1,391 matches
-
Ion Pillat, George Gregorian, Ionel Teodoreanu, Panait Istrati, Al. Davila. Sub titlul „Comentarii critice”, cronica literară este făcută la început de Scarlat Struțeanu, comentator al unor volume aparținând lui N. Davidescu, Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Luciei Mantu, lui Mihail Dragomirescu, Ilarie Chendi, G. Coșbuc, Gh. Brăescu, Ion Minulescu, George Cornea. Cu începere de la numărul 14/1925 cronica literară e semnată de Ion Marin Sadoveanu și de Perpessicius. Sub genericul „Pe marginea cărților”, cel dintâi scrie despre volume de Adrian Maniu, Henriette
MISCAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
sau să-și adune textele. O va face Șasa Până, alcătuind opul intitulat Repertoriu (1935), si acesta neterminat, înrudit vizibil cu Alfabet. Într-un număr al revistei berlineze „Der Sturm” (1935), prozatorul se află într-o vecinătate onoranta cu Urmuz, Ilarie Voronca, Ștefan Roll, Geo Bogza, B. Fondane, Râul Iulian, Aurel Zaremba. Totuși scrisul lui dovedește că sursele umorului urmuzian nu fuseseră exploatate întotdeuna fericit și nici depășite. Similitudinea între textele celor doi, începând de la manieră în care sunt denumite personajele
MOLDOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288211_a_289540]
-
Barbu, Camil Petrescu, Camil Baltazar, Simion Stolnicu, Emil Isac; în final trecea în revistă excesele „experimentale”, caracterizate drept „unde seismice” în m. - ca dadaismul, constructivismul, integralismul, suprarealismul, cu Tristan Tzara, Ion Vinea (considerat „principalul factor al extremismului român”), B. Fundoianu, Ilarie Voronca -, pe care declară că le acceptă numai principial, drept manifestări, prin insurgență, ale tendinței de diferențiere în raport cu datul tradițional. Pentru proză, m. -„ca principiu de dizolvare” a epicului tradițional - e pus, după observația lovinesciană, în aplicare mai întâi tot
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
an „Universitatea liberă”. Captivat de efervescența artistică a avangardei, B.-F. a semnat texte moderniste în revistele „75 H. P.”, „Punct”, „Puntea de fildeș”, „Integral” (1925-1928) - din a cărei redacție a făcut parte, alături de M. H. Maxy (director), Ion Călugăru, Ilarie Voronca -, „Contimporanul”, „unu”. Influențat de principiile avangardei privind revelația realului și a vieții moderne, explorate brut, neliteraturizat, va evolua spre condiția „super-reporterului” invocat de manifestele mișcării. Atracția spre jurnalism îl conduce în redacția marilor ziare de stânga, găsind la „Adevărul
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
de tren” etc. Stilistica pregnantă a reportajelor sale, amestec de revoltă și toleranță, potențial tragic și lirism, incisivitate, sarcasm și umor, este la fel de importantă ca evenimentul relatat. Memorialistica literară își revendică grupajul Lentile, despre prieteni scriitori și artiști: B. Fundoianu, Ilarie Voronca, I. Ross, I. Berman și Tudor Arghezi, Geo Bogza. Sunt evocate și figuri de odinioară: buclucașul călugăr Mardarie Vlahuță, Vasile Kogălniceanu, socialiștii Zamfir C. Arbore și Panait Moșoiu. Înscriindu-se în literatura holocaustului, Orașul măcelului (1941), un pamflet corosiv
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
mituri și realități, București, 1972 (în colaborare cu Lisette Daniel); Gaston Berger, Omul modern și educația sa, București, 1973 (în colaborare cu Lisette Daniel). Repere bibliografice: Ștefan Roll, Ospățul de aur, îngr. și introd. Ion Pop, București, 1986, 150-151, 370; Ilarie Voronca, Act de prezență, îngr. și introd. Ion Pop, Cluj, 1972, 45; B. de P. [Tudor Arghezi], Un reportaj senzațional, „Bilete de papagal”, 1928, 162; Tudor Teodorescu Braniște, Fox, „Cinci zile printre leproși”, ADV, 1929, 13 888; Geo Bogza, Cu
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
Simeria, Teiuș, la aceste manifestări luând parte scriitorii I. Agârbiceanu, Zaharia Bârsan, Emil Isac, Ion Minulescu, Al. T. Stamatiad, Liviu Rebreanu, Aron Cotruș ș.a. Aceleași rapoarte consemnează că în 1929 s-a inaugurat Casa Scriitorilor, că văduvele scriitorilor Al. Macedonski, Ilarie Chendi, G. Coșbuc, Emil Gârleanu ș.a. primeau ajutoare sub formă de pensii, că veniturile Societății proveneau din taxa de timbru și din exploatarea unor cinematografe la Brașov și Arad, din editarea de ilustrate sau din remiterea unui procent din câștigurile
BULETINUL SOCIETAŢII SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285942_a_287271]
-
fost redactor la Enciclopedia Moldovenească și la revista „Columna”, secretar al Filialei Moldova a organizației mondiale a scriitorilor (PEN-Club). În volumele Ispita înfloririi (1970) și Culegători în amurg (1976), B. cultivă o specie de ruralism naturalist, înrudit cu al lui Ilarie Voronca și intrat într-o organică simbioză cu intelectualismul, care este mai mult unul de atmosferă reflexivă, de „impresie”. Scrie nuvele și piese de teatru (Primăvara în doi, 1988, Întoarcerea lui Traian, 1990), inspirate din viața și problemele tineretului și
BURAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285950_a_287279]
-
semnat de Al. Drăguș, subliniază că revista își propune să publice lucrările tinerilor, adăugând că „ideologia noastră e să n-avem ideologie”. Versuri semnează C. Ionescu, C.I. Șiclovanu, Liviu Deleanu, Petre Boldur, Savin Constant, Mircea Pavelescu, Eugen Ionescu, Eugen Jebeleanu, Ilarie Dobridor, Horia Roman, Corneliu Temenschy. Proză publică Mircea Damian, George Acsinteanu, Alf Adania, Al. Sahia, Dem. Bassarabeanu, G. Ionescu, Pan M. Vizirescu, Petre Boldur, iar Octav Șuluțiu e prezent cu un fragment din romanul Lulu. Eseistica este reprezentată de Al.
CAETE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285991_a_287320]
-
Dem. Bassarabeanu, G. Ionescu, Pan M. Vizirescu, Petre Boldur, iar Octav Șuluțiu e prezent cu un fragment din romanul Lulu. Eseistica este reprezentată de Al. Drăguș, cronica plastică de Eustațiu Vladimir, cea literară de G. Ionescu (despre Brățara nopților de Ilarie Voronca) și Alf Adania (despre Viața minunată a lui Anton Pann de Sergiu Dan și Romulus Dianu), iar cea dramatică de Al. Drăguș, Alf Adania și G. Ionescu. M.Pp.
CAETE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285991_a_287320]
-
de șase numere pe an, format carte (64 pagini), editată de Asociația Franța-România (Association France-Roumanie) la Paris, din 1946 până în toamna lui 1947. Numărul 3, din aprilie-mai 1946, are o importanță deosebită, fiindcă se deschide cu ultimul articol al lui Ilarie Voronca, Les Yeux libres, relatare a unei recente călătorii pe care poetul o făcuse în România. Sumarul C.F.-R. conține în același număr un fragment, selectat, tradus și prezentat de Mihai Șora, din Introducere în teoria valorilor de Tudor Vianu
CAHIERS FRANCE-ROUMANIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285997_a_287326]
-
și dezvoltate în revista „Falanga”. Colaboratorii sunt, în majoritate, cei de la „Convorbiri critice”. Semnează versuri D. Nanu, Cincinat Pavelescu, Ion Minulescu, Donar Munteanu, Al. T. Stamatiad, Radu D. Rosetti, G. Tutoveanu, iar proză, I. A. Bassarabescu (schița Noi și vechi). Ilarie Chendi scrie articolul Doi dispăruți: Iuliu Cezar Săvescu și Ștefan Petică, Ion Dragoslav publică un fragment autobiografic, iar E. Lovinescu, sceneta Doi prieteni. Calendarul mai include note biografice, precum și texte aparținând scriitorilor Corneliu Moldovanu, G. Orleanu, H. Frollo, A. de
CALENDAR LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286015_a_287344]
-
Goga (Fior, 1911, din volumul Ne cheamă pământul), G. Coșbuc (Spânzuratul, 1916). Se inserează proză și teatru de Al. Vlahuță (Cetatea Neamțului, 1901, din volumul România pitorească), N. Iorga (Mihai Viteazul, 1901), M. Sadoveanu (Zâna lacului, 1904, Întâia iubire, 1911), Ilarie Chendi, Ioan Slavici (Bobocel, 1904, Spaima zmeilor, 1908), M. Eminescu (Mira, fragment dramatic inedit, 1904), I. Al. Brătescu-Voinești (Din carnetul unui judecător, 1906), Cincinat Pavelescu (Anul Nou, 1908), D. Karnabatt (De la Ialomicioara la Omul, 1910), I. Agârbiceanu (Patima, 1911), însemnări
CALENDARUL „MINERVEI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286021_a_287350]
-
limba română. Paralel cu exercitarea profesiunii didactice, desfășoară o notabilă activitate culturală și organizatorică în secțiunea școlară a Astrei și se implică în efortul de modernizare a învățământului primar și secundar. Prieten cu St. O. Iosif, Dimitrie Anghel, Ion Scurtu, Ilarie Chendi, Panait Cerna, Constantin Sandu Aldea (împreună cu care semnează, în 1908, libretul operei Șezătoarea, muzica aparținându-i lui Tiberiu Brediceanu), B. devine în scurt timp cunoscut lumii literare de dincolo și de dincoace de munți. Colaborează cu versuri, memorialistică, publicistică
BORCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285816_a_287145]
-
alimentându-i scrierile. Resemnat, el se retrage spre sfârșitul anului 1934 la Roman, continuând să scrie și să se țină la curent cu mișcarea culturală și literară din țară și din străinătate, atât prin lecturi, cât și prin intermediul corespondenței (cu Ilarie Voronca, André Breton, André Gide, Martin Heidegger ș.a.) sau prin discuții cu prietenii care îl vizitau. De altfel, câteva „descoperiri” și contacte cu anumite opere și persoane sunt alte importante repere ale formării și devenirii sale. Între acestea se detașează
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
sau „Critică literară”. Aici sunt republicate texte literare și eseuri critice din revistele „Luceafărul”, „Sămănătorul”, „Ramuri”, „Gazeta de Transilvania” etc. Din reviste precum „Însemnări literare” sau „Convorbiri literare” sunt reproduse texte de Demostene Botez, Mihail Sadoveanu, I. Agârbiceanu, D. Anghel, Ilarie Chendi, Ț. Ștefanelli, Ion Creangă, Titu Maiorescu, G. Bacovia. Se republică (din „Timpul”) articolul lui M. Eminescu Despre programe (65/ 1919), apare articolul lui Duiliu Zamfirescu intitulat Bucovina (65/1919), iar N. Iorga semnează articolul În țară vechilor boieri (181
BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285898_a_287227]
-
Kalevala. Țară de viteji, introd. I. M. Sadoveanu, București, 1942; ed. pref. Șerban Cioculescu, București, 1974; ed. București, 1999; R. E. Byrd, Singur, București, 1942; Balzac, Opere, IV, București, 1958; Charles Nodier, Trilby, București, 1973 (în colaborare cu Micaela Slăvescu); Ilarie Voronca, Interviul, pref. Ion Pop, București, 1989 (în colaborare cu Irina Fortunescu și Ion Pop). Repere bibliografice: Petru Comarnescu, Un poet pur: Barbu Brezianu, „Ultima oră”, 1929, 11; Tudor Dall, Barbu Brezianu, „Nod ars”, „Omul liber”, 1930, 190; C. Noica
BREZIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285881_a_287210]
-
Culegeri: Muza someșană. Poezii poporale române din jurul Năsăudului, vol. I: Balade, Gherla, 1892, vol. II: Doine, hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, Arad, 1901. Repere bibliografice: I. Calomfirescu [Aron Densușianu], Iuliu Bugnariu, „Muza someșană”, „Revista critică literară”, 1895, 2; Ilarie Chendi, „Muza someșană” 1901, „Curierul literar”, 1901, 1; Bârlea, Ist. folc., 299-300; Iordan Datcu, Iuliu Bugnariu a tipărit și volumul al doilea din „Muza someșană”, MS, 1976, 2; Dicț. lit. 1900, 131; Datcu, Dicț. etnolog., I, 120. I.D.
BUGNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
Ivănescu. Următorul volum, Regăsirea continuă (1986), extinde, cu alte metode, cercetarea elementelor de „mioritism” de la rădăcinile sale mitologice (prin arheologism și folclor) la Sadoveanu, Ion Lăncrănjan și Paul Anghel. B. îngrijește câteva ediții din scrierile lui Radu Ionescu, Al. Depărățeanu, Ilarie Chendi ș.a. Preocupat mai cu seamă de proza secolului al XIX-lea, cercetează și reeditează Catastihul amorului și La gura sobei, un text teoretic despre roman și romanul propriu-zis, apărute anonim în 1865, atribuindu-le lui Radu Ionescu. SCRIERI: Topos
BALAEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285564_a_286893]
-
Sub clopotele Bucovinei, București, 2002. Ediții: N. Georgescu-Tistu, Cartea și bibliotecile, pref. edit., București, 1972; Radu Ionescu, Scrieri alese, pref. edit., București, 1974; Al. Depărățeanu, Scrieri, pref. edit., București, 1980; Catastihul amorului și La gura sobei, introd. edit., Cluj-Napoca, 1986; Ilarie Chendi, Scrieri, I-VI, pref. edit., București, 1988-2003. Repere bibliografice: Aureliu Goci, Dumitru Bălăeț, „Ce rămâne”, RL, 1974, 45; Dorin Tudoran, „Ce rămâne”, LCF, 1974, 45; Daniel Dimitriu, „Augustele iubiri”. Poezia agorei, CL, 1977, 3; Fănuș Băileșteanu, Dumitru Bălăeț, „Augustele
BALAEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285564_a_286893]
-
în vedere „ipostaze românești”, autorul își propune să analizeze doctrina despre poezie a poeților și criticilor români din secolul al XX-lea. Poeticile pe care le analizează aparțin unor scriitori ca Tudor Arghezi, Blaga, Ion Barbu, Pillat, Al. A. Philippide, Ilarie Voronca, Dan Botta, Beniuc, Radu Stanca. Dintre critici sunt selectați Paul Zarifopol, Pius Servien, Vasile Pârvan, Tudor Vianu, G. Călinescu, Vladimir Streinu, Liviu Rusu, Edgar Papu, Ion Biberi. În partea a doua, ce se referă la „ipostaze străine”, autorul își
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
cele din urmă, într-un eclectism pe care l-au sancționat chiar avangardiștii. Alte două reviste, „75HP” (1924, număr unic) și „Punct” (1924-1925), vădesc o atitudine mai radicală și o mai limpede angajare în direcția constructivismului. Ca lider se impune Ilarie Voronca, autor al manifestelor Aviograma („75HP”), Gramatică, Arhitectura („Punct”), din care nu lipsesc accentele dadaiste și futuriste, dar și al unor texte izvorâte din voința de sincronizare: Hidrofil, Strofă I, Strofă II. Primii noștri avangardiști se arată deschiși la sugestii
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
noștri avangardiști se arată deschiși la sugestii constructiviste venite din dadaism (negarea convențiilor poetice, anularea subiectivității creatorului etc.), dar mai cu seamă din futurism (energetismul, scriitura „de aparat Morse”, proprie unui „secol-viteză”, disprețul pentru metafizică ori pentru arta ca mimesis). Ilarie Voronca, St. Roll, Ion Vinea practică o poezie sincopată, din care lirismul este izgonit cu o brutalitate voioasă, cuvintele ajungând „în libertate” prin abolirea oricăror restricții gramaticale și a punctuației. Cu „Integral” (1925-1928), radicalismul primei faze se domolește și a
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
titlu și nesemnat, scris de Ion Călugăru. Din acest orgoliu al reprezentativității se naște integralismul, variantă autohtonă a constructivismului. Poziția specială a revistei „Integral” se explică și prin relația cu suprarealismul: mai întâi dezavuată din cauza rămânerii ei în afara „ritmului epocei” (Ilarie Voronca, Suprarealism și integralism), orientarea inițiată de André Breton va fi acceptată și asimilată drept componentă importantă a integralismului; un număr dublu (13-14/1927) consfințește schimbarea atitudinii, alături de Ilarie Voronca, Mihai Cosma, Sașa Pană și St. Roll aflându-se numele
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
cu suprarealismul: mai întâi dezavuată din cauza rămânerii ei în afara „ritmului epocei” (Ilarie Voronca, Suprarealism și integralism), orientarea inițiată de André Breton va fi acceptată și asimilată drept componentă importantă a integralismului; un număr dublu (13-14/1927) consfințește schimbarea atitudinii, alături de Ilarie Voronca, Mihai Cosma, Sașa Pană și St. Roll aflându-se numele lui Tristan Tzara (convertit la suprarealism), Max Jacob, Pierre Reverdy, Blaise Cendrars sau G. Ribemont-Dessaignes. Oricum, creația poetică de aici o ia înaintea declarațiilor de principiu. S-a vorbit
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]