra următoarelor elemente: a) stabilirea coeficienților minimi de ierarhizare pe categorii de angajați/lucrători, ținând cont de standardele ocupaționale corespunzătoare; ... b) măsurile adoptate pentru consilierea și evaluarea profesională a angajaților/lucrătorilor; ... c) măsurile privind armonizarea vieții de familie cu obiectivele profesionale, timpul de lucru și timpul de odihnă; ... d) reglementări privind
DECIZIA nr. 58 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296517]
-
judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 25. Completul de judecată învestit cu soluționarea recursului în Dosarul nr. 2.079/85/2022* a reținut că prin Legea-cadru nr. 153/2017 s-au aprobat grilele de salarizare și coeficienții de ierarhizare a salariilor de bază ale angajaților din sectorul bugetar pentru anul 2022, precum și măsurile tranzitorii aferente perioadei 2018-2022. ... 26. În privința modului de stabilire a salariilor de bază, art. 12 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că salariile
DECIZIA nr. 24 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296472]
-
înscrierea la concurs, dar ele nu limitează în niciun fel libertatea comisiilor de concurs de a lua în considerare orice alte aspecte ale activității științifice a candidaților pe care le consideră relevante. Standardele cantitative care urmează nu trebuie folosite în ierarhizarea candidaților pe un post în concurs. Ierarhizarea trebuie să evalueze calitatea contribuțiilor candidaților și este exclusiv atributul comisiei de concurs. ... – Candidații vor include în dosarul de concurs cel puțin 5, dar nu mai mult de 10 lucrări, în format integral
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294782]
-
a concursului, dar fără a scădea standardele impuse de criteriile minimale de mai jos. ● Un candidat la ocuparea unui post de conferențiar universitar trebuie să demonstreze originalitate în domeniul/subdomeniul de cercetare declarat. ● Standardele minimale cantitative nu pot fi folosite în ierarhizarea candidaților pe un post în concurs. Ierarhizarea candidaților va fi exclusiv sarcina unei comisii de experți care va aprecia, pe lângă toate aspectele activității științifice, întreaga prestație a candidatului în cadrul probelor de concurs stabilite la nivelul fiecărei instituții de
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294782]
-
satisfăcute doar dacă este îndeplinit fiecare criteriu; ... – Pentru evaluarea candidaților pot fi utilizate criterii suplimentare, dar fără a scădea sau înlocui standardele minimale de mai jos; ... – Standardele minimale au rol de prag, nu de stabilire a unor ierarhii. Evaluarea și ierarhizarea candidaților va fi calitativă, fiind realizată de către comisia de concurs; ... – Evaluarea circumscrisă standardelor de față va măsura impactul și recunoașterea activității de cercetare științifică la nivel național și internațional și capacitatea de a susține funcții didactice; ... – Evaluarea candidaților va
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294782]
-
către pagina competiției, sau alte documente care să demonstreze competiția la care a participat candidatul (ex. Ghidul aplicantului în care apare precizat clar caracterul de competiție și o grilă de evaluare, listă cu rezultatele finale din care să rezulte o ierarhizare a punctajelor obținute în urma evaluării de către finanțator); ... b. Nu se iau în considerare proiectele care nu au cheltuieli de logistica, granturi finanțate de propria instituție, granturi exclusiv pentru realizarea de mobilități (în vederea participării la congrese, workshop-uri
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294782]
-
pretinsei discriminări în raport cu funcționarii publici ce își desfășoară activitatea la nivel central, apreciază că salarizarea diferită în raport cu nivelul de exercitare a funcției publice este prevăzută de lege, fiind obiectiv justificată, la baza diferențierii aflându-se principiul ierarhizării atât pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate de personalul plătit din fonduri publice. ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 31. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 53 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296693]
-
sunt în sensul că prevederile legale a căror interpretare se solicită se aplică doar personalului din cadrul aparatului central al autorității publice respective, deoarece cele două categorii de funcționari nu sunt în situații identice, diferențele salariale fiind conforme cu principiul ierarhizării sistemului de salarizare, atât pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate. ... 33. În acest sens au opinat Tribunalul Ilfov, Tribunalul Teleorman, Curtea de Apel Iași, Tribunalul Iași, Tribunalul Vaslui
DECIZIA nr. 53 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296693]
-
Prin urmare, existența unor diferențe în ceea ce privește salarizarea este în mod obiectiv justificată, legiuitorul urmărind eliminarea dezechilibrelor și a disfuncționalităților existente în sistemul public de salarizare. Astfel, prevederile art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 instituie principiul ierarhizării sistemului de salarizare, atât pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate, iar cele ale art. 6 lit. h) din legea-cadru consacră principiul sustenabilității financiare, în sensul stabilirii nivelului de
DECIZIA nr. 53 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296693]
-
Se mai arată că prevederile legale a căror interpretare se solicită se aplică doar personalului din cadrul aparatului central al autorității publice respective, deoarece cele două categorii de funcționari nu sunt în situații identice, diferențele salariale fiind conforme cu principiul ierarhizării sistemului de salarizare, atât pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate. ... 57. Or, astfel cum deja s-a stabilit în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în
DECIZIA nr. 53 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296693]
-
teoretice se argumentează că prevederile legale a căror interpretare se solicită sunt aplicabile doar personalului din cadrul aparatului central al autorității publice respective, iar cele două categorii de funcționari nu sunt în situații identice, diferențele salariale fiind conforme cu principiul ierarhizării sistemului de salarizare, atât pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate. ... 60. Jurisprudența Curții Constituționale relevă, la rândul ei, suficiente repere în sprijinul interpretării corecte a prevederilor legale care
DECIZIA nr. 53 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296693]
-
Prin urmare, existența unor diferențe în ceea ce privește salarizarea este în mod obiectiv justificată, legiuitorul urmărind eliminarea dezechilibrelor și a disfuncționalităților existente în sistemul public de salarizare. Astfel, prevederile art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 instituie principiul ierarhizării sistemului de salarizare, atât pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate, iar cele ale art. 6 lit. h) din legea-cadru consacră principiul sustenabilității financiare, în sensul stabilirii nivelului de
DECIZIA nr. 53 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296693]
-
ce precedă se apreciază că simpla lectură a prevederilor cuprinse în art. 64 alin. (4) din Codul de procedură penală este lămuritoare, legiuitorul având în vedere în integralitate atribuțiile judecătorului de drepturi și libertăți, fără a se recurge la o ierarhizare a importanței acestora, astfel încât nu se impune intervenția instanței supreme prin mecanismul întrebării prealabile. ... ... 59. Pentru considerentele expuse, constatând că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 și 476 din Codul de procedură penală, va
DECIZIA nr. 43 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296005]
-
alin. (13) din lege, actualizată cu rata inflației comunicată de către Institutul Național de Statistică. ... 122. În conformitate cu art. 10 alin. (2) lit. d^1) din Legea nr. 152/1998, valoarea obținută se ponderează cu un coeficient determinat în funcție de ierarhizarea localităților pe ranguri, stabilită prin Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități, cu modificările și completările ulterioare; formula de calcul nu produce nicio diminuare a valorii de vânzare în
DECIZIA nr. 79 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296841]
-
corporație cu 19% și care este într-un fel referința primului nivel de salarizare din grila companiei, indiferent dacă necalificatul există sau nu în organigramă, managerul de HR va avea de înfruntat decizia de a ajusta, în cascadă, indicii de ierarhizare din grila salarială existentă, în așa fel încât să păstreze valoarea motivațională a diferențelor dintre palierele din grilă. Presiunea, așadar, se va exercita de jos în sus pe grila de salarizare. Este drept că va trebui obținut și acordul centralei
Cât câștigă un corporatist român comparativ cu un coleg de la o filială din Vest. Și o veste bună în vara lui 2016 () [Corola-blog/BlogPost/338388_a_339717]
-
cei mai mulți lobbiști. Cu ce mă aleg din împărtășirea acestor gânduri? Cu evidențierea unei palete de opțiuni care mă fac să analizez cu seriozitate pe cine într-adevar trebuie să reprezint eu în Parlamentul României. Încă nu mi-am făcut o ierarhizare clară a celor pe care ar trebui să îi reprezint. Ideal ar fi să îi pot reprezenta pe toți românii. Din punct de vedere practic acest lucru este imposibil de făcut. Mereu vor fi persoane mulțumite și persoane nemulțumite de
Pe cine reprezint eu? Trăim cu impresia că devenim un fel de unși ai lui Dumnezeu? () [Corola-blog/BlogPost/338792_a_340121]
-
cu țelul pentru ziua de mâine; și să poarte semnăturile noastre, ale tuturor, pe un legământ puternic cu viitorul. Trei criterii care definesc România de azi An de an, Eurostat publică nenumărate date și cifre semnificative, toate fiind relevante pentru ierarhizarea puterilor economice la nivelul Uniunii Europene. Din toate aceste date și cifre se întrupează trei criterii esențiale: 1) totalul populației din fiecare țară; 2) PIB-ul total din fiecare țară, în euro; 3) punctajul ce exprimă puterea de cumpărare a
ROMÂNIA – PROIECTUL DE ȚARĂ. 1) Fără să înțelegem bine ce suntem acum va fi imposibil să ne imaginăm corect ce am putea deveni în următorii douăzeci de ani () [Corola-blog/BlogPost/338520_a_339849]
-
natură în forma ei neaoșa, neprelucrata. Specific locurilor, producerea perlelor, Polinezia este una dintre marile furnizoare de perle negre, a întemeiat și un Muzeu al perlelor ce oferă turiștilor modul de formare, cultivare, exemplare unice în lume, valorizarea lor și ierarhizarea lor. Bora-Bora e considerată „aproape-atol” pentru că are o suprafata înaltă și alta joasă, iar centura de corali din jurul lagunei este o treime sub apă. Așadar, ,,ca-n mulțimea neutrosofică, avem trei tipuri: atol, aproape atol și neatol”, pentru că lumea înconjurătoare
Florentin Smarandache: Am ajuns în Rai! sau În căutarea timpului viitor! Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339368_a_340697]
-
waiting. - A spionă înseamnă a aștepta. There is nothing more deceptive than an obvious fact.- Nu e nimic mai dezamăgitor decât un fapt evident - pentru spion, desigur. Great leaders are great spies. - Marii lideri sunt mari spioni. Apoi, urmează o ierarhizare a spionilor de-a lungul timpului. Conferința Fusion 2015 -“Mă simt bine la conferințe: învăț noi lucruri, fac noi cunoștințe, îmi prezint ideile”, poate fi considerat motto-ul capitolului, autorul participând de-a lungul carierei sale la nenumărate astfel de
Florentin Smarandache: Frate cu meridianele şi paralelele (vol.IX). Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339397_a_340726]
-
două teorii majore, teoria lui Abraham Maslow și teoria lui Vance Packard. 1) Abraham Maslow a elaborat în 1943 o teorie privitoare la „human motivation” pe care ulterior, a definitivat-o în lucrarea „Motivation and Personality” (1954) . Maslow constată o ierarhizare a needs pe cinci trepte care a fost denumită Maslow΄s pyramid: physiological needs (breathing, water, food, sleep, homeostasis), safety needs (security of body, health, morality, prosperity, resources în family, employement), belonginess and love needs (friendship, love, intimacy, belongingness, family
Stefan Vladutescu: Teorii ale nevoilor. Din cărțile profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339524_a_340853]
-
cât și toți ceilalți nu se înțeleg și s-ar elimina „unul pe altul”. Față de istoria ce istorisește, întâlnim în acest plan observații și constatări referitoare la valori, credințe, relaționarea cu celălalt, identitate, alteritate (descoperire de sine), atitudini colective și ierarhizări. Ei bine, acestea sunt elemente definitorii ale analizei mentalitare și ale istoriei mentalităților. Doi au fost factorii care au făcut ca ceea ce părea istorie să se dovedească a fi analiză mentalitară: profunzimea analizei și trecerea timpului. Profunzimea observației istorice a
DAN PERJOVSCHI: „Ăştia suntem” – istorie şi mentalitate, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339640_a_340969]
-
unde au apărut informațiile gradual până ce am ajuns la o poză mare și am forțat Senatul să se facă de râs acum câteva zile. Și asta pentru că presa a insistat și a scris. Problema nu e informația, ci contextualizarea și ierarhizarea informației. De multe ori găsești informații aruncate în josul site-ului, în sfârșitul buletinului de știri. De foarte multe ori și am văzut asta în redacții, jurnalistul apelează la autocenzură și se gândește: Nu cumva îmi face rău? Deschide orice site
„Dacă în urmă cu 10 ani, studentele la jurnalism voiau să fie Mihaela Rădulescu, azi vor să facă investigații”. Interviu cu jurații Superscrieri Emilia Șercan și Teodor Tiță () [Corola-blog/BlogPost/338974_a_340303]
-
de mileniu, sunt inserați imparțial și obiectiv, cu întreg bagajul lor de spirit în Dicționarul de față, alături de nume intrate demult în notorietate, pe care acest areal și le revendică, dintr-un soi de mândrie locală, autorul ferindu-se de ierarhizări neproductive, care ar duce, inevitabil la divergențe și la stârnirea orgoliilor personale: George Arion, Nina Cassian, Constantin Frosin, Valeriu Gorunescu, Apostol Gurău, Grigore Hagiu, Nicolae Grigore Mărășanu, Ionel Necula, Nicolae Oancea, Hortensia Papadat-Bengescu, Virgil Tănase, Ilie Tnăsache, Constantin Trandafir, Virgil
ED. CONVORBIRI LITERARE, IAŞI, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342001_a_343330]
-
a mai detaliat că una a luat mai mult decât cealaltă la o diferență de câteva sutimi, sau poate nici atât ci doar cu un plus pentru o impresie mai bună a examinatorilor când s-au stabilit notele fiecărui concurent pentru ierarhizarea lor. De la ultima convorbire cu Adriana au trecut mai mult timp de cât se așteptase. Sebastian intrase în panică. Nu știa ce se întâmplase cu ea de nu l-a mai sunat. S-a răzgândit, s-a întâmplat să se
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342104_a_343433]