2,207 matches
-
un cunoscut ziar ce se adresa tocmai celor 1.500.000 de indivizi avuți În vedere. Dar calculele În urma cărora rezultase această cifră plecau de la estimări supralicitante, care ascundeau ele tendințe extensive, fără să ascundă intenții mistificatoare. Referindu-se la imigrația română din Canada, Radu Toma a reținut o informație după care „În anul 1921 recensămîntul canadian a consemnat un număr de 15.086 români, 1,02% din populația Canadei originară prin naștere sau părinți din străinătate”. După o scădere a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
deporta evreii din teritoriile eliberate de sub administrația sovietică. Autoarea Lya Benjamin arată că documentele nu menționează numărul evreilor uciși În timpul războiului sau modul În care au fost uciși. Capitolul al doilea, semnat de Dalia Ofer, se ocupă de emigrația și imigrația evreilor și de efectul asupra situației lor În România. După o trecere În revistă a partidelor și mișcărilor naționaliste și/sau extremiste din perioada interbelică, studiul se apleacă asupra emigrației evreiești, subliniind că „posibilitățile de emigrare legală se reduceau În vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Structures in Multiorganizational Systems, University of California Press, Berkeley, 1989, p. 10. Benedict Anderson descrie cel mai bine acest proces: „Călăuzit de harta imaginară, [statul colonial] și-a organizat noile sisteme administrative din Învățământ, justiție, sănătate publică și din domeniul imigrației după principiul ierarhilor etno-rasiale care erau, totuși, Înțelese Întotdeauna În termeni de serii paralele. Frecventarea de către populație a școlilor, tribunalelor, clinicilor, posturilor de poliție și de oficiilor de imigrare unde tratamentul era diferențiat a făcut, În timp, ca fanteziile timpurii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Georgeta Penelea Filitti, București, Editura Fundației Culturale Române, 1997, p. 159. • În privința profesorilor de greacă particulari, destul de numeroși, se observă că în prima jumătate de secol ei provin în majoritate din Principate. În a doua jumătate, pe fondul unei masive imigrații grecești în porturile dunărene și în București, întâlnim fenomenul migrației intelectuale, numeroși profesori de greacă venind din Grecia în scopul găsirii unui post în școlile particulare sau la familiile grecești înstărite stabilite aici. Pentru această categorie, reprezentativ este Petre Gheorghiadis
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
elementul rutean, dar românii în aceste sate mai constituiau încă cca 20-40% din populație, fiind în proporție mai însemnată la Ivancăuți, Nepolocăuți, Șerăuți, Zadobriuca, Lențești. Ocolul Nistrului, așezat în partea de nord a ținutului, a fost cel mai afectat de imigrația rutenilor din Polonia. Deja la 1774 românii constituiau în acest ocol doar cca un sfert din totalul populației (cca 22,4% familii românești față de cca 70,9% familii rutene). Ponderea populației românești era mai însemnată în sudestul ocolului și era
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
locuiau 1.112 familii de huțani sau 5.560 persoane 9; majoritatea covârșitoare trăiau în această zonă muntoasă a Bucovinei. Pe parcursul stăpânirii austriece, în acest ținut nu a fost întemeiată nici o colonie, teritoriul respetiv fiind cel mai puțin influențat de imigrații. În 1774, cel mult 5% din populația acestui ținut ar fi putut să fie de origine românească, restul erau huțani. În partea centrală și de sud a Bucovinei (ținuturile Suceava și Câmpulung Moldovenesc), populația era aproape exclusiv românească. Doar pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
au ucrainizat. Astfel, în perioada respectivă, populația s-a mărit cu 112,4% în satele de pe valea Siretului (fostul ocol Berhomet) și cu 110,3% în localitățile din fostul ținut Cernăuți, situate la sud de râurile Ceremuș și Prut11. Treptat, imigrația și emigrația au început să influențeze mai puțin creșterea populației, care deja depindea mai mult de sporul natural. Urmărind specificul și efectele acestor procese migraționiste, considerăm că în primele trei decenii de administrație galițiană, în zona dintre râurile Prut și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
schimburi germane. Explicația este dublă, atât prin istoria științelor sociale din Polonia (adevărată placă turnanta a științelor sociale pentru celelalte țări foste socialiste), cât și prin istoria politică. Ar trebui ținut seama de asemenea de factorul regional (vecinătatea Poloniei, prezența imigrației poloneze la Berlin). Reprezentarea altor țări diferă În funcție de discipline și cercetătorii prezenți la un moment dat, Într-o structură sau alta (sociologi maghiari, de pildă), dar contrastul cu cazul polonez este vizibil. Problemele ridicate de Întemeierea (În 1992, În același
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
București, 1970 (în colaborare cu Adriana Lăzărescu); Giuseppe Bandi, Cei o mie ai lui Garibaldi, București, 1964; Mario Tobino, Organizația clandestină, București, 1964; Luigi Preti, Tinerețe, tinerețe..., București, 1967, Drama lui Oberdan, București, 1987, Planeta Terra în pericol, București, 1991, Imigrația în Europa, București, 1993; Leon Battista Alberti, Tratatul despre pictură, București, 1968; Ippolito Nievo, Memoriile unui italian, I-II, București, 1969; Giulio Carlo Argan, Căderea și salvarea în arta modernă, București, 1970, De la Bramante la Canova, București, 1974, Lina Putelli
LAZARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287760_a_289089]
-
modernitate 5. Crearea individului 6. Invenția ideologiei proprietății 7. Inventarea piețelor capitaliste și a statelor-națiune ÎNCEPUTUL EREI GLOBALE 8. Comerț În rețea În economia globalizată 9. „Statele Unite” ale Europei 10. Guvern fără centru (descentralizat) 11. Curtarea societății civile 12. Dilema imigrației 13. Unitate În diversitate 14. Luptând pentru pace 15. Al doilea Iluminism 16. Universalizarea visului european Note Bibliografie Index Traducere din limba engleză de Dan Golopenția INTRODUCERE În anii ’60 eram un tânăr activist și, ca mulți alții din generația
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să-și stabilească reședința În alt stat membru și să voteze În alegerile locale și pentru Parlamentul European, și chiar să candideze pentru o funcție În oricare dintre cele două. În plus, conform noii constituții, politicile clare desemnate să armonizeze imigrația și chestiuni legate de refugiu și azil vor fi decise prin Întrunirea majorității calificate. Conform vechilor regulii, oricare țară avea drept de veto34. De asemenea, constituția acordă Uniunii dreptul de a stabili cel puțin regulile minimale În legătură cu procedurile judecătorești care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
economie globalizată, În care forțele pieței sunt mai independente de (și mai puțin răspunzătoare față de) guvernele locale, iar acestea din urmă au devenit atât prea mici pentru a trata chestiuni transfrontaliere care afectează lumea Întreagă - cum ar fi Încălzirea globală, imigrația ilegală, virușii electronici și amenințările teroriste -, cât și prea mari pentru a gestiona nevoile vecinătăților și ale comunităților locale. Organizațiile societății civile Împuternicesc oamenii să lupte pentru interesele lor Într-o lume În care corporațiile și guvernele este mai puțin
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
instituții corporatiste globale, guvernele la fiecare nivel - municipal, regional, național și transnațional - vor trebui să stabilească rețele politice intercorelate cu OSC pentru ca oricare dintre ele să obțină suficientă putere politică pentru a contrabalansa În mod eficient arena comercială. 12. Dilema imigrației Europa este un caleidoscop al diversității culturale. Locuitorii uniunii sunt Împărțiți Într-o sută de nationalități care vorbesc optzeci și șapte de limbi și dialecte diferite, făcând din Uniunea Eurpeană una dintre regiunile cu cea mai mare diversitate culturală din
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
față de imigranți, două treimi dintre cei chestionați au spus că sunt prea mulți străini În țara lor6. Într-un mod asemănător, după cum arată un studiu făcut În Germania, două treimi din populație sunt În favoarea unui control mai strict În domeniul imigrației 7. Resentimentul În creștere față de imigranți a Încurajat formarea partidelor anti-imigrație de extremă dreaptă, multe dintre acestea bucurându-se de suport popular. Liga Nordică În Italia, Partidul Poporului În Elveția, Partidul Liberal În Austria și Frontul Național În Franța au
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Italia, Partidul Poporului În Elveția, Partidul Liberal În Austria și Frontul Național În Franța au avut succes În alegeri cu platforma lor populistă și antiimigrație 8. Uniunea Europeană ca tărâm al imigranților Cu toate că țările europene au cunoscut În trecut valuri de imigrație până de curând, numerele au fost relativ mici În comparație cu Statele Unite ale Americii. America este o națiune de imigranți. Toată lumea - cu excepția americanilor nativi - a venit din altă parte, iar majoritatea imigranților, cel puțin pentru primele trei secole, proveneau din Europa. În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cel puțin pentru primele trei secole, proveneau din Europa. În schimb, culturile europene, au coexistat adeseori În aceeași regiune de milenii. A-i primi cu brațele deschise pe noii sosiți s-a dovedit a fi o provocare. Valul modern de imigrație a Început să atingă Europa după cel de-al doilea război mondial. Criza forței de muncă, provocată de pierderea atâtor tineri În război, a forțat Germania, Franța, Belgia și Elveția să recruteze mână de lucru ieftină atât din Europa de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dus la o recesiune mondială și un grad ridicat al șomajului În Europa. Teama de a-și pierde locul de muncă a dat generat resentimente politice printre autohtoni și a dus la proliferarea mișcărilor antiimigrație În mai toate țările europene. Imigrația a crescut din nou după prăbușirea Imperiului Sovietic și dărâmarea Zidului Berlinului. Boom-ul economic din anii ’90 În Europa de Vest a atras un număr crescând de imigranți. Mulți erau azilanți și imigranți ilegali din Europa Centrală și de Est, În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de imigranți dinafara țărilor Uniunea Europeană totalizând 2,3% din populația Uniunii. În Austria, cei de altă naționalitate reprezintă 9% din populație, iar În Germania aproape 7%. În Franța și Suedia, străinii reprezintă 6% din populație 12. Efectul sociologic al acestei imigrații rapide poate fi Înfricoșător. De exemplu, În Germania În 1960, aproape toți cei care se căsătoreau erau germani. Numai Într-o căsătorie din douăzeci și cinci unul dintre parteneri era de altă naționalitate. În 1994, În una din șapte căsătorii, unul sau
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care rezultă din căsătoriile mixte. Tensiunile crescute datorate influxului de noi imigranți au făcut ca Organizația Internațională pentru Migrație să conchidă, Într-un raport publicat În vara anului 2002, că punctul de vedere dominant În Europa este acela că „presiunea imigrației a atins nivele intolerabile”14. Raportul a atenționat că europenii simt că identitatea lor este amenințată de valul de străini 15. Totuși, aruncând o privire globală acestor situații, rata de migrație netă În Europa Între anii 1990 și 1998 a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a fost de 2,2%, În timp ce rata de migrație netă În Statele Unite ale Americii În aceeași perioadă a fost de 3%, iar În Canada de 6%16. Totuși, justificat sau nu, mulți - dar nu toți - europeni se simt amenințați de imigrație, iar sentimentul lor de anxietate probabil că nu va dispărea prea curând. Repopularea Lumii Vechi Reacția Împotriva imigrației anunță consecințe serioase pentru bunăstarea viitoare a Europei. Adevărul crud este că fără o creștere masivă a imigrației dinafara țărilor Uniunea Europeană În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fost de 3%, iar În Canada de 6%16. Totuși, justificat sau nu, mulți - dar nu toți - europeni se simt amenințați de imigrație, iar sentimentul lor de anxietate probabil că nu va dispărea prea curând. Repopularea Lumii Vechi Reacția Împotriva imigrației anunță consecințe serioase pentru bunăstarea viitoare a Europei. Adevărul crud este că fără o creștere masivă a imigrației dinafara țărilor Uniunea Europeană În următoarele decenii, este probabil că Europa Încetul cu Încetul va muri - atât la propriu, cât și la figurat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
se simt amenințați de imigrație, iar sentimentul lor de anxietate probabil că nu va dispărea prea curând. Repopularea Lumii Vechi Reacția Împotriva imigrației anunță consecințe serioase pentru bunăstarea viitoare a Europei. Adevărul crud este că fără o creștere masivă a imigrației dinafara țărilor Uniunea Europeană În următoarele decenii, este probabil că Europa Încetul cu Încetul va muri - atât la propriu, cât și la figurat. După cum arată Comisia Europeană, se așteaptă ca populația totală a Uniunii Europene să atingă un nivel maxim În jurul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
puțin de 70 de milioane, cât și pentru a inversa procesul de Îmbătrânire a populației, asta deoarece se așteaptă ca media de vârstă a populației să crească de la 41 de ani În prezent, la 49 de ani În 205039. Problema imigrației supune visul european la testul final. Dacă este relativ ușor să vorbim despre Încurajarea diversității și promovarea inclusivității, este ceva mai dificil să deschizi ușa noilor veniți cu care autohtonii vor trebui să Împartă spațiul și averea lor. Europenii sunt
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
50 de milioane de imigranți intrând În Europa din prezent și până În 205040. Chiar și aceste numere, spune Comisia Europeană, vor crea numai o mică diferență În raportul de dependență a populației vârstnice În 205041. După cum arată rapoartele Comisiei Europene, „imigrația poate să contribuie la umplerea anumitor goluri specifice În piața de muncă europeană, dar nu poate să oprească sau să inverseze procesul de Îmbătrânire a populației În Europa”42. Pentru a se realiza o diferență cală, o imigrație robustă trebuie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Comisiei Europene, „imigrația poate să contribuie la umplerea anumitor goluri specifice În piața de muncă europeană, dar nu poate să oprească sau să inverseze procesul de Îmbătrânire a populației În Europa”42. Pentru a se realiza o diferență cală, o imigrație robustă trebuie să fie semnificativă cu o creștere dramatică a fertilității. Asta ar Însemna să se readucă numărul de nou-născuți la 2,1%, nivel la care Europa ar fi capabilă să-și mențină populația constantă 43. Cel mai straniu aspect
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]