2,195 matches
-
e alta. Sociologii și istoricii s-au străduit în van să replice delirului tehnocratic mereu recurent faptul că tehnica nu există ca realitate totalitară și substanțială, că ea nu se poate transforma în propriul nostru duh malefic, subiect manipulator și impersonal, nici în barcă de salvare ca sistem de semnificații independent de oamenii care-l produc și reproduc. Tipografia, audiovizualul, scrierea computerizată, fiecare din aceste sisteme de transmisie a fost filtrat, îmbunătățit și adaptat de utilizatori în funcție de valori și interese. Acesta
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
gînditorii prerevoluționari și faptul că importantă nu este opera cîtorva doctrinari ci, dimpotrivă, că în cursul acestor decenii, și pentru prima oară, "Franța întreagă a început să gîndească". Istoricul își oprește ancheta în 1787, cînd "acțiunea și conducătorii" înlocuiesc agitația impersonală și difuză a ideilor. "Ar trebui [atunci] să se facă nu numai istoria ideilor revoluționare, ci și cea a ideilor revoluționarilor." Altfel spus, studiul puterii gîndirii se inversează, în acest punct de inflexiune, în investigație a ideii puterii, dar traiectoria
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
imens, de un soi de groază socială. Mi se părea că miile și miile de oameni care treceau fără să se cunoască, mulțime nenumărată de fantome solidare, erau dezlegate de orice legături, și mă întrebam cu un soi de teroare impersonală cum se face că toate aceste ființe acceptau repartizarea inegală a binelui și a răului și cum enorma structură socială nu cădea în disoluție. Nu vedeam lanțuri la mîinile și la picioarele lor, și îmi spuneam: ""Prin ce miracol aceste
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Creatorul Tane, Maui etc.) erau considerate deținătoare ale unei forțe speciale - mana, care pătrunsese ulterior, într-o formă mult atenuată, în profeți (tapu), preoți (waka), vindecători (tahu kahu), vraci, dar și în oamenii de rând, ca semințe divine. Aceeași forță impersonală și arhetipală reapare și la hawaiieni, melanezieni, micronezieni. De menționat că dorința de stăpânire a acestei însușiri, cu posibilitatea contactului cu planul transcendent al existenței, a condus la apariția și dezvoltarea tehnicii șamanismului (pătrunderea în planul sufletelor și readucerea în
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
relua problema memoriei cu câteva detalii specifice. “De la tinerețe la bătrânețe, de la bătrânețe la moarte și de-a lungul stării de după moarte până la renaștere (tot în această lume) există un proces cauzal, o continuitate în transformări veșnice. Dar principiul conștienței impersonale (individulitatea, n.n.) nu trebuie, în nici un fel, să fie identificată cu o personalitate reprezentată printr’un nume, o formă corporală sau un spirit sangsaric (karmă, n.n.)”. Totuși, această continuitate nu este observată de majoritatea oamenilor. Cu excepția celor antrenați anume, și
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
unor regnuri superioare, care să valorifice prin spiritualizare, fluidele subtile transferându-le în Universul spiritual; “Omul care (de acum înainte, n.n.) nu va mai fi om (ci semizeu, n.n.), va depăși Natura (segmentul material al Universului, n.n.) și în mod impersonal, însă totuși conștient, în uniune cu toți Iluminații, va ajuta la împlinirea Legii Înaltei Evoluții (evoluția segmentului spiritual al Universului, n.n.) pentru care Nirvana nu este decât începutul”. Starea de Nirvana nu este fixă și nici finală . Odată cu al cincilea
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
a-l percepe pe dumnezeu (de fapt niciodată, n.n.) ”. Biblia nu descrie un dumnezeu real, ci unul virtual (un dumnezeu real nici n’ar fi putut fi perceput). Conform , “un dumnezeu suveran peste această lume nu poate coexista cu legea impersonală și oarbă a karmei”. Acceptând karma, adică legea cauzelor și efectelor, lege care acționează inclusiv la nivel universal, rezultă că și dumnezeu i se supune. Singurul caz în care dumnezeu nu s’ar supune acestei legi este cazul în care
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
înfăptuit în cele trei lumi, nimic nedobândit care să trebuiască dobândit, și totuși mă aflu în acțiune (Bhagavad-gita, III.22) ”, ce nu sugerează decât o criză de finalitate.Prin trecerea de la vechiul, la noul brahmanism, Brahman, principiu neutru, absolut și impersonal, devine o trinitate: Ishvara, alături de Shiva și Vishnu (stadiu al spiritualității hinduse fixat de Bhagavad gita, sec. V î.e.n.) , adică entități finite cărora li te poți adresa. S’ar putea face o legătură cu trinitatea creștină, în care lui Ishvara
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
a conceptului reprezintă miezul confuziei conceptuale căreia i-a dat naștere. Realitatea "spiritului comunitar", simțul apartenenței pe care oamenii îl arată într-o entitate socială și culturală la o scară redusă care este mai cuprinzătoare decât familia dar totuși mai impersonală decât birocrația sau organizația de muncă." (Hamilton în Cohen, 1992: 8) O altă consecință a dualității amintite este aceea că în calitatea sa de prescripție normativă "comunitatea"a interferat prea frecvent cu descrierea empirică, până acolo încât o sociologie sistematică
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a avut drept consecință dispariția respectivelor sate, care își pierdeau caracterul de întreg. Și chiar dacă acestea nu dispar complet, spiritul comunitar este puternic afectat. Oamenii își pierd sentimentele ce îi țineau împreună, pământurile și casele intră într-un circuit comercial impersonal, autoritatea celor mai vârstnici slăbește etc. Cauzele apariției unor asemenea manifestări sunt diverse, dar consecințele sunt identice. Oamenii nu mai au valori puternic internalizate, ethos-ul este vag iar scopurile vieții devin neclare. Cum nicio comunitate reală nu poate fi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
relativă izolare față de alte grupuri. Aceste comunități, în general rurale, sunt în declin în aproape toată lumea occidentală. De multe decenii ele fac loc unui tip de comunitate caracterizat de un alt fel de coeziune un sistem contractual bazat pe aranjamente impersonale, nesentimentale, utilitariste, care definesc drepturi și responsabilități, privilegii și obligații. Prototipul comunității contractuale (concept negat astăzi la unii care spun că o astfel de structură gândită, reflectată nu poate fi comunitate) este societatea "urbană". Caracteristicile ei, după Louis Wirth, ar
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și în slăbirea acesteia. Egalitatea este prezentă semnificativ și în cazul societăților secrete unde se dă fiecăruia după necesități și se solicită de la fiecare după abilități. "Înțeleasă ca un mijloc de a lega spațiul dintre individul alienat și o societate impersonală, oferind un status, egalitate, sentimentul apartenenței și alte variate valori ale comunității, societatea secretă, în virtutea presiunii forțelor care conduc la crearea sa, poate deveni, nu un mijloc de socializare, ci de desocializare, nu o parte a ordinii sociale, ci, sub
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
această explicație nu este agreată de Bauman, pentru că el consideră că în comunitate același individ se dezvoltă foarte bine ca meșteșugar, artizan etc. Eșecul integrării în fluxul de producție este pus pe seama absenței sentimentului activității utile. Introduși în fluxul productiv impersonal, bazat pe contract, oamenii nu mai munceau, pentru că li se părea că fac ceva inutil. Această abordare a lui Bauman este amendabilă deoarece abordarea avută în comunitate față de muncă nu înseamnă automat respingerea ideii tendinței spre vegetare a omului. Pur
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
funcțiilor de socializare și control care nu pot fi suplinite prin mișcări ale mașinăriei politice. Procesele de segregare stabilesc distanțe morale care fac din oraș un mozaic de mici lumi, care se ating dar nu se interpenetrează. Relațiile sociale sunt impersonale, contactele noastre fizice sunt apropiate, dar contactele sociale sunt distante. Adepții Școlii de la Chicago postulează o relație cauzală clară între fragmentarea vieții sociale în oraș și fragmentarea individualului într-un set de roluri. Societățile urbane și cele rurale au fost
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
zidul dintre familie (i or((el devine tot mai ferm. Odată cu dezvoltarea pie(ei (n secolul al XIX-lea, familia devine ceva din ce (n ce mai privat, rela(iile din familie ajung s( fie tot mai diferite de cele impersonale, reci din lumea gesellschaft, un fel de oaz(. Astfel, experiențele sociale și psihologice devin tot mai complexe. Revenind la dimensiunea axiologică și etică, ce reguli morale să urmezi, de exemplu cele ale Bisericii sau ale profesiei? Cum acționezi în viața
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
public? Orice eroare de separare a planurilor atrage după sine consecințe neplăcute. Dar pentru a evita erorile este nevoie de o pregătire. Mediul familial ne pregătește pentru anumite tipuri de interacțiuni, în timp ce înaintarea în vârstă ne expune lumii celor maturi, impersonală. Elementul de legătură între gemeinschaft și gesellschaft ar fi reprezentat de școală, idee greu de combătut, dar pentru care contextul are de asemenea o relevanță aparte. Chiar dacă și familia ca instituție suferă în timp variații tipologice, ea își păstrează capacitatea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care această problemă dispare complet. 3. Comunitarism / individualism Comunitarismul promovează fără rezerve ideea reîntoarcerii necesare de la "eu" la "noi" ((, legat de aceasta, ideea de integrare a noastră dincolo de aspectele individualiste. Este astfel în postura de "a treia cale" între relațiile impersonale, birocratice și cele egoiste de pe piață. Elisabeth Frazer arat( c(, dac( ar fi să identific(m o singură temă în cadrul comunitarismului, aceasta ar fi reprezentat( de anti-individualism, ce poate fi tratat urm(nd trei teze. O primă teză este de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ei căutau să sublinieze acele elemente ale vechiului regim pe care modernismul le pierduse într-o anumită măsură, printre cele mai importante fiind și comunitatea tradițională. De asemenea, conservatorii au adus în atenție fără ezitare contrastul dintre comunitate și individualismul impersonal tot mai promovat. Chiar dacă apare deseori sub masca utopiilor, imaginea comunității este opusă individualismului. Dar oricât am opune cei doi termeni, niciunul dintre conceptele individualism și comunitate nu pot fi înțelese fără o apreciere a sensului celuilalt. Cei doi termeni
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
intrinsecă. Gemeinschaft este rezultatul voințelor bazate pe obișnuință, tradiție, credințe împărtășite și legături afective, în timp ce gesellschaft este bazată pe raționalitatea instrumentală. Tipologia grupărilor sociale apropiate de modelul gemeinschaft include familia, grupul de egali, vecinătatea, clubul social și secta religioasă. Modelul impersonal gesellschaft este evident în corporația de afaceri modernă, bazată pe relații contractuale, oraș, partide politice de masă și națiune. Forma cea mai simplă a voinței sociale este convenția, care stă la baza contractului. Apar astfel noi modalități de interacțiune socială
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
credințele și instituțiile sociale se afirmă prin ele însele, nu sunt alese sau construite conform unui plan preconceput, sunt valoroase prin ele însele și nu raportat la cine știe ce finalități exterioare. În gemeinschaft rela(iile sunt personalizate, iar în gesellschaft sunt impersonale. Un alt mod de a prezenta dihotomia gesellschaft / gemeinschaft este acela între tendințele centralizatoare respectiv cele de descentralizare. Gemeinschaft și gesellschaft nu pot fi privite doar ca succedându-se în istorie una aparținând trecutului, iar cealaltă prezentului, ci există și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
forme aflate pe graniță, nici sat nici oraș etc. Peter Kivisto (1998: 92) ne oferă o variantă sintetică a dihotomiei dintre cele două: Caracteristica Gemeinschaft Gesellschaft Imaginea individului Colectivă; legată de grup sau comunitate Autonomă; individualism Relații sociale Familiare; intime Impersonale Diferențiere socială Scăzută Ridicată Instituții cheie Familie Stat și economie Spațiu Sat Oraș Control social Obicei; religie Lege; contract Pentru unii exegeți, în viziunea lui Tönnies nu mai apare contrastul între două momente ale istoriei sau ca perioadă în istoria
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
este spontană și afectivă. Pe de altă parte, cineva poate concepe societatea ca gesellschaft, în care unitatea are consecințe evidente în sensul individualizării și diferențierii. În gesellschaft părțile întregului sunt în cea mai mare parte doar juxtapuneri fizice, relațiile sunt impersonale, iar voința individuală este deliberată și rațională, fiind o dezvoltare a civilizației, gemeinschaft este observabilă în familie și predominantă în societățile primitive și cele rurale. Așa cum arată și Redfield, o aceeași orientare observăm la Durkheim. Acesta din urmă vede un
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Românie actuală. Elogiul satului făcut de Blaga la intrarea în Academie era datorat și faptului că nu avea niciun înaintaș ilustru căruia să îi facă elogiul. "Cel mai personal dintre creatorii români de azi face elogiul a tot ce e impersonal, anonim, anistoric în sufletul românesc" (Noica, 1991: 27). Sunt relevante de asemenea cuvintele rostite de Vasile Pârvan la inaugurarea Universității românești din Cluj în 1919: Nu românizarea noastră feroce întru vegetativul etnografic, ci continua noastră umanizare întru sublimul uman va
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și mai scrupuloasă conduce către fond. Totuși, invocarea modelelor kata sau a rutinelor creatoare În slujba creării de cunoaștere nu poate să nu surprindă. Cum s-ar putea dovedi creatoare o rutină, Înțeleasă În Occident ca o secvență mecanică și impersonală, care este deci tocmai mijlocul de a nu te implica și de a te proteja În raport cu o sarcină repetitivă inevitabilă? În Occident, kata este cunoscută În principal prin intermediul artelor marțiale. În karate, termenul desemnează o suită de mișcări și de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
asigurând domesticirea actorilor sociali în continuarea acțiunii regulatoare a familiei și pregătindu-i pe subiecții săi în vederea intrării pe piața muncii. Se spune chiar că școala este esențială din acest punct de vedere întrucât îi socializează pe elevi în regulile impersonale ale societății, în opoziție cu peer-group-urile care transmit coduri culturale cu aplicabilitate limitată. Regulile de politețe, bunele maniere, punctualitatea etc. sunt toate deprinderi cerute individului pentru a se descurca în cariera socială postșcolară. Ideea a fost formulată mai întâi de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]