1,199 matches
-
făcut. Pasolini a fost crud, ne-a adus aminte de realitatea lumii în care trăim, rutinați și distrați. După cum ne-a amintit că mersul înainte (atât de mitizatul progres) poate să fie, de fapt, un declin. În fața ororii și a imensității înfrângerii, Pasolini purcede la o nouă fază a operei sale. Cât privește cinematografia, își anunță „abjura” la așa-numita „Trilogie a vieții” (compusă din filmele Decameron, Povestirile din Canterbury, 1001 de nopți, care îi conferiseră succesul internațional) ca să înceapă o
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
distincții, chiar și prin degenerarea retorică, în timp ce noul fascism - care este cu totul altceva - nu mai face nici o deosebire: el nu este umanisto-retoric, ci americano-pragmatic. Scopul său este reorganizarea și omologarea brutal-totalitară a lumii. 8 iulie 1974. Îngustimea istoriei și imensitatea lumii țărănești1tc "8 iulie 1974. Îngustimea istoriei și imensitatea lumii Țărănești 1" Dragă Calvino, Maurizio Ferrara spune că eu regret o „vârstă de aur”, tu spuică regret „țărișoara”; toată lumea zice că regret ceva, făcând din acest regret al meu o
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
care este cu totul altceva - nu mai face nici o deosebire: el nu este umanisto-retoric, ci americano-pragmatic. Scopul său este reorganizarea și omologarea brutal-totalitară a lumii. 8 iulie 1974. Îngustimea istoriei și imensitatea lumii țărănești1tc "8 iulie 1974. Îngustimea istoriei și imensitatea lumii Țărănești 1" Dragă Calvino, Maurizio Ferrara spune că eu regret o „vârstă de aur”, tu spuică regret „țărișoara”; toată lumea zice că regret ceva, făcând din acest regret al meu o valoare negativă și, prin urmare, o țintă ușoară. Ceea ce
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Martie 1974. Gol de Caritate, gol de Cultură: un limbaj fără origini 44 10 iunie 1974. Studiu asupra revoluției antropologice în Italia 49 24 iunie 1974. Adevăratul fascism și, prin urmare, adevăratul antifascism 54 8 iulie 1974. Îngustimea istoriei și imensitatea lumii țărănești 59 11 iulie 1974. Amplificarea „schiței” de revoluție antropologică în Italia 64 16 iulie 1974. Fascismul antifasciștilor 73 26 iulie 1974. În ce sens să vorbim despre o înfrângere a PCI la „referendum” 79 22 septembrie 1974. Micul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
începutul lunii iulie 1914. Explicând cititorilor din România particularitățile organizării administrative a Basarabiei (și numai a acesteia) în cadrul Rusiei, autorul - contrazicându-se în multe privințe - afirma superioritatea acestei organizări în raport cu modul de administrare județean din România, ajungând să susțină că „imensitatea Rusiei și prefacerea basarabeanului într-un tip de mentalitate rusească generală a avut o influență bună asupra oamenilor de peste Prut: le-a dat orizonturi largi pentru idei și acțiune, care nu sunt mărginite, încadrate de orizonturile înguste ale unei țări
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1924), Raze și umbre (1933), Solitare (1935). El cultivă acum poezia parcurilor desfrunzite, a decorului autumnal, fiorul exotic, aspirația spre orizonturi necuprinse. Simbolismul său, apropiat de cel minulescian, înregistrează totuși o notă mai discretă, mai interiorizată. Peisajul marin, sugestiv prin imensitate și profunzime, va deveni o sursă preferată de inspirație (Pe țărmul mării, 1941). Se mai remarcă reminiscențe parnasiene (ciclul de sonete din volumul Cristale, 1936) și clasice (în poemele ce evocă vestigii ale Antichității sau în pastelul dobrogean). Deși cade
GHERGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287246_a_288575]
-
uman. Imaginile sunt nutrite de voluptatea senzorială a unui eu liric ce aspiră deopotrivă ,,fum de polen”, prospețimi matinale și ,,parfumul de gudron”. Poet citadin, F. elogiază materia antropomorfizată, cuprinsă de elanurile vitale proprii, dar nu e lipsit de gustul imensității mării, unde ,,un cer e totul”. În lirica erotică, sentimentul are densitatea materiei: iubita cântă la clavir ,,între maldăre de flori”, trupul ei condensează toate florile, îmbrățișările au drept ambianță floralul, vegetalul. În Arabescuri, vitalismul cedează melancoliei, la F. devenită
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
a fi considerate prin prisma altei concepții decât, bunăoară, cea din „manualele didactice” ale lui Mihail Dragomirescu. Scepticismul nu trebuie condamnat, dar nici acceptat până la ultimele lui limite. „Problema supraviețuirii literare e conjuncturală și, de altfel, și relativă, deoarece măsurăm imensitățile cu măsurile noastre, iar destinul orb ne dezminte, trecând posterității opere din considerații imprevizibile și sugrumând altele.” Ce va deveni Al. Vlahuță peste timp? „Nu se poate ști de va rămâne ceva din opera lui”, dar, deși „sub acest aspect
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
nici dragostea noastră nu e făcută pentru timpurile astea”. Sculptorul Manole Crudu este tipul cel mai conturat de artist biruitor, echilibrat și armonios, un adevărat „clasic în viață”, care - asemenea lui Bérenger din Rinocerii lui Eugen Ionescu - crede că „în imensitatea unui univers ostil sau indiferent, unica soluție pentru om e de a rămâne cu înverșunare fidel lui însuși, de a rezista fricii de abis, de a se bate împotriva necunoscutului și de a câștiga teren pentru ordinea lui umană”; pentru
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
Croit din sidefarea zării mute,/ Eu singură cu-al inimii jeratic”. Sfidând „noroiul”, viața cu „vag miros de mucigai” și o umanitate mizeră la care „nu vrea să coboare”, S. poematizează abundent, în linie macedonskiană, evadarea din teluric, „împrăștierea în imensitate”, unde „A sufletului flacără străbună/ De carne nu mai este-ntunecată”; suita e completă, de la reveria „pneumatică” - „orice răsuflare e un zbor început”- la elanul în erupție, sigilat însă de amintirea lui Icar: „Ca să reție visul culminant/ Nu se mai
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
la a șaptea poziție din nouă, și „dicționare limbistice În limba românească, mai ales pentru limbile antice și orientale, adică limba latină, elenă, sanscrită, ebraică, arabă, turcă, slavonă veche și altele”3. „Descopeream o bibliotecă de savant indianist care, prin imensitatea și varietatea ei, ar fi făcut gelos pe un Roth, Jacobi sau Sylvain Lévi.”4 Hermann Jacobi (n. 1850), un fel de Nestor al indianisticii germane, murise În 1937 și poate că Eliade Îi citise de curând necrologul scris de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
publica versuri în periodice, încercând să transpună experiențe lăuntrice, revelații religioase într-o manieră cam confuză și bruscată de intensitatea arderilor spirituale, fiind unul din poeții reprezentativi ai gândirismului. Suire lăuntrică („Gândirea”, 1931) pare descrierea unui extaz, o furișare în imensitatea ființei interioare, unde eul prinde aripi și, într-o încordare supremă, ajunge „în vârful vremii”, iar aici are, vag, revelația divinității, „pe afunzimea lumii trecând în lung oftat”. Mai mult, compune, după canonul ortodox, Acatistul preacuviosului părintelui nostru Sf. Dimitrie
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
imagini feminine pictate sau gravate, de figurine din piatră, argilă modelată sau din lut ars, care se regăsesc de la țărmurile Atlanticului până în Rusia, în Orientul Mijlociu și în perimetrul mediteranean ... în siturile neolitice de pe Valea Dunării, la Vinča și Cucuteni ... Traversând imensitatea timpului și a spațiului, traversând multiplele variații tematice și stilistice ale acestor figurine, aceste nenumărate reprezentări ar traduce invariabil o viziune religioasă bazată pe cultul unei (sau al mai multor) divinități feminine” (Ibidem, p. 122-124). Ideea unei divinități feminine cu
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
pericol existența a numeroase specii de plante și animale. Această situație trebuie să devină pentru umanitate un obiectiv important, o acțiune urgentă care să facă parte din procesul de dezvoltare a societății. Planeta Pământ a fost pentru generațiile trecute o imensitate în care omul se putea desfășura în orice maniere, fără a tulbura locul în care locuia. Este necesar ca oamenii să-și însușească o educație în folosul protecției mediului, o educație în spirit ecologic, o educație bazată pe valori care
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
puțina pricepere într-ale vânătorii, scoate totuși din tăcere amintiri despre timpul de odinioară, când, copil fiind, văzuse vestitele locuri ale acestei îndeletniciri, în Bărăgan, împărăția dropiilor. În substanța fluidă a rememorării intră spectacolul unei lumi fascinante: mișcarea surdă a imensității toropite de arșiță, colinda căruțelor cu tămădăieni, vânătorii de dropii (Et in Arcadia ego). Monolog în meandre, debitat nostalgic, împodobit cu digresiuni despre păsări, reverii livrești, anecdote vânătorești. Peregrinarea propriu-zisă, pe tărâmul artei, are ca punct de plecare lucrarea Laokoon
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
își agitau nerăbdători cealaltă mînă; alți marinari, ferindu-și ochii de lumina orbitoare a soarelui, se cocoțaseră chiar pe vergile legănătoare; toate catargele erau doldora de oameni, copți și pregătiți pentru soarta lor. O, cu cîtă nerăbdare căutau în acea imensitate albastră instrumentul propriei lor distrugeri! Ă De ce n-o semnalați, dac-o vedeți? strigă Ahab peste cîteva minute. Ridicați-mă în arboradă! V-ați lăsat păcăliți. Moby Dick nu-și aruncă jetul o singură dată, ca să dispară după aceea! Și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mă sperie cuvintele și nu sunt pentru stilul expurgat. O vorbă grea spusă la vremea cuvenită poate defini excelent o situație. Vreau să atrag atenția asupra unui principiu. Clasa muncitoare e înclinată înspre vorbirea sobră, dintr-un instinct sigur că imensitatea țelurilor ei nu poate fi exprimată în limbajul familiar (...). De aceea niciodată vorbirea lui Maftei nu mi s-a părut mai realistă și mai frumoasă decât atunci când face imagini severe, renunțând la formalități (...): «Ai încercat vreodată să înoți pe râu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de versuri - și aceasta pentru că scriseseră câteva poeme bune și moda poemului devenise curentă. De la o vreme însă au pornit alte discuții: bine, poemul e bun el, dar unde sunt poeziile mici, concentrate, adevărate, picături de apă care să oglindească imensitatea oceanelor? Câteva strofe frumoase, lirice, pornind de la o idee, de la o imagine. Da, da, au început să suspine unii, poezia vieții, poezia de dragoste, pastelul, meditația... Și iată că apele s-au întors pornind pe alte albii. Au apărut poantele
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de sânge, iar că în hol, la etajul de dedesubt, fuseseră torturați și violați prizonierii. Acum, hotelul era gol, iar prin fereastră, la capătul culoarului, se vedea marea, pe care o domina masa cenușie și asimetrică a unui portavion american. Imensitatea lui, cioplită parcă într-un biceps vinețiu, hipertrofiat, părea că împiedică orice mișcare a valurilor pe o mare strivită, liniștită. O parte a trupelor care apărau orașul era împinsă spre coastă, soldații luau poziție la parterul hotelului, viitorii învingători încercuiau
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
istorisirea la clipa aceea pierdută în noapte. Am crezut că era o simplă pauză între două cuvinte, între două fraze, și că trecutul avea să se trezească iarăși în vocea ei. Dar treptat, tăcerea ei ajunse să se confunde cu imensitatea stepei care ne înconjura, cu tăcerea cerului care avea luminozitatea densă a primelor minute de după asfințitul soarelui. Stătea așezată în mijlocul unduirii nesfârșite a ierburilor și privea în zare, cu capul ușor ridicat, cu ochii pe jumătate închiși. Și când am
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
atunci senzația asta se trezește în noi, sfâșiere și iubire totodată, în pulsațiile cele mai intime ale venelor tăiate. „Ar fi trebuit să vorbesc despre...“ Dar ceea ce-mi venea în minte era ceva tăcut: femeia aceea singură din mijlocul imensității stepei, privirea care rătăcea în ultima geană de lumină a asfințitului. Mi-o închipuiam pe aceeași femeie, mai tânără, la începutul războiului, infirmieră într-un spital, într-un orășel de dincolo de Volga. Săli înțesate de răniți, de muribunzi, de morți
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de pe întinsul întregii planete. Adesea, în disperarea mea, acea triere infinită a luminilor mi se părea realizabilă. Mi-am amintit foarte precis ziua în care ți-am vorbit despre Sașa, despre femeia care mi-a apărut dintr-odată singură în imensitatea stepei. În jargonul nostru, îi numeam „văzători“... În ziua aceea, în zăduful african din oraș nu se mai aflau decât rămășițe ale celor două armate dușmane, soldați istoviți, nemaiavând nici măcar puterea să se urască. Mai erau și câțiva locuitori, ascunși
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
le monde méditerranéen à l’époque de Philippe II este cartea ce a făcut deja înconjurul lumii și care aduce cu sine o imagine globală asupra uneia dintre cele mai mari comunități europene: aceea mediteraneană. Ea se bazează pe o imensitate de date și fapte concrete descifrate prin intermediul documentelor de arhivă, al vechilor texte medievale-moderne, al literaturii istorice, al geografiei, geologiei, sociologiei, statisticii etc., autorul având astfel posibilitatea de a regândi istoria Europei prin prisma Mediteranei și a lumii sale. Pentru că
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a atribuit cuvântului Renaștere încercând depășirea semnificației ezitante a termenului, rămâne un punct de referință până în ziua de azi. Bruckhardt transpune istoria unei epoci, aduce o necesară clarificare a etapei europene situată între anii 1400 și 1600, arată mai puțin imensitatea faptelor brute, cât mai cu seamă de realitatea tăinuită de ele, urmărind cu mare atenție ideile și propunând totodată un nou mod de a interpreta evenimentele cunoscute. Istoricul, ale cărui rezultate sunt până la un punct incontestabile, relevă, pentru prima oară
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
În acest sens, este sinonim atât pentru dorință, cât și pentru frustrare. Dat fiind că rolul ei este de a primi sămânța vieții, gaura este locul creației. Personifică, la modul general, potențialitățile, resursele, bogățiile ascunse ce așteaptă să fie descoperite. Imensității vidului îi opune delimitarea spațiului ce trebuie umplut. Lipsa este circumscrisă. Așteptarea și cererea, adică dorința, sunt mai bine definite. Șanțul sau tranșeea, în afară de semnificația dată găurii, adaugă noțiunile de separare și protecție. În limbaj curent, predomină mai ales ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]