1,274 matches
-
de existența literaturii coloniale, chiar și după lichidarea imperiilor coloniale, este doar un singur exemplu. Imaginea restrictivă, manipulată, tendențioasă, a Orientului pusă în circulație de unii occidentali, aparține aceleiași mentalități anacronice. Refuzul literaturilor nonoccidentale și absența schimburilor culturale constituie vestigii imperialiste, denunțate energic și în studii comparatiste foarte recente. 2. proclamarea explicită sau implicită a superiorității indiscutabile a modelului literar vest european, urmată de ierarhizarea întregii literaturi mondiale în funcție de criteriile și scara de valori vest-europene constituie o altă formă (clasică) de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
produsul său după al Doilea Război Mondial, această scădere reflectă efectele Războiului Rece. Istoria Statelor Unite reflectă flexibilitatea unui popor liber. Naționalismul american a servit atât liberalismului cât și imperialismului. Caracterul misionar al politicii americane, atâta timp cât aceasta nu capătă o dimensiune imperialistă sau pur militară, poate furniza stabilitate internațională. În ansamblu, sistemul politic al Statelor Unite este marcat de bariere culturale și instituționale care alimentează politica economică de conducere. Conducătorii politici ai ; ; ; S.U.A. au fost capabili să depășească aceste bariere în perioada Războiului
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
cele mai diverse domenii ale societății, fiind caracterizată, incontestabil, de o interdependență crescută între actorii internaționali. „Globalizarea este un proces de tranziție care include formulele de organizare socială ca finalitate atât a tranziției post comuniste, cât și a celei post ; ; ; imperialiste, adică exact ceea ce ar da sens ambelor procese, tranziția globală"9 Termenul de globalizare respectiv mondializare a început să se impună la mijlocul anilor `90 și pare să configureze o realitate nouă în totalitate a economiei mondiale și a sistemului internațional
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
domeniu imuabil și inflexibil, morala socială a câștigat, treptat, În democratizarea ideii de libertate și egalitate, după o dramatică confruntare a omenirii cu ideile rasiste În timpul celui de-al doilea război mondial și cu o Îndelungată experiență legată de colonialismul imperialist. Morala este legată de viața socială. Adaptarea morală este și adaptarea socială. Cele mai cunoscute studii asupra dezvoltării morale În copilărie și adolescențĂ aparțin lui J. Piaget (1948ă [73]. Psihologul elvețian a diferențiat două tipuri de morală În dezvoltare, la
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
fatal și mici cesiuni teritoriale din partea noastră” . La rândul ei, Uniunea Sovietică sprijinea revendicările teritoriale ale Ungariei și Bulgariei asupra României. Într-un manifest difuzat în numele Partidului Comunist din România, purtând data de 8 august 1940, se afirma că “stăpânirea imperialistă” de peste două decenii asupra Ardealului și Dobrogei a supus “popoarele din aceste teritorii unei subjugări sângeroase”. De aceea, ele trebuiau să beneficieze de dreptul de autodeterminare “până la despărțirea de statul român”. Trupele sovietice erau concentrate la granița României, recurgând la
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
stâlpii de susținere a tuturor regimurilor comuniste -, înainte de a proclama „Teroarea roșie”, în septembrie 1918, și de a o înscrie în Codul penal sovietic din 1922. Lenin și succesorii săi au justificat întotdeauna teroarea prin împrejurări: pericolul contrarevoluției*, amenințarea țărilor imperialiste etc. Dacă ar fi fost așa, teroarea ar fi trebuit să înceteze odată cu dispariția acestor împrejurări, or acest lucru nu s-a întâmplat. în realitate, teroarea a fost utilizată ca mijloc de guvernare legitim și obișnuit. Ea nu viza numai
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în Mexic, unde va fi asasinat în ianuarie 1929. Strategia lui Mella este bazată pe un front* antiimperialist al muncitorilor, țăranilor, studenților și intelectualilor, în rândul cărora el refuză să includă și burghezia națională, complice, în ochii săi, a dominației imperialiste. Problema naționalismului* și a eliberării naționale ocupă un loc central în gândirea lui Mella, care sprijină cu entuziasm mișcarea lui Augusto Cîzar Sandino; acesta a condus în Nicaragua, din 1926 până în 1933, un război de gherilă contra trupelor americane, susținut
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
VII-lea Congres al IC, această politică face distincția între statele capitaliste democratice pe de o parte și cele fasciste pe de altă parte, fascismul fiind prezentat ca o „dictatură teroristă a elementelor celor mai reacționare, mai șovine și mai imperialiste ale capitalului financiar” (Dimitrov). Devine astfel posibilă divizarea lagărului capitalist, fracțiunea fascistă poate fi izolată prin făurirea unei forțe antifasciste care să depășească cu mult forța comuniștilor și a simpatizanților lor. Totuși, această definiție „de clasă” a fascismului ocultează vreme
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sprijinirea anticolonialiste și a mișcărilor de eliberare națională. De altfel, scena politică europeană se pretează de minune acestui joc: în 1923, caracterizarea Germaniei drept o „colonie” exploatată de către Franța arată că o țară poate lesne aluneca din categoria de stat „imperialist” în aceea de țară care luptă pentru „eliberare națională”, susceptibilă astfel de a deveni un aliat al „Patriei oamenilor muncii”. Dar, în ansamblul, sprijinirea luptelor „național-revoluționare” privește Asia*, America Latină* și Africa*. Astfel, în septembrie 1920, la Baku, sovieticii organizează Primul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
eliberare națională și a recomandat coloniilor - „țări înapoiate” - să-și aștepte mântuirea fie de la proletariatul din țările colonizatoare, fie de la o revoluție în Occident. în 1924, Stalin declară: „Țările dependente și coloniale trebuie să se transforme din rezervă a burgheziei imperialiste în rezervă a proletariatului revoluționar, să-și facă un aliat din acesta [...]. Leninismul recunoaște existența în mișcarea de eliberare națională din țările oprimate, a unor aptitudini revoluționare și consideră că este cu putință ca ele să fie utilizate în vederea răsturnării
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
să se apere de fluxurile internaționale. De unde și susținerea de către Negri a Uniunii Europene, considerată ca accelerând descompunerea națiunilor, și refuzul său de a polariza întreaga atenție asupra Statelor Unite ale Americii care, după el, au încetat a mai fi centrul unui proiect imperialist. Această poziție nu întrunește însă umanitatea printre neocomuniști: aceștia nu sunt încă pregătiți să renunțe la beneficiile identitare ale unei personificări a „dușmanului”. ANTIRASISM Primo Levi scria că, spre deosebire de infernul nazist, infernul comunist era un „masacru între egali”. și într-
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Primului Război Mondial, al revoluției și al războiului civil*. în acest context, coexistența pașnică vizează stabilizarea situației internaționale a URSS prin stabilirea de relații cu statele capitaliste, prin finanțarea economiei sovietice, dezvoltând schimburile comerciale cu aceste state și, în sfârșit, divizând, statele imperialiste” prin exploatarea contradicțiilor lor. Astfel, ea se traduce, în 1921, prin încheierea unui tratat comercial cu Marea Britanie și, mai ales, în 1922, prin tratatul de la Rapallo cu Germnaia. Dar, pentru Lenin, ea nu înseamnă câtuși de puțin sfârșitul confruntării cu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
-lea. Ea se află în centrul structurării mișcării socialiste în jurul Internaționalelor socialiste. și dacă Lenin* se opune marxiștilor ortodocși care nu cred că revoluția este posibilă în țări democratice și industrializate, el consideră Rusia ca fiind „veriga slabă” a lanțului imperialist care va duce în mod ineluctabil la izbucnirea unei revoluții în Europa. De-abia a triumfat revoluția din Octombrie*, abia s-a încheiat primul război mondial, și un val revoluționar străbate Europa. Tensiunile generate de război, „marea lumină venită de la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
puțin pertinentă după aderarea la CAER a Mongoliei, a Cubei* și a Vietnamului*. Comuniștii se bucură de contradicțiile generate de crearea CEE în sânul Alianței atlantice: Marea Britanie, legată de SUA, pare dispusă să „torpileze Piața Comună”, favorizând astfel dislocarea frontului imperialist, bănuit mereu de „planuri de agresiune” antisovietice. De asemenea, atâta vreme cât decolonizarea nu este încă înfăptuită, scenariul integrării teritoriilor de peste mări în spațiul economic european este, din punct de vedere al PCF, bogat în antagonisme, între o Franță slăbită și o
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
posibilitatea trecerii la socialism* și prin mijloacele legale. El enunță astfel convergența dintre socialism și democrația* parlamentară care marchează începutul secolului XX. Dar, cu ocazia războiului din 1914, Lenin* reia și dezvoltă concluziile lui Marx lansând sloganul: „Să transformăm războiul imperialist în război civil!”. Gândirea lui politică s-a radicalizat prin dobândirea dimensiunii războinice: acum orice conflict politic sau social este asimilat cu un război. Lenin consideră că lumea a intrat în „epoca războiului” care face din războiul civil principalul mijloc
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
legătură cu politica externă a URSS: „Inainte de război, a opune un regim democratic fascismului era un lucru în întregime corect; dar acum, împărțirea statelor capitaliste în fasciste și democratice nu mai are niciun sens”. Este vorba de un „război imperialist” în care comuniștii nu trebuie să se amestece, lăsându-i pe protagoniști să-și epuizeze forțele, după care revoluția și URSS îi va mătura pe toți. IC va impune această linie partidelor comuniste, care nu se adaptează destul de repede (cum
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
belgian și american). Principala rezistență vine din partea secretarului general al PC britanic, Harry Pollitt, care încearcă fără succes să mențină linia antifascistă propunând o opoziție pe două fronturi, politică împotriva guvernului burghez și militară contra naziștilor. Linia „luptei contra războiul imperialist” va incita chiar și PC belgian, danez, norvegian și PCF să angajeze negocieri cu ocupantul german în vara anului 1940, sub pretextul alianței germano-sovietice. Dar, confruntat cu invadarea germană a Iugoslaviei, în aprilie 1941, Stalin acceptă un viraj tactic cu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lemn confundă sistematic „a fi” și „trebuie să fii”. Ceea ce este prezentat ca o constatare este în realitate un ordin. Astfel, când Jdanov declară în septembrie 1947: „Uniunea Sovietică apără drepturile suverane ale tuturor națiunilor, mari și mici. Actualmente țări imperialiste ca Statele Unite, Anglia și aliații lor apropiați devin niște dușmani periculoși pentru independența națională și pentru autodeteminarea națiunilor...”, el nu numai că maschează faptul că URSS tocmai și-a extins dominația asupra mai multor țări europene și a impus sovietizarea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Lenin în prim planul scenei rusești și apoi mondiale. Impactul războiului din 1914 Opozant decis al tuturor partidelor socialiste care se integrează, fiecare în țara sa, uniunii patriotice sacre, Lenin consideră că războiul oferă o conjunctură excepțională pentru „transformarea războiului imperialist în război civil”. în Imperialismul - stadiul cel mai înalt al capitalismului (1916), el apreciază că orânduirea capitalistă a ajuns în faza ei finală, „de putrefacție” și, în august-septembrie, scrie: „Războiului burghezo-imperialist, războiului capitalismului ajuns într-un înalt stadiu al dezvoltării
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
o mare mișcare țărănească, el preconizeză alianța proletariatului cu țăranii săraci, sub forma unei ,dictaturi revoluționare a muncitorilor și a țăranilor”. în 1914, războiul european îl face să-și înăsprească poziția: el recuză orice patriotism și cheamă la ,transformarea războiului imperialist în război civil”. în sfârșit, revoluția din februarie 1917 îl face să adopte teoria revoluției permanente a lui Troțki*: instaurarea dictaturii proletariatului și trecerea de la revoluția burghezo-democratică direct la revoluția socialistă. Dar această concepție presupune ca Rusia, țară în care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
împotriva căruia s-au declarat până la o dată recentă. O anumită clarificare se schițează în etapa inaugurată în august-septembrie 1939 prin încheierea pactelor germane-sovietice*. URSS și IC îi denunță la unison pe „ațâțătorii la război” anglo-saxoni, în vreme ce Molotov înfierează imaginare ambiții imperialiste ascunse sub masca antifascismului occidental. După înfrângerea Franței, în iunie 1940, cadrul genral rămâne neschimbat: nici vorbă să fie salutată rezistența britanică a unui Churchil (pentru comuniști, el rămâne animat de intenții „imperialiste”), iar PCF îi denunță pe francezii care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
război” anglo-saxoni, în vreme ce Molotov înfierează imaginare ambiții imperialiste ascunse sub masca antifascismului occidental. După înfrângerea Franței, în iunie 1940, cadrul genral rămâne neschimbat: nici vorbă să fie salutată rezistența britanică a unui Churchil (pentru comuniști, el rămâne animat de intenții „imperialiste”), iar PCF îi denunță pe francezii care, la Vichy ca și la Londra, ar vrea să vadă Franța reintrând în război. Numai că degradarea relațiilor germano-sovietice devine perceptibilă când, pe 26 aprilie 1941, IC abandonează prioritatea acordată până atunci luptei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Intrarea în scena diplomatică a URSS în Orientul Mijlociu, cu începere din 1943 nu va favoriza câtuși de puțin dezvoltarea lor. Obiectivul principal al Moscovei este în acel moment să slăbească Marea Britanie și, conform principiului leninist, să „exacerbeze contradicțiile dintre puterile imperialiste”. Neputându-se sprijini pe partide comuniste puternice și înregistrând eșecuri, în 1945-1946, în Iran și în Turcia, URSS are de ales între susținerea a două mișcări de eliberare națională burgheze: ori sionismul, ori naționalismul arab. După ce ezită o vreme, Moscova
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
german, le impune cu iscusință grupuri conducătoare; în strânsă legătură cu Stalin, joacă un rol preponderent în procesul decizional și determină aplicarea liniei „clasă contra clasă”, apoi, după 1934, a liniei de Front Popular*, pentru ca apoi să propună denunțarea războiului imperialist și, în sfârșit, crearea Fronturilor* naționale. După dizolvarea IC, în 1943, organizează Departamentul 205, care îndeplinește, în cadrul CC al PCUS, funcții analoge celor ale CEIC, dar neapărând public. Funcții ale bolșevizării și stalinizării înainte de 1914, partidele socialiste sunt organizate pe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
dixit Troțki* - nutresc revendicări teritoriale în urma tratatului de la Versailles din 1919. încă din 1937, Hitler i-a îndepărtat pe aceia care pledau pentru o revizuire pacifistă a tratatului. Cât despre Stalin, el consideră încă din 1938 că „al doilea război imperialist a început în fapte” și că politica de „securitate colectivă” care l-a condus, din 1932 începând, la o apropiere de democrații este învechită, mai ales după acordul de la München din septembrie 1938. La 15 martie 1939, prin invadarea Cehoslovaciei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]