863 matches
-
în special porțiunea "marilor magazine", cu Printemps și cu Galeriile Lafayette, în ale căror vitrine sânt montate, iarna, păpuși mobile ― scena nașterii lui Isus trona în mijloc, cu animalele care aplecau capetele pe rând, pentru a încălzi trupul copilului din iesle, magii care se închinau, îngenuncheați la o distanță respectuoasă, lumina dozată misterios în întreaga vitrină ― ar fi făcut ca orice copil să rămână cu gura căscată și să nu mai poată să se desprindă de acolo minute și minute în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în „norodul moldov’nesc”. Aprecieri precum: „Suntem ca niște țachi care umblăm după marcovkă” (o sintagmă cu care și-a caracterizat poporul pe care îl conduce, ahtiat după credite occidentale) și „corupționeri care visează la „kormușkă” (pe românește - aici, pardon, „ieslea”, „treuca” puterii), cu care înfierează burghezia căpătuită, supărată acum - o dată cu instaurarea „justiției și onestității comuniste” - că i s-a tăiat din porție, îi poartă semnătura inconfundabilă. Voronin a căzut în ultimul timp în patima epistolară (vezi scrisoarea deschisă către mereu
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
își va lua capul și va alerga după cai ca să-i aducă înapoi. Ai să vezi. Așa glumește Nenea uneori, odată a dispărut trei zile și după ce noi îl și înmormântasem în amintirea noastră, a fost găsit dormind într-o iesle. Dormise trei zile, așa-i nenea, glumește. Mihu îi mai spuse despre Nenea cum voia să ajungă la capătul pământului și până atunci nu va păți nimic, cum se vor întoarce caii scăpărând din copitele lor mari, dar simți deodată
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
sanitare, s-au dat cu var uriașele dormitoare în care își trăgeau sufletul noaptea, pe paturi suprapuse, câte cincizeci, șaizeci și chiar mai mulți militari simultan. În dreptul capului, în partea de jos, de-a lungul fiecărui perete, exista câte o iesle din beton, ce amintea fiecărui militar de vremurile de odinioară când cavaleria era încă baza armatei, și de cabalinele, acum transformate în salam, ce-și serveau nutrețul din ele. S-a făcut și o deratizare generală pentru a stârpi șobolanii
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pe Cuvântul în trup, de viață veșnică pricinuitor nouă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 31) „Și S-a aflat în iesle Cel ce ține universul și S-a înfășat în scutece Cel Care Se îngrijește totdeauna de toți”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Despre Rai și Scriptură. Despre iubirea lui Dumnezeu pentru noi. Despre <<Șezut-a Împărăteasa de-a dreapta
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ca un Dumnezeu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 27) „Dar ce să spun, ce să grăiesc? Văd pe teslar și ieslea, văd pe prunc și scutecele, văd nașterea Fecioarei lipsită de cele de trebuință. Toate încărcate de sărăcie, toate pline de lipsă. Iată, bogăție în mare sărăcie! Cum a sărăcit pentru noi, când era bogat? Cum n-a avut nici pat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Fecioarei lipsită de cele de trebuință. Toate încărcate de sărăcie, toate pline de lipsă. Iată, bogăție în mare sărăcie! Cum a sărăcit pentru noi, când era bogat? Cum n-a avut nici pat, nici așternut, ci a fost aruncat în ieslea goală? O, sărăcie, izvor de bogăție! O bogăție nemăsurată, ce ai chip de sărăcie! În iesle stă, și zguduie lumea! În scutece se înfășoară, și va sfărâma legăturile păcatului. Încă n-a rostit cuvânt deslușit, și a și-nvățat pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în mare sărăcie! Cum a sărăcit pentru noi, când era bogat? Cum n-a avut nici pat, nici așternut, ci a fost aruncat în ieslea goală? O, sărăcie, izvor de bogăție! O bogăție nemăsurată, ce ai chip de sărăcie! În iesle stă, și zguduie lumea! În scutece se înfășoară, și va sfărâma legăturile păcatului. Încă n-a rostit cuvânt deslușit, și a și-nvățat pe magi, i-a și-ntors la credință. Ce să spun, ce să grăiesc? Iată pruncul este înfășat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
scutece se înfășoară, și va sfărâma legăturile păcatului. Încă n-a rostit cuvânt deslușit, și a și-nvățat pe magi, i-a și-ntors la credință. Ce să spun, ce să grăiesc? Iată pruncul este înfășat în scutece și stă în iesle. De față-i și Maria, Fecioară și Mamă. De față-i și Iosif, așa numitul tată. El bărbat se zice, și Ea femeie se numește. Nume legiuite, dar goale de împreună-viețuire. Gândește-le până la cuvinte, și nu până la lucruri. El
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
munților, i s-a pierdut urma. Încă nu se știe cum de a ajuns el tocmai la Giurgiu, ca să fie acolo hamal în port, iar după aceea îngrijitor în ogradă și în grajdul unui hotel, avînd locul de dormit în ieslea cailor, și ținînd la cap geamantanul cu cărți nemțești. Statul culcat în miros de fîn cosit îi amintea de Ipotești. Și, dacă a fost văzut cum citea din Schiller 108 cu glasul tare, apoi din opera acestuia el alegea ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
comestibil; corect; costisitor; covrig; cum; cumpărat; cumpărături; cumperi orice; curaj; curvă; cuvintele; da; dance music; degeaba; demult; des; deșert; devalorizat; discount; domn; durere; duzină; nu este; favorabil; făcătură; fără; fier; fițe; foi; unică folosință; frumos; fugă; gratis; greșit; gumă; ieftin; iesle; imposibil; incorect; indiferent; inel; interes; inutil; întrebare; jos; legume; leu; la 1 leu; magazine; mană; masă; merge; mic; moartă; multitudine; mulțumire; nasol; necalitate; neconfortabil; nefolosită; neimportant; neînsemnat; neplăcut; de neprețuit; nesfîrșit; netrebnic; un nimic; Nu; oameni; om; omenesc; oriunde; pensionari
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
draci. Să înveți boii la plug numai marțea, joia și vinerea, dar nu lunea, miercurea ori sîmbăta, că-i înveți cu nărav. Se zice că în sara de Sf. Vasile boii vorbesc, și i auzi numai dacă te culci în iesle, dar e primejdios de moarte. Se zice că unul s-a culcat și a auzit boii grăind între ei: „Hai, frate, să ne culcăm, că mîne avem să ducem pe stăpînul nostru la groapă.“ Și așa a fost. Cine doarme
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zice că unul s-a culcat și a auzit boii grăind între ei: „Hai, frate, să ne culcăm, că mîne avem să ducem pe stăpînul nostru la groapă.“ Și așa a fost. Cine doarme în noaptea de Sf. Gheorghe în ieslea boilor îi aude vorbind. Brad Să nu răsădești brad, căci cînd rădăcina lui va fi cît capul tău vei muri. La brad mire cu mireasă să nu se întîlnească, căci unul din doi moare. Bradul de la o nuntă, în unele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
usturoi, că i rău de vite. Să nu mănînci bucățica din frigare, că-ți mor vitele. Cînd pleci la iarmaroc cu vitele, ieși iute pe poartă, ca să se poată petrece mai iute. Să nu iei paie de ațîțat focul din iesle, că-ți strechie* vitele. Să nu ții ceaunul pe-afară, c-apoi cu mare greu iernezi vitele. Cînd pleci cu o vită să o vinzi, dacă ea se balegă în curte înainte de plecare, să știi că o vinzi. Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dau apoi vitelor să le mănînce. (Gh.F.C.) Tigvele de bou agățate de capul dinapoi al cumpenii de la fîntînă te păzesc de duhurile necurate. (Gh.F.C.) Boul e binecuvîntat de Dumnezeu pentru că l-a acoperit pe Iisus cînd s-a născut în iesle. (Gh.F.C.) Viță Cel care sădește vița de struguri să sădească din furat, căci aceea va fi roditoare și cu cîștig. Vițel Unui vițel i se pune numele zilei în care e fătat, ca să trăiască. Vînt Despre vînt să crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Este-o seara mare Seara lui Agiun Și cu-a lui Crăciun. Fiu și făr-de-un tată Din maică curată. Maică Sfîntă Vinerea Cu sfînta Duminică Ele-n ziuă mănecare Prin vărsat de zori Pe la cîntători Pruncul l-au aflat În iesle culcat Și l-a-nfășiat Cu fîșii de mătase Pe margin-aleasă Scutec de argint Jos l-au pogorît Și l-a iordănit Numele i-a pus İisus Hristos Domnul cerului Și-al pămîntului Și-al nostru al tuturor Și de-acum pînă-n
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
sus, căta În jos Ca să nască pe Cristos. Se duse la moș Crăciun - Bună seara moș Crăciun Lasă-mă-n palatul tău Ca să nasc un Dumnezeu. Dar Crăciun cum auzea Astfel din gură grăia : - Mergi În grajdul cailor Sau În ieslea boilor. Merse În grajdiul cailor Dar caii cum o văzură Începură a tropăi Și iepele a nechezi. - Stați voi cai nu tropăiți Și iepe nu necheziți. Dar caii cum auziră Și mai tare tropăiră. Supărată maica sfîntă Cu grai astfel
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Fireți cailor să fiți Și de mine afurisiți Și de mine pe vecie Mersu-n fugă să vă fie. Oricît veți voi să mîncați Rar voi să vă săturați Numai-n noaptea de İspas Și atunci decît un ceas. >> Merse În ieslea boilor Boilor săracilor. Dar boii cum o văzură Începură a rumega. ăă - Stați voi boi, nu rumegați Durerile mi-alinați >> . Și boii cum auziră Îndată pe loc stătură. ăă - Boulenilor iubiți Binecuvîntați să fiți Și de mine pe pămînt Și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
în ratarea sa, își îneacă în alcool durerea pricinuită de pierderea fetiței de trei ani și despărțirea de nevastă. Corrado Rumitz, zis Brânzilă, bântuit de fantasme, inclusiv sexuale, încearcă de ani buni să-și pună la punct cea mai cuprinzătoare iesle alcătuită din diferite obiecte și jucării abandonate și găsite prin parcuri; din cauza comportamentului său straniu și-a căpătat renumele de "nebunul satului", ducându-ne cu gândul inclusiv spre "Idiotul" lui Dostoevski. În orice caz sunt semne serioase de întrebare asupra
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
pe motoretă și în tentativa de a o poseda conform obsesiilor aferente, o omoară. În amalgamul de retardare și misticism din capul său, ajunge la concluzia că blondina Ramona, alias Fabiana era tocmai personajul care-i lipsea din fabuloasa sa iesle. La sfârșitul romanului totuși, Corrado zis Brânzilă, ajuns Omul Hoit pradă septicemiei, singur pe lume, se va spânzura deasupra ieslei, în timp ce Fabiana, adusă de curenții apei sub un pod al râului, va fi înmormîntată creștinește, îndurerând și îngrozind întreaga comunitate
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
din capul său, ajunge la concluzia că blondina Ramona, alias Fabiana era tocmai personajul care-i lipsea din fabuloasa sa iesle. La sfârșitul romanului totuși, Corrado zis Brânzilă, ajuns Omul Hoit pradă septicemiei, singur pe lume, se va spânzura deasupra ieslei, în timp ce Fabiana, adusă de curenții apei sub un pod al râului, va fi înmormîntată creștinește, îndurerând și îngrozind întreaga comunitate. Chemat pe mobil, Rino sosește și el la locul crimei; după ce îl face de doi bani pe Brânzilă, acuzându-l
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
postmodernă ("Evă dincolo de rai") e aruncată într-o existență ce transformă adesea suavitatea în abjecție și că deține prea puține șanse de salvare din infernul cotidian. Între ele, de bună seamă, înnobilarea simplului act ontologic prin poesis ("o naștere/ în ieslea unui vers -/ cuvântul, unică poveste") sau prin eros. Se explică, astfel, atât voința de anulare a granițelor identitare exacte, de anonimat ("puterea de-a fi nimeni/ mângâiat de Dumnezeu"), cât și percepția propriei feminități drept un avatar al Feminității și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în1839, când se afla încă acolo și era foarte natural să fie interesat de tot ce se scrie despre țara lui. Aici apare descrierea căruței de poștă ("o căruță mică, înaltă de două picioare, aproape pătrată, foarte asemănătoare cu o iesle din grajd și așezată pe patru roți care ar fi trebuit să fie rotunde. Hamuri de frânghie legau cei opt cai de un trunchi care încă purta coajă... vă cățărați în ieslea delicat umplută cu fân și, odată ajuns pe
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
două picioare, aproape pătrată, foarte asemănătoare cu o iesle din grajd și așezată pe patru roți care ar fi trebuit să fie rotunde. Hamuri de frânghie legau cei opt cai de un trunchi care încă purta coajă... vă cățărați în ieslea delicat umplută cu fân și, odată ajuns pe acea pernă moale, fără rezemătoare în spate, fără acoperiș pentru cap, dați semnalul de plecare. Primul surugiu răcnește un ordin strident, încalecă bidiviul său și rotește biciul în jurul capului, punând brusc echipajul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
serbede policromii, dându-le farmecul unor picturi primitive"32. Producția a fost impresionantă pentru acea vreme, regia nefiind lipsită de amploare. Pentru a arăta decorurile mari în întregime, se filmează panoramic, iar în scena "Adorația păstorilor" se văd mai întâi ieslele. La semnalul dat de o stea, un prunc apare pe paie. E o scenă ce acum stârnește zâmbete, având aspectul unei magii nereușite, însă pentru acele vremuri era un moment ce sublinia venirea în chip miraculos a lui Dumnezeu pe
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]