14,068 matches
-
orice dialog cu societatea civilă - principala susținătoare în campania din 1996. Prost sfătuit ori incapabil să vadă dincolo de lungul nasului, dl. Constantinescu a devenit, în timp record, aproape la fel de antipatic precum Iliescu. Mica trupă de profitori din jurul său, nepotismul sfidător (ilustrat de aducerea la Cotroceni a cuplului Petre, mama și fiul), credulitatea impardonabilă (președintele a menținut, o bună bucată de vreme, întregul personal de pe vremea lui Iliescu) sunt semnele unei rele conștiințe în raport cu forțele democratice. Abia instalat la Cotroceni a ajuns
Ordalii asortate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17240_a_18565]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Metafora câinilor negri ilustrează foarte bine o anume idee despre insinuarea măruntă a violenței în cotidian. Nu e nevoie aici - ba e chiar contraindicată, prin exces - de o reprezentare spectaculoasă, de proporții, a agresiunii, cu toate că și aceasta este prezentă, ca fundal istoric, în romanul
Violența domenstică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17263_a_18588]
-
secolul douăzeci, 1980, Fericit prin corespondență, 1982, Degetul de gheață, 1984, Arma anatomică, 1985, Mașina de uitat, 1990, Binemuritorul, 1996. Textele, așezate în ordine cronologică, după anul de apariție al volumelor, au o valoare în sine și, în același timp, ilustrează o evoluție. Există și trei poeme traduse în engleză - eșantion poetic pus la dispoziția eventualilor cititori din alte țări. Urmează o postfață - semnată de un rafinat degustător de poezie, Eugen Negrici -, completată cu o bibliografie critică. Ultima secvență a cărții
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
lipsa oricărei veleități vaticinare și repulsia față de gargarismul grotesc al actorilor publici de la noi poate să aibă vreo îndoială în legătură cu mobilurile ieșirii în arenă a d-lui Livius Ciocârlie. întrupare a distincției spirituale și a inteligenței iluminate, autorul Marilor corespondențe ilustrează specia rarissimă a intelectualului-gentleman. L-am auzit, în nenumărate rânduri, recunoscând cu un fair-play capabil să te scoată din minți calitățile sau gesturile demne de laudă ale celor mai neînduplecați adversari. Născut într-o lume de domni, dl. Ciocârlie face
Fakiri și vizitii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17276_a_18601]
-
dominante (și mai mult ori mai puțin exclusiviste!) ale poeziei române din ultimele decenii. Modelul expresionist, cuprinzîndu-i pe liricii șaizeciști, de proveniență și inspirație rurală, care au împămîntenit orientarea cu pricina, altoind-o pe un trunchi vehement autohton, modelul conceptual, ilustrat de o reflecție ce a dobîndit carnalitate poetică prin practica unor Ștefan Aug. Doinaș, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Ilie Constantin (anterior de Labiș), modelul ludic, abordat din unghiuri varii de Marin Sorescu, Emil Brumaru, Gabriela Melinescu, dar și de optzeciștii
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
s-a desprins de lucruri și semne" (M-am desprins), lepădându-se de sine prin actul căinței (Cunoașterea) - reflex al înțelesului din finalul dramei Faust de Goethe? - "Tot ce-i vremelnic e numai simbol..."?! În privința muzicii, Pascal Bentoiu n-a ilustrat versurile poeților amintiți, ci a captat starea lor de spirit în sunete. Ciclul Flăcări negre sintetizează, cred, caracteristicile acestei muzici, atât de variate și totuși atât de identică sieși (mă gândesc la genul de identitate care, edificându-se prin repetarea
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
ghilimelele între care e trecut textul tipărit sînt folosite pentru sugestie, nu pentru exactitate. (E drept că fragmentele sînt reproduse în format mic, devenind aproape ilizibile, ca pentru a descuraja confruntarea versiunilor.) Operația de rescriere este în sine interesantă, pentru că ilustrează deopotrivă tendințele, greșelile tipice, dar și presiunea normei; de altfel, în cazul dat, rezultatele reviziei sînt din punct de vedere lingvistic foarte corecte. E vorba de fapt de mai multe situații destul de diferite: cele mai multe privesc corectarea unor erori indubitabile de
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
C-am fost aspru condamnat./ Eu la Gherla am mormînt, 202). Din perspectivă lingvistică, textele editate de Bruno Mazzoni constituie un izvor de seamă pentru a se pune în lumină diversitatea și expresivitatea limbii române populare din regiunea Maramureșului. Vom ilustra acest aspect cu un singur caz: fiind vorba de un cimitir, este normal ca noțiunea a muri să apară în forme diferite. Astfel sînt prezente în epitafe cîteva verbe sinonime, de ex. răposa, adormi, odihni, putrezi. Mult mai numeroase sînt
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
e criticat de către dl Ungheanu nu în numele principiilor democratice și liberale, ci în numele șovinismului caracteristic extremei drepte ante- și postbelice. Dl Ungheanu este un naționalist, care, în anii '70, s-a numărat printre susținătorii protocronismului. D-sa nu s-a ilustrat ca adversar al lui Ceaușescu sau al comunismului, trăgînd pur și simplu spuza protocronică pe turta gîndirii sale naționaliste. Cu voie, desigur, de la poliția politică a vremii, plămădită din același aluat, și ea, naționalistă, dar, vai, nu și anticomunistă. În
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
modul romantic-restaurator, ci în neputința lor de-a reface autenticitatea, normalul, de-a reconstitui arhetipurile vitale. Departe de a mai proba vraja regăsirii, ele certifică spaima, catastrofa, falsul. Sînt instrumente și totodată aspecte ale crizei subiectului. Au rolul de-a ilustra decăderea ființei, cîteodată pe fundalul - ineficient - al marilor simboluri biblice: "m-am tot gîndit/ m-am tot gîndit degeaba/ ca sub anestezie m-am gîndit/ ca sub anestezie/ în nedesăvîrșită moarte/ după un fals compact de zeci de ani/ la
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
și nu închei pactul nici mînat de frică, poți deborda - precum Lord Jim - pentru că ai imaginația prea fertilă. Dar Lord Jim nu-și ratează și a doua șansă. Preceptul " Intrați prin poarta cea strîmtă" (Matei, 7, 13), pe care-l ilustrează Visul cavalerului nu e deloc ușor de aplicat. Mult prea adesea se întîmplă să nu știm care anume dintre porți e cea îngustă, a virtuții. Apoi, se știe că excesul de virtute poate fi un viciu (căci creează dependență), iar
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
cu câteva pagini dedicate prozei lui Bacovia. În spatele discursului critic se află o adevărată artă poetică (dealtfel, prefața lui Ion Bogdan Lefter poartă un titlu sugestiv: "Prozatorul scriind despre poet spre a gândi la arta sa"). Citatele alese spre a ilustra ipotezele de lucru par smulse din vreun text al lui Radu Petrescu însuși. În încheierea cărții editorii ne oferă un fragment din partea încă nepublicată a jurnalului în care autorul consemna cum a decurs examenul de licență. Descrierea acelei zile (6
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
Gheorghe Grigurcu 1. Leo Butnaru ilustrează în chip izbitor voința de emancipare a poeziei basarabene de sub tutela clișeelor tradiționaliste. Acestea au avut, din pricini contextuale vădite, o viață mai lungă în Moldova dintre Prut și Nistru, ajungînd nu doar la o tendință trufaș-emblematică, ci și la
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
sau nimic. însă "filosofarea" sa are grație. Autorul se joacă semnificativ, ca Charles Chaplin în binecunoscutele lui filme-parabolă. Aptitudinea sa de a deschide parcă fără efort, dintr-o exuberanță de moment, neașteptate - și tulburătoare - perspective filosofice asupra existenței poate fi ilustrată cu aproape oricare dintre piesele incluse în culegere. Ne oprim la Limba încărcată, care este o mică bijuterie literară cu irizații filosofice. Piesa are numai două personaje, EROUL și OMUL MIC, eternele două personaje ale istoriei umanității. EROUL monologhează un
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
a a trăi foarte direct experiența implicării politice și economice în Europa, comunitarii noștri principali rămîn cîinii... S-ar mai putea sugera un punct de interes lingvistic al fenomenului: experiența directă, dar și "probe textuale" (reportaje și articole din ziare) ilustrează un fapt de convergență onomastică: cîinii comunitari din diferite zone ale orașelor poartă cam aceleași nume, atribuite spontan de copiii sau adulții locului (numele e de altfel un argument suplimentar al statutului lor stabil și individualizat). Spre deosebire de numele cîinilor de
Comunitari by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17406_a_18731]
-
Ion Buzași Urmăresc de multă vreme în presa literară scrisul lui Grațian Jucan. România literară a consemnat, cu un an în urmă, prin editorialul d-lui N. Manolescu, hărnicia acestui profesor bucovinean, care ilustrează exemplar cercetarea de istorie literară locală. El continuă în felul acesta exegezele mai vechilor profesori bucovineni Leca Murariu, Constantin Loghin ș.a. scriind fie monografii despre așezările românești din Bucovina, vetre de istorie (Câmpulungul Moldovenesc, Fundu Moldovei ș.a.) fie studii și
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]
-
se încadrează în ceea ce Perpessicius numea "mențiuni" de istorie literară. Ele sunt contribuții oneste și informate, expuse cu o rigoare și claritate didactice. Reluate, multe dintre ele, din revistele literare, sunt, de data aceasta orânduite în așa fel încât să ilustreze tema abordată: Eminescu și Ardealul, în cercetarea căreia a găsit îndemnuri fie în opera poetului, fie în puținele mărturisiri autobiografice din publicistica sa: " Întâmplarea m-a făcut ca din copilărie încă, să cunosc poporul românesc, din apele Nistrului începând, în
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]
-
Luminița Marcu În , Silviu Angelescu urmărește efectele întâlnirii literaturii culte cu mitul sau, în termeni blagieni, relația dintre cultură majoră și cultură minoră: Rostul acestor pagini ar fi tocmai acela de a ilustra aspectele unei relații pe care cultură majoră, prin intermediul literaturii, o păstrează, în formele cele mai diverse, cu o valoare ce aparține culturii minore - mitul." Pentru a stabili "ce-i datorează literatura mitului", autorul propune o schemă de analiză care ar
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
cineva relația lui cu Croce, cu Gentile? Erau de trecut, în prealabil, alte praguri legate de opțiuni de metodă împrumutata prin contaminare de la inspiratul sau mentor, Ramiro Ortiz, dinspre cercul vestitei publicații florentine "La Voce" (interferente subtile cu "impresionismul" analitic ilustrat admirabil de un Renato Serra). cineva i-a pus ștampila divinul și, în realitate, l-a expediat în țarcul unui clișeu searbăd, gongoric. Vorbele mari au instituit gratuități de parada, de natură să obtureze perspectiva și accesul spre imensul travaliu
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
am putut verifica pe toate, evit aici generalizarea). Doar în dicționarul lui Tiktin, de la începutul secolului, reeditat de Paul Miron cu adăugiri (1986-1989), poate fi găsită formă lexicala, dar cu sensul etimologic "prietenie" (care se găsește în rusă, ucraineană, sîrbă), ilustrat prin citatul paremiologic "Slujba-i slujba, drujba-i drujba", din V.A.Urechiă. Cuvîntul ilustrează categoria bine cunoscută a evoluțiilor metonimice de la numele propriu de produs (marca, firma) la un nume comun. Fenomenul există în toate limbile, cu diferența explicabila
Un cuvînt misterios by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17935_a_19260]
-
secolului, reeditat de Paul Miron cu adăugiri (1986-1989), poate fi găsită formă lexicala, dar cu sensul etimologic "prietenie" (care se găsește în rusă, ucraineană, sîrbă), ilustrat prin citatul paremiologic "Slujba-i slujba, drujba-i drujba", din V.A.Urechiă. Cuvîntul ilustrează categoria bine cunoscută a evoluțiilor metonimice de la numele propriu de produs (marca, firma) la un nume comun. Fenomenul există în toate limbile, cu diferența explicabila comercial că același obiect e numit în limbi diferite după mărci diferite. La noi, exemple
Un cuvînt misterios by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17935_a_19260]
-
se dovedește, încă din acei ani, extrem de inventiva, descoperind în texte mai multe posibilități subversive decît și-ar fi imaginat chiar autorii lor. Citatele de dicționar - a caror selecție strict științifică depindea de adecvarea la definiție, de capacitatea de a ilustra sensuri contextuale, ca și de aceea de a reprezenta distribuția istorică și geografică a unui cuvînt -, sînt supuse unei examinări cantitative, dar și unei lecturi decontextualizate, în care fiecare citat poate conține un mesaj subversiv; în fine, unei re-contextualizări, în
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
care au atins varianta absolută a manifestării lor, în vreme ce artistul fotograf se confruntă voit cu dinamică temporală și cu relația imperceptibila dintre formă ritualizata și permanentele somații ale adaptării. Sculptorul Mamikon Yengibarian expune la Catacomba două categorii de lucrări care ilustrează, implicit, și două modalități de a înțelege sculptură și de a se raporta la spiritul și la istoria ei. Ciclul Pisicilor constituie un joc al memoriei prin care artistul mai încearcă să păstreze o legatura istorică și culturală cu tridimensionalul
Arta ca rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17953_a_19278]
-
lui Septimiu Albini publicate în cvasitotalitatea lor în coloanele Tribunei sibiene, scrieri literare, în primă secțiune, si scrieri pedagogice (în cea de-a doua). Scrieri literare "sunt propriuvorbind două: Un sărac avut și O seară în Brustureni. Cu ele se ilustrează genul de "povestire săteasca", în mare cinste la "prozatorii ardeleni și bănățeni până la Unire". Povestirile, chiar dacă nu au puterea unui realism slavician, înfățișează tipuri de țărani, pe care le vom întâlni, mai târziu în proza lui Agârbiceanu și Pavel Dan
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
depășească.(...) Concomitent va încerca un dialog viu, continuu, cu autorii și cititorii din nordul Bucovinei și de pretutindeni, mai cu seamă în problemele complexe ale interpretării fenomenelor noi de cultură și literatura națională și universală". Textele publicate în numărul inaugural ilustrează acest program modern și deschis. Ștefan Hostiuc (cel mai harnic dintre redactorii revistei, asumîndu-și, pe lîngă editorial și note redacționale, revista revistelor și pagina cu genericul Teme, probleme, dileme), intervine și el în discuția, ce a făcut atîta vîlvă, despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]