1,295 matches
-
controlul echilibrului într-un mediu familiar dar nu des utilizat de om mediu acvatic este joggingul în apă. 5.3. Jogging acvatic concept Joggingul acvatic (aqua-jogging, aqua-running, deep water running DWR) este un concept simplu de activitate fizică, ce presupune imitarea alergării în / prin apă, menținând pe cât posibil, din punct de vedere biomecanic, tehnica mișcărilor specifice alergării în mediu terestru. 24 Popa E. (1997) apud. Alexe, D.I. (2009), Manifestarea echilibrului la pubertate în funcție de dominanța emisferelor cerebrale, în vederea orientării în probe tehnice
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
timp, aceste senzații sunt asociate cu altele, de prospețime și energie. Dan Iulian Alexe 118 5.5. Jogging acvatic - efecte asupra organismului Efectele de stimulare și cele terapeutice ale joggingului acvatic sunt puse în evidență de: posibilitatea de a utiliza imitarea alergării într-un mediu modificat pentru reeducarea, educarea, reabilitarea, redobândirea unor funcții, capacități, abilități, reflexe dobândite ce au fost mai mult sau mai puțin diminuate în urma traumatismelor sau afecțiunilor; ușurința cu care alergarea prin apă poate oferi atingerea rapidă a
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
2010); implicarea activă a persoanelor cu dizabilități în programe de activități sportive destinate menținerii sau creșterii calității vieții; Fig. nr. 93 și 94 - Alergare prin apă adâncă (jooging acvatic) Jogging de la A la Z II 119 posibilitatea de a utiliza imitarea alergării în mediu acvatic pentru programele de activități sportive destinate femeilor gravide (facilitarea suportării sarcinii, tonifierea musculaturii membrelor inferioare și a spatelui fără a pune presiune pe articulații etc.); creșterea calitativă a activității sistemelor cardio pulmonar și muscular (Wang,T.J.
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
sau a unor materiale ajutătoare care ajută corpul să plutească. Studiile și cercetările efectuate de-a lungul timpului asupra acestui tip de activitate au scos în evidență un aspect extrem de util Jogging de la A la Z II 121 pentru înțelegerea imitării alergării prin apă: centrul general de greutate al practicantului de jogging acvatic nu mai este la nivelul abdomenului inferior (sub ombilic), cum este la alergătorul pe uscat, ci la nivelul părții superioare a trunchiului (mai exact la plămâni), fapt ce
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
plămânilor. Tehnica joggingului acvatic impune execuția alternativă, coordonată și simultană, dar cu amplitudine, a diferitelor flexii și extensii ale membrelor inferioare. Accentuam ideea efectuării ample a mișcărilor membrelor inferioare și superioare, îndoite din articulațiile coatelor și genunchilor, pentru a delimita imitarea alergării prin apă adâncă (jogging acvatic) de imitarea mersului prin apă adâncă (fig.nr.99) Fig. nr. 97, 98 și 99 - Mișcarea brațelor și picioarelor în joggingul acvatic (stânga), în imitarea unor mișcări de săltare (centru) și în imitarea mersului
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
și simultană, dar cu amplitudine, a diferitelor flexii și extensii ale membrelor inferioare. Accentuam ideea efectuării ample a mișcărilor membrelor inferioare și superioare, îndoite din articulațiile coatelor și genunchilor, pentru a delimita imitarea alergării prin apă adâncă (jogging acvatic) de imitarea mersului prin apă adâncă (fig.nr.99) Fig. nr. 97, 98 și 99 - Mișcarea brațelor și picioarelor în joggingul acvatic (stânga), în imitarea unor mișcări de săltare (centru) și în imitarea mersului (dreapta) Dan Iulian Alexe 122 Pentru evidențierea câtorva
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
îndoite din articulațiile coatelor și genunchilor, pentru a delimita imitarea alergării prin apă adâncă (jogging acvatic) de imitarea mersului prin apă adâncă (fig.nr.99) Fig. nr. 97, 98 și 99 - Mișcarea brațelor și picioarelor în joggingul acvatic (stânga), în imitarea unor mișcări de săltare (centru) și în imitarea mersului (dreapta) Dan Iulian Alexe 122 Pentru evidențierea câtorva aspecte generale ale tehnicii de execuția a joggingului în apă adâncă, vom expune câte o analiză în ansamblu a principalelor mișcări biomecanice efectuate
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
delimita imitarea alergării prin apă adâncă (jogging acvatic) de imitarea mersului prin apă adâncă (fig.nr.99) Fig. nr. 97, 98 și 99 - Mișcarea brațelor și picioarelor în joggingul acvatic (stânga), în imitarea unor mișcări de săltare (centru) și în imitarea mersului (dreapta) Dan Iulian Alexe 122 Pentru evidențierea câtorva aspecte generale ale tehnicii de execuția a joggingului în apă adâncă, vom expune câte o analiză în ansamblu a principalelor mișcări biomecanice efectuate de segmentele corpului. Trunchiul trebuie menținut aproape de verticală
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
adâncă, astfel încât picioarele să nu atingă solul (fundul bazinului); obligatoriu, înaintea oricărei ședințe de jogging acvatic, se va efectua o pregătire optimă a organismului pentru efort („încălzire”), atât prin exerciții pe uscat, cât și prin exerciții de înot și de imitare a alergării într-o parte a bazinului unde apa este mai puțin adâncă; pentru a elimina mișcările compensatorii centrate pe menținerea echilibrului în apă, se va utiliza centura de flotabilitate specială pentru acest gen de activitate (în funcție de necesități și obiective
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
la restul populației. Este vorba de stereotipuri acționale care, asemenea oricărei deprinderi, odată formate, sunt dificil de eliminat. În plan particular, putem surprinde un tablou extrem de variat de deficiențe asociate. Cele mai frecvente sunt cele de pronunție. Aceasta deoarece, în lipsa imitării mișcărilor aparatului fono-articulator, în special a buzelor, vorbirea se formează mai greu, mai încet și mai aproximativ. Sunt afectate, în acest sens, în special, sunetele anterioare. În lipsa conotaților vizuale, și recepția semantică este diferită. Vocabularul este predominant concret. O altă
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
putea exprima, subiectul va avea de ales între patru tipuri de limbaj: • limbajul mimico-gestual; • limbajul dactil 98; • limbajul verbal articulat în urma deprinderii labiolecturii 99; • limbajul vorbit completat (L.P.C.). Cum limbajul mimico-gestual este cel mai ușor de însușit (mai ales prin imitare), el devine predominant într-o societate de surdomuți. Dezavantajul major îl reprezintă faptul că o asemenea formă de comunicare restrânge populația care o folosește la o comunitate de "ghetou". Surdomutul știe că nu poate cere în acest mod o informație
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
asupra intelectului, afectivității, comportamentului". Așadar, pot exista cauze ereditare și cauze dobândite (unele dintre acestea pot să-și aibă originea deja din viața intrauterină). În altă ordine de idei, există: - cauze somatice; - cauze fiziologice; - deprinderi greșite (implementate în special prin imitarea unor modele greșite); - cauze sociale (la copiii care provin dintr-un mediu cu un bagaj redus de cuvinte și cu carențe evidente în modul de exprimare); - greșeli de educație (cum ar fi, de exemplu, o lateralitate pervertită sau multilingvismul impus
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
nu reușește să comunice oral și, drept urmare, se înlătură ipoteza de retard și muțenie. Cauzele sunt deosebit de complexe și foarte greu de precizat. După Arnold, cauzele se împart în două categorii: • cauze idiopatice (imbold deficitar în vorbire, capacitate redusă de imitare, factori ereditari 50% din cauze); • cauze paratipice (cauze din timpul nașterii, boli grave din copilăria timpurie: variolă, encefalită, rahitism); După Berendes, cauzele sunt interne și externe: • cauze interne (slaba dezvoltare a auzului fonematic, lipsa imboldului în gândire, traume din timpul
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
reacțiile agresive (Rudică, T., 1979, Pp.137-140. 2.2.2.Teoria Învățării sociale Dintr-o altă perspectivă, teoreticienii Învățării sociale susțin că agresivitatea este dobândită fie prin Învățare directă acordarea de recompense sau pedepse unor comportamente-, fie prin observarea și imitarea unor modele de conduită ale altora. Agresivitatea face deci parte dintre diferitele comportamente sociale pe care individul le achizitionează și care sunt menținute și actualizate când condițiile o impun. Experimentele psihologului american Albert Bandura au demonstrat rolul adultului În Însușirea
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
de paradigmă. Această schimbare în problema reprezentării este legată de demersul kantian, conform căruia noi nu cunoaștem lucrurile în sine, ci construim o lume în conștiința noastă. Reprezentarea, precizează Pierre Glaudes [1999, p.XXI], este o structură de inteligibilitate: nici imitare a unui model, nici adevăr absolut, ci mediere imaginara între conștiința și lume. Pornind de la faptul ca exigenta artistică nu este exigenta de adevăr, ci de verosimilitate, reprezentarea nu dublează pur și simplu realul, dar îl interpretează în felul său153
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
à robes pauvres, de filles en cheveux, toutes soulevées, enfiévrées de la même passion" [ibidem, p.267]. Ocupațiile lui Nana seamănă cu cele ale unei mondene 345. Similitudinea r e l a ț i i l o r se bazează pe imitarea modului de viață. Ducând modul de viață al unei mondene, Nana preia caracterul relațiilor calculate ale doamnelor de societate: "Elle établit nettement le programme de leurs relations. Lui, donnait douze mille francs par mois, sans compter leș cadeaux, et ne
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Muffat o tratează pe Nana că pe o femeie de rang înalt: "Îl l'appela madame; îl s'estimait heureux de la revoir" [ibidem, p.223, 290]. Interferențele sociale acționează în ambele sensuri, provocând o miscare socială ascendentă și una descendentă. Imitarea Parizienei va fi mai mult sau mai putin reușită, în conformitate cu etajul ierarhic 352. Mișcarea ascendentă caracterizează metamorfozele stării sociale a femeilor din paturile de jos și este o tendință naturală: ""Elle a tenu un hôtel, n'est-ce pas? Autrefois, elle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și întreruperea colaborarării lui Quasimodo cu 'Circoli'. Totuși, primii patru ani de apariție au constituit un timp suficient pentru că în paginile ei să fermenteze ermetismul manierist pe care Quasimodo îl va disprețui mai tarziu, tocmai pentru că fusese clădit pornind de la imitarea versurilor sale: Școală ermetica era pe punctul de a se naște (...). Quasimodo, care probabil că dădea atunci tot ceea ce avea mai bun, este, în mai mare măsură decât Ungaretti, sursa numeroaselor imitații din exterior, prin influență de-a dreptul paradigmatica
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
p. 36. 471 Giuseppe Natale, op. cît., p. 85. 472 Gilberto Lonardi, "Liberare îl prigioniero: note șu commento e traduzione", La corrispondenza imperfetta, Leopardi tradotto e traduttore, îngrijit de Anna Dolfi și Adriana Mitescu, Bulzoni, Romă, 1990, pp. 19-31. 473 Imitare, vuol dire qui compiere lo stesso lavoro del poeta originale; imitare (è verbo leopardiano) è rifare quell'equilibrio nella propria lingua afirmă Quasimodo, "Saggio alla nuova traduzione di Shakespeare" apud 'Rivista di letterature moderne e comparate', vol. 41, Valmartina, Florența
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Lonardi, "Liberare îl prigioniero: note șu commento e traduzione", La corrispondenza imperfetta, Leopardi tradotto e traduttore, îngrijit de Anna Dolfi și Adriana Mitescu, Bulzoni, Romă, 1990, pp. 19-31. 473 Imitare, vuol dire qui compiere lo stesso lavoro del poeta originale; imitare (è verbo leopardiano) è rifare quell'equilibrio nella propria lingua afirmă Quasimodo, "Saggio alla nuova traduzione di Shakespeare" apud 'Rivista di letterature moderne e comparate', vol. 41, Valmartina, Florența, 1988, p. 379. 474 Giuseppe Ungaretti, Vită d'un uomo: saggi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cu proximitatea lui imediată (titlu, subtitlu, prefață, postfață, note etc.); o metatextualitatea se regăsește în ceea ce este exprimat în mod curent prin comentariu; o hipertextualitatea reprezintă situația în care un text derivă din altul anterior, prin transformare simplă sau prin imitare (de exemplu, parodia sau pastișa); o arhitextualitatea traduce apartenența unui text la o anumită categorie generică. Un astfel de dispozitiv noțional a limpezit considerabil impresionismul critic în care fuseseră conturate până atunci (1982) conceptele importante din teoria textului. Totuși intertextul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
-le într-o impresie calitativă internă de o anumită pondere. [...] Timpul nu se constituie decât în sinteza originară întemeiată pe repetiția clipelor" (ibidem). Angajamentul valorizării reciproce repetiție-diferență se verifică și în registrul mitului, într-o lumină care evidențiază rolul imaginației: Imitarea gesturilor paradigmatice ale zeilor, ale eroilor și ale strămoșilor mitici nu se traduce printr-o "veșnică repetiție a ceea ce este identic", printr-o completă imobilitate culturală. (...) Deși par sortite să paralizeze inițiativa omenească prin faptul că se înfățișează drept modele
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de domeniul cunoscut sub numele de estetică, unde considerațiilor de ordin teoretic li se alătură cele de ordin istoric, cum ar fi originea aristotelică a acestui termen. După cum se știe, poetica lui Aristotel se axează "pe conceptul de mimesis ("arta imitare a naturii")"5. Aceasta devine prima poetică, apărută în anul 330 î. Hr., căreia îi urmează "alte celebre arte poetice pentru literaturile antice care îi au ca autori pe Horațiu (Epistola către Pisoni), Quintilian ș. a. Pentru ilustrarea principiilor estetice ale clasicismului
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
târziu, există similitudini de temperament artistic, ceea ce confirmă autenticitatea variantei stilistice căreia N. Gane și Vl. Macedonski îi aparțin, creând-o totodată. Alți prozatori, fără a avea efectiv cunoștințe lingvistice adecvate, utilizează limba veche mai mult întâmplător, de predilecție prin imitarea celor de mai sus: Pantazi Ghica și N. D. Popescu. Există mulți mânuitori harnici ai condeiului la care termenul învechit și arhaic are o prezență redusă și neconcludentă. Unii dovedesc ceva talent, alții, majoritatea, nu. Le menționăm numele pentru că prezența
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
mai răspundă la întrebări: și totuși, de ce se înșală sondajele? Subcapitolul precedent dă un început de răspuns la această întrebare: părerile exprimate în sondaje nu se sprijină, în general, pe o reflecție de fond, ci se supun unui fenomen de imitare colectivă numit influență socială. Dar la acestea trebuie adăugat și un alt efect: părerile formulate în sensul curentului majoritar sunt fragile și instabile. Este puțin probabil să fie transpuse în acte, după cum arată următorul experiment: Un psiholog de la Universitatea din
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]