1,506 matches
-
Ornea, Cum a fost asasinată mama Monicăi Lovinescu, RL, 1998, 31; Alexandru Niculescu, Despre indiferență, despre eroi, VTRA, 1998, 9; George Pruteanu, O pată de sânge intelectual, „Dilema”, 1998, 276; Ruxandra Cesereanu, Călătorie spre centrul Infernului, București, 1998, 86; Virgil Ierunca, Torționarul torturat, RL, 1999, 25; Ioan Mușlea, Oroarea în stare pură, VTRA, 1999, 9; Mircea Mihăieș, Asasini din toate țările, uniți-vă!, „Cuvântul”, 2001, 2; Gabriel Liiceanu, Declarație de iubire, București, 2001, 147-163; Monica Lovinescu, Diagonale, București, 2002, 20-22, 85-87
DOINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
ca odinioară la periodicul lui Nae Ionescu, Mircea Eliade, aici cu articole, fragmente de memorii și recenzii strict literare (reia rubrica „Glossarium”), evitând o angajare directă în controversele politice ale vremii. Acestea cunosc o largă abordare în colaborările lui Virgil Ierunca, Mircea Popescu, Vintilă Horia și, desigur, în intervențiile lui George Racoveanu, care insistă de câteva ori să aducă în discuție raportul Români în exil și români în străinătate (15/1963), făcând necesare disocieri. Comentarii literare elocvente publică Horia Stamatu, D.
CUVANTUL IN EXIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286617_a_287946]
-
Ioan Buduca realizează un dialog cu Octavian Paler, șirul interviurilor continuând: Radu G. Țeposu cu Adrian Marino, Mariana Marin cu Radu Tudoran, Ioan Buduca cu Vladimir Tismăneanu și Nicolae Manolescu, Ioan Buduca și Dan Pavel cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. În octombrie 1992, apare ca supliment al C. revista „VIP” (Viața Invizibilă a Personalităților), gazetă format „people”, de informație mondenă. Începând cu al cincilea număr și până în mai 1996, redactor-șef al acestei publicații, care va ecplisa revista-mamă, este poetul George
CUVANTUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286629_a_287958]
-
la care, pe lângă tipărituri în limba franceză, au fost imprimate și o seamă de cărți și publicații în limba română. În colaborare cu Paul Miron inițiază în 1964 „Prodromos”, „revistă de gând și apropiere creștină”, iar din 1973, alături de Virgil Ierunca, în ambele cazuri cu susținerea materială asigurată de C. însuși, lansează revista „Ethos”, în editura căreia a republicat cărți de Nae Ionescu, Emil Cioran, G.M. Cantacuzino, Gheorghe I. Brătianu sau a tipărit volume de Mircea Eliade, Basil Munteanu, Nicu Caranica
CUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286608_a_287937]
-
Ion Călugăru, M.R. Paraschivescu, Al. I. Ștefănescu, Paul Georgescu, Nina Cassian, Radu Lupan, Savin Bratu. În această ordine de preocupări, revista s-a angajat, în 1946, într-o ascuțită polemică, pe tema stării de atunci a culturii românești, cu Virgil Ierunca, în a cărui opinie cultura se găsea în criză. Poezie și proză semnează M. Sadoveanu, T. Arghezi, Hortensia Papadat-Bengescu, Geo Bogza, Ion Călugăru, M.R. Paraschivescu, Eusebiu Camilar, Marin Preda, Laurențiu Fulga, Méliusz Jószef, Mihail Davidoglu. Odată cu impunerea, în 1948, pe cale
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
special „Limite”, „Ființa românească”, „Ethos”, și prin emisiunile postului de radio Europa Liberă. Se regăsește în paginile publicației din Köln și binecunoscuta de acum „Antologie a rușinii”, copios întreținută de reproducerea sloganurilor proceaușiste ale intelectualilor din România, realizată de Virgil Ierunca. Direct ancorat în realitatea românească prin dezvăluirile lui Paul Goma, din suita de articole ce denunță politica regimului de la București (Drepturile omului și concepția președintelui, 1/1985, Ceaușescu și bătrânii, 4/1985, Ceaușescu și femeia, 1/1986 etc.) și prin
CONTRAPUNCT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286396_a_287725]
-
Revolta animată. Mimetismul politicii în regimul comunist, Exilul și problema națională, 1/1986 și 2/1986, rubrica „Cetatea totală”), ajungând până la considerații filosofice precum cele ale lui Vintilă Horia din Morala și rațiunea. Despre o aporie husserliană (4/1985). Virgil Ierunca, Monica Lovinescu și Ion Negoițescu dețin, în exclusivitate, rubricile „Situații”, „Repere” și, respectiv,„Engrame”, în vreme ce „Simptome” este semnată alternativ de G.C. Vorke și Gelu Ionescu. Studii și comentarii de literatură română și universală semnează, fără a deține o rubrică, și
CONTRAPUNCT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286396_a_287725]
-
în exil, într-un tablou general al literaturii române contemporane: Ion Negoițescu, Poetul Horia Stamatu, Antiutopie și politică, „Ereticul îmblânzit” de Bujor Nedelcovici, Romanele lui Nicolae Breban, Estetică și morală, Eugen Simion, „Scriitori români de azi”, Poetul Dorin Tudoran; Virgil Ierunca, Poezia nouă. Caiete critice, Ana Blandiana, „Setea de paradis”, Atelier hermeneutic, Marian Papahagi și noua critică literară; Monica Lovinescu, Marin Sorescu printre contemporani, Refugiile lui Buzura ș.a. Sumarul revistei mai include o rubrică („Ex-libris”) de consemnări ale aparițiilor editoriale românești
CONTRAPUNCT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286396_a_287725]
-
60. Analizați cu atenție și reevaluați sunt și prozatorii Școlii de la Târgoviște, în special Radu Petrescu și Mircea Horia Simionescu. O altă țintă a publicației este introducerea în câmpul literar românesc a scriitorilor din diaspora. Astfel, apar interviuri cu Virgil Ierunca și Monica Lovinescu (Ion Bogdan Lefter, 16/1990, Mariana Marin, 24, 25/1991), cu Paul Goma (Mariana Marin, 13/1991), Dumitru Țepeneag (12/1990, 29/1991) ș.a. Există numere dedicate recuperării unor scriitori ca Paul Goma, Mircea Eliade (20/1992
CONTRAPUNCT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286397_a_287726]
-
Piru, Critici, 171-174; Mircea Vasilescu, Șerban Cioculescu sau Disciplina foiletonului, F, 1990, 1; Nicolae Manolescu, Ultimul Cioculescu, RL, 1990, 9; Alexandru George, Ultimul itinerar, JL, 1990, 18; Dimisianu, Repere, 63-82; Negoițescu, Ist. lit., I, 190-192; Lovinescu, Sburătorul, I-VI, passim; Ierunca, Dimpotrivă, 150-156; Lovinescu, Unde scurte, V, 75-80; Dicț. esențial, 175-177; Manolescu, Lista, III, 36-46; Popa, Ist. lit., II, 1089-1090; Centenar Șerban Cioculescu, RL, 2002, 35 (semnează Nicolae Manolescu, C. Rogozanu, Gheorghe Grigurcu, Alex. Ștefănescu, Iordan Datcu, Barbu Cioculescu); Simion, Genurile
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
inițiative culturale din țară și din exil ale acestuia. De altfel, întreaga publicație, în condiții firești de eleganță sporită, amintește mai vechiul și insolitul caiet „Agora”, „colecție internațională de artă și literatură” realizată în 1947 de Ion Caraion și Virgil Ierunca, sub auspiciile Fundației Regale „Mihai I”. Revista - se spune în articolul-program - publică poezie, proză și eseistică literară, cu condiția însă ca autorul să aibă talent. Deși nu urmărea a fi în primul rând o publicație cu profil politic, unul dintre
CORRESPONDANCES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286430_a_287759]
-
III, 154-157; Călinescu, Perspective, 226-231; Șerban, Ispita, 243-245; Paleologu, Ipoteze, 210-213; Melania Livadă, Pompiliu Constantinescu. Un Saint-Just al opiniei critice, București, 1981; Simuț, Diferența, 57-61; Grigurcu, Între critici, 67-71; Aderca, Contribuții, II, 37; Dimisianu, Repere, 33-61; Negoițescu, Istoria, I, 188-190; Ierunca, Semnul, 110-115; Simion, Fragmente, III, 96-104; Dicț. esențial, 197-199; Micu, Ist. lit., 321-323. C.C.
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
Liviu Antonesei și Dorin Popa (ulterior) cu scriitori, oameni politici, români din străinătate precum Luca Pițu, Al. Zub, Ion Rațiu, Mihai Ursachi, Ion Cristoiu, Ioan Buduca, Al. Paleologu, Paul Goma, Dan Petrescu, Mircea Iorgulescu, Nicolae Breban, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, Gheorghe Grigurcu, Emil Hurezeanu, Ana Blandiana, Ștefan Agopian ș.a. Ultimele pagini ale fiecărui număr sunt dedicate corespondenței din străinătate și traducerilor din autori „la modă” (în general scriitori-cetățeni): Czeslaw Milosz, Michel Foucault, Vladimir Bukovski, Günter Grass, André Glucksman, Milan Kundera
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
românească, a lui Petru Dumitriu (Păstârnacul reperist, 186/1960) sau apariția cărților lui Constantin Virgil Gheorghiu (Un român renegat, arivist feroce, 183/ 1960) sunt tot atâtea prilejuri de amendare a atitudinii morale a scriitorului român. Sporadic, este prezent și Virgil Ierunca, de cele mai multe ori însă cu texte reproduse după alte publicații ale exilului. M.P.-C.
COURRIER ROUMAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286456_a_287785]
-
1983, 37; Nicolae Manolescu, Drumul către impersonalitate, RL, 1983, 20; Gheorghiu, Reflexe, 135-138; Iorgulescu, Prezent, 264-267; Regman, Nu numai, 206-207; Cornel Regman, Ovidiu Cotruș monografist, F, 1993, 10-11; Viorel Gheorghiță, Amintiri și omagiu, F, 1993, 10-11; Grigurcu, Peisaj, I, 73-79; Ierunca, Subiect, 173-179; Simuț, Incursiuni, 95-103; Negoițescu, Scriitori contemporani, 126-128; Lovinescu, Unde scurte, II, 240-242; Dicț. esențial, 214-215. L.H.
COTRUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286452_a_287781]
-
aspecte ale literaturii române (de la folclor până la generația ‘80), acordându-se un spațiu amplu atât „emigrației interioare” (A. E. Baconsky, Adrian Marino, Ion Negoițescu, N. Balotă și Al. Paleologu), cât și contribuției exilului (Mircea Eliade, Emil Cioran, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Dumitru Țepeneag, Paul Goma). O carte dedicată exclusiv exilului românesc apare în 2001. SCRIERI: Rumänische Literaturgeschichte von den Anfängen bis zu Gegenwart, Konstanz, 1994; Scriitori români din exil. 1945-1989, tr. Tatiana Petrache și Lucia Nicolau, București, 2001. Antologii: Marin Sorescu
BEHRING. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285675_a_287004]
-
George, Note despre cazul Eugen Barbu, RL, 1994, 10; Alexandru George, Alte note despre cazul Eugen Barbu, RL, 1994, 11; Bogdan Popescu, Romanul unui fals mizantrop, CC, 1994, 4-5; Andrei Grigor, Comentarii la „Groapa” lui Eugen Barbu, CC,1994, 6-8; Ierunca, Dimpotrivă, 122-129, 313-354; Eugen Barbu, DRI, I, 142-158; Mănucă, Analogii, 205-209; Ungheanu, Scriitorii, 146-149, 157-159, 182-184; Alexandru George, Întâlniri, București, 1997, 190-205; Glodeanu, Dimensiuni, 41-46; Dicț. analitic, II, 113-118, III, 65-69, 411-415, IV, 87-93; Dicț. esențial, 60-62; Ghițulescu, Istoria, 407-409
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
și mutațiile poeziei românești, Cluj-Napoca, 1989, passim; Marin Mincu, Opera literară a lui Ion Barbu, București, 1990; Lovinescu, Unde scurte, I, 346-348; Negoițescu, Ist. lit., I, 283-284; Cezar Baltag, Eseuri, București, 1992, 65-76; Alex. Ștefănescu, Ion Barbu, RL, 1993, 28; Ierunca, Subiect, 54-56; Ioana Em. Petrescu, Ion Barbu și poetica postmodernismului, București, 1993; Geo Șerban, Ion Barbu - ecuația anului 1940, RL, 1994, 38; Ovid S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, București, 1994, 32-43; Caraion, Tristețe, 73-81; Cezar Baltag, Ion Barbu între dinamica alternativei
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
cont., I, 144-151; Cristea, Faptul, 74-77; Ștefănescu, Jurnal, 88-91; Zaciu, Lancea, 349-361; Tomuș, Mișcarea, 76-78; Cândroveanu, Printre poeți, 20-27; Cristea, Modestie, 38-42; Marcea, Atitudini, 134-137; Micu, Limbaje, 144-154; Tuchilă, Privirea, 99-110; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 259-265; Lovinescu, Unde scurte, I, 37-41, 389-392; Ierunca, Românește, 122-126; Negoițescu, Ist. lit., I, 324-326; Alex. Ștefănescu, Mihai Beniuc, RL, 1992, 37; Constantin, Complicitatea, 58-63; Nițescu, Proletcultismul, 214-217; Florin Faifer, Sub steaua roșie, un dramaturg fără stea, TTR, 1998, 1-2; Dicț. analitic, I, 199-201; Alex. Ștefănescu, Sub dictatura
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
Adrian Marino, Al. Ciorănescu și literatura comparată, R, 1969, 9; Bucur, Istoriografia, 427-430; Mircea Popescu, Alexandru Ciorănescu - Utopie et littérature, „Revista scriitorilor români” (München), 1975, 13; Mircea Anghelescu, Le Comparatisme roumain de l’entre deux guerres, CREL, 1979, 1; Virgil Ierunca, Alexandru Ciorănescu colaborând la „Diogene”, „Limite” (Paris), 1982, ianuarie; Mircea Anghelescu, Un enciclopedist: Alexandru Ciorănescu, RL, 1983, 22; Basarab Nicolescu, O importantă contribuție la critica barbiană, „Limite” (Paris), 1983, 38-39; Adrian Marino, Alexandru Ciorănescu, „Le Masque et le visage”, „Synthesis
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
ziaristul american John B. Guillemin, Raluca Barac cu Petre Tutea (Egalitatea comuniștilor), dar cei mai mulți parteneri de dialog sunt aceia ai lui Stelian Tănase, care, sub genericul Dorința de a teoretiza, îi are ca invitați pe Mihnea Berindei, Theodor Cazaban, Virgil Ierunca, Mircea Iorgulescu, Monica Lovinescu, Al. Paleologu, Alain Păruit, Mihai Ricci, Sanda Stolojan, Constantin Tacou și Bernard Poulet. Redactorii săptămânalului bucureștean tind să dea periodicului o mai accentuată dimensiune cultural-artistică, fapt pentru care vor scoate și suplimentul „Oglindă”, ce se vrea
ACUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285172_a_286501]
-
, revistă literară plurilingvă, subintitulată „Colecție internațională de artă și literatură”, care a apărut la București în mai 1947 (un volum), sub auspiciile Fundației „Regele Mihai I” și sub îngrijirea lui Ion Caraion și Virgil Ierunca. Cuprinde texte în limbile română, germană, italiană, franceză și rusă, edite și inedite, traduceri în și din aceste limbi. Republicări sunt versurile din ciclul După melci de Ion Barbu, cu ilustrații și portretul pictorului de G. Tomaziu, și o selecție
AGORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285203_a_286532]
-
și din aceste limbi. Republicări sunt versurile din ciclul După melci de Ion Barbu, cu ilustrații și portretul pictorului de G. Tomaziu, și o selecție de Aforisme de Lucian Blaga. Inedite par a fi eseul Existențialism - umanism, semnat de Virgil Ierunca și consacrat cărții lui J.-P. Sartre L’existentialisme est un umanisme, monoactul cu antract Artistul și moartea de Emil Ivănescu și eseul Dezumanizarea poeziei. Observații asupra meritelor și neajunsurilor poeziei contemporane de Petru Comarnescu. Traducerile din limba română sunt
AGORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285203_a_286532]
-
Est: probleme și perspective; sunt reținute numele lui Claudio Magris, Lawrence Durrel, Mircea Dinescu (În căutarea timpului pierdut), Silviu Angelescu (Un nou model european), Maciej Ilowiecki și Gábor Csardás. Există și câteva materiale subsumabile cronicii literare. Ele aparțin lui Virgil Ierunca (poezia Marianei Marin, revoluția generației ’80), lui Mircea Iorgulescu, care scrie despre I. Negoițescu, Fevroniei Novac, care se ocupă de memoriile din copilărie (Din calidor) ale lui Paul Goma, lui Victor Ivanovici (despre Eduardo Mendoza) și lui Marcel Corniș-Pop, care
AGORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285201_a_286530]
-
chema Rosetti, eu cred că n-a făcut-o dinadins. Niște membri ai familiei Rosetti aflați În Franța l-au dat În judecată. În proces a fost amestecată ca martor și Monica Lovinescu, nu-mi mai amintesc dacă și Virgil Ierunca. În fine, a fost unul dintre procesele de senzație. Tot În legătură cu emigrația se mai vorbea Încă despre atacul asupra Legației române de la Berna, spre a se dovedi că anumite cercuri sînt sau nu sînt infiltrate de Securitate. După atîția ani
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]