2,018 matches
-
elevul respectiv va începe să se convingă tot mai mult de „adevărul” celor spuse de profesor, dând răspunsuri din ce în ce mai nesigure și obținând rezultate tot mai slabe; „incapacitatea” acestui elev se înscrie, așadar, în categoria deficiențelor „didascogene”, create de profesor prin ignorarea, uneori fără voia lui, a efectelor psihologice pe care le au aprecierile verbale și autoritatea profesorală (Pavelcu, V., 1962, p. 132). Nu mai puțin dăunătoare, prin efectele ei, este și atitudinea de supraestimarea de către profesor a posibilităților reale ale elevului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dintre care subliniem: • teoria pedagogică a acordat până acum atenție inegală diverselor tipuri de (fb): cercetarea experimentală a unora Ă fb Ă 0, orb, limitat și liber Ă (Mucchielli, R., 1982, p. 29) Ă comentarii, menționări pentru altele, dar și ignorare totală (fb-urile directe-indirecte, individuale-colective); • judecate prin prisma utilității și eficienței lor pedagogice, tipurile de (fb) prezentate au fie statute valorice sensibil egale (fb I-fb II, fb orb-mut-mixt), fie inegale (fb pozitiv-negativ, fb direct-indirect) sau chiar opuse (fb concomitent-fb ulterior, fb
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
contribuit, la rândul lor, la înțelegerea fenomenului creativității. Totuși, nu există decât un număr neînsemnat de studii care să fi investigat simultan variabilele cognitive, sociale și/sau de personalitate. În cercetările creativității din perspectică cognitivistă se poate observa tendința de ignorare sau minimalizare a rolului personalității sau al sistemului social, iar abordările sociale și de personalitate nu au acordat deloc sau prea puțin atenție reprezentărilor mentale și proceselor ce stau la baza creativității. Această încadrare disciplinară s-ar putea datora, cel
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
urmărindu-și propriile interese, ceea ce scade șansele ca ideile noi să fie evaluate pe baza valorii lor. Biserica nu este singura care a împiedicat răspândirea ideilor noi de teamă să nu-și piardă privilegiile. Toate industriile se confruntă cu problema ignorării ideilor noi care necesită modificarea stării de fapt, deoarece au fost investite prea multe eforturi și fonduri în metodele de producție existente. Altă dimensiune importantă care diferențiază ariile de specialitate este măsura în care sunt deschise sau închise din punct
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Hațiegan și Mihail Manoilescu 5. În cadrul disputei de idei care domina vremea, eugeniștii au Încercat să găsească un punct de echilibru Între Împrumutul necondiționat de idei și instituții occidentale, care constituia una dintre acuzațiile aduse de mișcarea eugenistă liberalilor, și ignorarea completă a realităților condiției moderne În lupta neîncetată pentru spațiu vital care caracteriza Europa. Rândurile de mai jos analizează modul În care viziunea eugenistă asupra statului ideal combină perspectivele autoritariste cu cele de tip „stat al bunăstării”, redând dorința eugeniștilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a mediului rezultă Înainte de toate destinul neamului 74. Afirmația de mai sus pune Încă o dată În evidență ambivalența sa față de noțiunea lamarckiană de determinism ereditar. Moldovan, spre deosebire de numeroși alți adepți ai ideilor eugeniste din Europa de Vest și Statele Unite, era reticent față de ignorarea importanței mediului În dezvoltarea trăsăturilor ereditare 75. De-a lungul anilor ’30, Moldovan a rămas un admirator constant al programelor eugenice din Germania, a căror eficiență o considera un model demn de urmat. Cu toate acestea, În 1934, autorul român
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
discuție În culori mult mai Întunecate a efectelor disgenice ale vieții urbane, accentuând asupra natalității În descreștere printre clasele superioare ale orașelor, iar În Transilvania, asupra pericolului de a avea o populație a cărei majoritate nu era de etnie română. Ignorarea acestor pericole Însemna desconsiderarea unor probleme vitale de interes național. Manuilă propunea ca soluție „Crearea bazelor științifice pentru inaugurarea unui sistem complet de biopolitică” ce ar putea să educe populația rurală În legătură cu responsabilitățile sale eugenice, cultivând În același timp energiile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
rolul important pe care profesorii urmau să Îl aibă În Întregul proces, dar nu au propus nici un program de instruire a acestora, un element crucial Însă pentru realizarea planului mai larg de a folosi mai eficient talentele Înnăscute ale elevilor. Ignorarea acestui aspect pare incompatibilă cu perspectiva generală comprehensivă asupra reformei, pe care o propuneau altfel eugeniștii. Există Însă unele măsuri concrete propuse de diferiți autori, care par să indice că medicii ar fi fost cei ce, În ultimă instanță, urmau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și pneumatici. Primii sunt, la origine, încleiați în materie și nu vor cunoaște niciodată mântuirea; lipsiți de suflet, constituiți numai din materie, ei sunt menținuți pur și simplu distrugerii; într-un anume fel, hilicii corespund păgânilor legați de sol prin ignorarea adevărurilor gnostice. Cei din a doua categorie pot spera o mântuire datorită complexității lor mentale: psihicii au un suflet, desigur, dar nu și spirit, ei pot spera o eliberare numai dacă au șansa inițierii; poate că gnosticii îi desemnau prin
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
utile pentru a genera jubilare adevărată și plăcere autentică. Pentru că viața merită să fie trăită; nu este decât una; ocaziile de neplăcere, de suferințe și necazuri sunt prea numeroase ca să mai sporim și noi tragismul existenței prin nepricepere, incompetență ori ignorarea a ceea ce trebuie făcut. într-o lume fără măreție, fără noblețe, copleșită de meschinărie, marcată de fragilitate și de efemeritate, în fața numeroaselor supărări și a nenumăratelor ocazii de suferințe fizice și psihice, atunci când trebuie să suporți apăsarea socialului și pregnanța
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
taxa unică pe venit), fie din trecut. S-a urmărit ca adaptarea la contextul românesc să ofere satisfacții la fel de mari ca în statele în care a fost aplicat. Rezultatele nu au coincis uneori cu așteptările, ca urmare a implementărilor deficitare (ignorarea anumitor efecte, insuficiența legislativă care să susțină reformele economice). Poate cel mai evident exemplu în direcția existenței unui izomorfism impus României pentru realizarea unui grad de dezvoltare economică sunt modelele propuse de către FMI, BM și UE. Acestea au funcționat în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
modernă, agravată de discriminări importante. În toate societățile există zone tradițional subdezvoltate. Atitudinea față de p.s. Societatea poate să ignore problemele sale. Intrând progresiv în criză, poate adopta soluții cu efecte negative, potențial dezastroase, poate oscila între abordarea unei soluții și ignorarea ei, sau poate adopta soluții suficient de eficiente. În societățile tradiționale multe probleme fie persistă indefinit, fie sunt soluționate printr-un proces spontan de schimbare a condițiilor care au generat respectiva problemă. Caracteristica societăților moderne este asumarea problemelor sociale și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
definesc relațiile diplomatice, negocierile, încheierea și formularea instrumentelor juridice. Principalele lipsuri ale abordării erau legate de trecerea sub tăcere a numeroaselor situații în care principiul pacta sunt servanda („convențiile trebuie respectate”) nu se aplică în relațiile dintre state, precum și de ignorarea modurilor în care nu considerentele morale, ci raporturile de putere duc la încheierea anumitor înțelegeri internaționale. Economia politică internațională a părut o vreme să fie domeniul privilegiat al studiului relațiilor dintre state - însă cum acesta avea prea puține de spus
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
încercarea de a proiecta idealul domniei legii din sfera internă în sfera internațională, liberalii propun instituționalizarea acesteia sub forma securității colective, cu speranța că agresiunea va fi astfel balansată prin cooperarea tuturor membrilor acestui sistem. Mai mult, contrar acuzației de ignorare a rolului puterii în politica mondială, internaționaliștii liberali pragmatici militează pentru o înzestrare a acestui sistem al securității colective cu o forță polițienească capabilă să vegheze asupra respectării normelor internaționale și să intervină în cazul încălcării lor. În loc de concluzii Nu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
statistică sau a concluziilor derivând din analiza statistică; logica pacifismului democratic: critica atât a argumentului instituțional, cât și a celui normativ/cultural; natura „fasciculară” a teoriei definită ca un complex de relații cauzale, complex a cărui dezagregare analitică este dificilă; ignorarea cauzelor alternative responsabile de existența păcii sau absența războiului; concentrarea exclusivă a pacifismului democratic asupra statului modern ca unic locus al activității politice la nivel internațional. Testarea ipotezei ce anunță că democrațiile nu au inițiat și nu vor iniția război
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în Emirate, românii în Italia și Spania etc.), nu înseamnă numai abordarea unor aspecte economice și sociale, dar și aspecte de ordin cultural, religios, cutume tradiționale etc. care nu se lasă ușor încadrate în soluțiile de tip asimilare, integrare, toleranță, ignorare. Pentru rezolvarea lor s-a imaginat termenul de „multiculturalism”, generos și cuprinzător, dar a cărui eficiență începe să fie contestată (Germania, Franța). Organizația Mondială pentru Migrație (IOM) afirmă că la ora actuală sunt peste 300 de milioane de emigranți în
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Totodată, s-a conturat și un răspuns diferențiat în planul serviciilor de suport pentru cei aflați în dificultate, cu efecte diferite în timp privind responsabilitatea socială față de persoanele marginalizate. Aceasta a vizat două extreme: la un pol, s-a plasat ignorarea totală a nevoilor indivizilor în dificultate, mergând până la dispreț și atribuire a unei vinovății personale celor marginalizați, iar la polul extrem, o răspundere și grijă exacerbate din partea statului, ce au indus chiar o dependență a acestora de ajutorul social. Nici una
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
E.; Preda, M. (coord.), Diagnoza problemelor sociale comunitare. Studii de caz, Editura Expert, București, 2000. Zamfir, E.; Preda, M.; Dan, A., Surse ale excluziunii sociale în România, Revista de Asistență Socială, nr. 3-4, 2004. Zamfir, E.; Zamfir, C., Țiganii între ignorare și îngrijorare, Editura Alternative, București, 1993. Zamfir, E., Conflictul și modalități de soluționare a acestuia, Editura Cartea Universitară, București, 2004. Zamfir, E.; Zamfir, C., Politici Sociale. România în context european, Editura Alternative, București, 1995. Zamfir, E.; Zamfir, C., Social Policy
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
ansamblu, numeroși copii și adolescenți ignoră signalectica: mai mult de o cincime dintre elevii de 7-10 ani (22,2%), mai mult de o treime dintre elevii de 11-14 ani (39%) și aproape trei sferturi dintre elevii de 15-18 ani (72%); ignorarea signalecticii se accentuează odată cu creșterea în vârstă. Trecând de la grupa de vârstă inferioară spre cele superioare, scade ponderea elevilor care respectă (necondiționat) signalectica de peste două ori: de la 37,8% pentru elevii de 7-10 ani la doar 17,1% pentru elevii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
a dezvoltărilor teoretice în analiza organizațională. Concluzii: Teoreticienii începutului de secol XX văd organizațiile ca având obiective clare și determinabile ce devin realizabile prin proiectarea în mod rațional a unor structuri interne. Această abordare implică: accent pe raționalitatea sistemului cu ignorarea aspectelor umane ale organizării; comportament organizațional rațional și analizat din perspectiva reglementărilor formale; limitarea activității manageriale la abilitatea de a alege mijloacele prin care se urmăresc în modul cel mai eficient scopurile organizaționale propuse. 10. 2. Teoria organizațiilor ca sisteme
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
posibilelor bariere în comunicarea organizațională este un prim pas în înlăturarea lor: Bariere specifice comunicării interpersonale (Bogáthy, 1999): Lipsa informației reale sau „mesajele sărace” în care nu apar noutăți pentru primitor - noutatea informației este ceea ce atrage atenția în primul rând. Ignorarea informațiilor ce contravin celor ce „știm” sau credem că știm - în general, oamenii evită, resping, uită sau distorsionează informațiile disonante. Evaluarea sursei - ideile preconcepute, fenomenul stereotipizării, respectiv al proiecției influențează evaluarea sursei, iar mesajul implicit va fi altfel perceput. Percepțiile
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care se mai pot citi cu încântare și azi; multe au un farmec străin de arta literară, dar nu puține sunt realmente „inspirate”; aproape nici o bucată nu e însă în întregime neatinsă de ridicol prin stereotipie, platitudinea gândirii și totala ignorare a forței transfiguratoare pe care trebuie s-o aibă poezia. Rămăsesem cu părerea că proza și comediile lui Alecsandri rezistă mai bine decât poeziile. Le-am recitit, atâta cât m-a ținut răbdarea, și nu am putut reține mare lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
numi de aici Încolo biblioteca colectivă, e ceea ce contează cu adevărat, căci În discursurile cu privire la cărți e În joc stăpânirea lui. Însă această stăpânire e una a relațiilor, nu a cutărui element izolat, iar ea se Împacă foarte bine cu ignorarea unei mari părți a ansamblului. Astfel că o carte Încetează să ne mai fie necunoscută din momentul În care intră În câmpul nostru perceptiv, iar a nu ști nimic despre ea nu e deloc o piedică În a visa la
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
prilejurile situației În care se găsesc. Și Înseamnă să ignori incertitudinea actului lecturii În pofida Împărțirii În două tabere , așa cum voia, În nebunia lui, să o facă universitarul lui Lodge - cei care au citit cartea și cei care nu o știu. Ignorare care, o dată, Îi privește pe așa-zișii cititori, și neglijează uitarea care Însoțește orice lectură, dar și pe așa-zișii necititori, ignorând direcția creativă pe care o suscită orice Întâlnire cu cartea. Să te obișnuiești cu ideea că Celălalt știe
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Însă primul lucru pe care aș dori să-l spun e acesta: când vine vorba despre avort, este singura dată când radicalii și cei mai puri și mai riguroși democrați favorabili acestei practici fac apel la Realpolitik, recurgând implicit la ignorarea „cinică” a stării de fapt și a bunului-simț. Dacă ei și-au pus mereu, înainte de orice și poate la nivel ideal (așa cum e normal), întrebarea care sunt „principiile reale” ce trebuie apărate, de data aceasta n-au făcut-o. Acum
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]