628 matches
-
aceasta acționează în funcție de rețele localizate de "microputere", cât și cu opinia lui Lyotard în ceea ce privește teoria jocurilor de limbaj concurente în societate, din moment ce sistemul simulacrelor este relativ inert. * * * Concluzia acestei analize rezidă în faptul că o condiție esențială a hiperrealității este implozia sensului, dată de viteza schimbărilor, de inserarea mesajelor mediatice în locul realității, de dispariția structurilor polare în discurs etc.: "peste tot, nu contează în ce domeniu, politic, biologic, psihologic, mediatic, în care distincția dintre doi poli nu poate fi menținută, se
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o serie de performanțe discursive specifice. Cu alte cuvinte, există o serie de modificări discursive care ar proveni din adaptarea scriiturii la teoriile prezentate? Ce consecințe în planul limbajului derivă, de pildă, din postularea simulării și a hiperrealității? Procesului de implozie prin care este caracterizată lumea în care trăim, restructurărilor determinate de viteza transmiterii informației, de accelerarea în toate domeniile de activitate, de schimbarea valorilor și a punctelor de reper le corespund un set de caracteristici ale scriiturii baudrillardiene, precum și un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care l-a adoptat în scrierile sale, radicalitatea ideilor susținute, adoptarea paradoxului, a supralicitării și a multor procedee retorice și poetice demonstrează că discursul postmodern nu mai reprezintă numai un loc al argumentărilor sau al clarificărilor, ci și unul al imploziei sensurilor și al provocării. Conceptul de teorie pe care l-a dezvoltat este unul la fel de destabilizant pentru cadrele comune; corespondența teoriei cu realitatea este negată, teoria ținând de apanajul sfidării și al soluțiilor de factură patafizică. Teoria lui Baudrillard este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
extaze, R, 1990, 4; Octavian Soviany, Kaspar Hauser la curțile lui Dracula, APF, 1991, 12; Nicolae Oprea, Timpul crizei, „Calende”, 1992, 1; Diana Adamek, Cămașa albastră de alcool, TR, 1992, 10; Viorel Mureșan, „Atotsfârșitul”, PSS, 1996, 4-5; Al. Florin Țene, Implozia, „Zburătorul”, 1996, 4-10; Diana Adamek, Masca de mercur, TR, 1996, 48; C. Regman, Poetul apoftegmelor-imagini, JL, 1996, 33-38; Pop, Pagini, 221-225; Regman, Dinspre Cercul Literar, 190-194; Dicț. scriit. rom., II, 4-5; Poantă, Dicț. poeți, 75-79; Milea, Sub semnul, 68-83; Cistelecan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
fost contestat, la începutul anilor '60, de către un centru alternativ, Beijingul. Un alt regim leninist "autonom" se poziționa în competiție cu centrul clasic pentru a câștiga supremația asupra comunismului internațional. O situație cu adevărat unică și care va culmina cu implozia reminiscențelor revoluționare ale leninismului (Copilaș: 2009c, 89-111). Leninismul asianizat disprețuia leninismul europenizat ca o capitulare ideologică în confruntarea cu capitalismul global. Prefer conceptul de leninism asianizat în locul maoismului, cu care nu se confundă în ciuda faptului că împărtășește numeroase similarități deoarece
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
revoluției maghiare au subminat în permanență legitimitatea și așa fragilă sau chiar inexistentă a regimurilor comuniste, constituind un reper periculos la care procesul de "construire a socialismului" a trebuit să se raporteze în permanență pentru a se autoconserva, până în momentul imploziei sale. 4.3. Maghiarii împotriva "noii clase" și a protectorului sovietic al acesteia. Itinerariul unei revoluții eșuate Fiecare regim comunist, departe de a aboli conflictul dintre clasele sociale, căruia îi conferă de fapt dimensiuni antagonice, sfârșește prin a aduce în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sentimente antiruse ale polonezilor (Skilling: 1964, 13). Cu ocazia consfătuirii partidelor comuniste care a avut loc la Moscova în anul următor, delegația poloneză a afișat "o atitudine de concesii neprincipiale față de cercurile imperialiste", renunțând la teza leninistă clasică care postula implozia imperialismului ca urmare a contradicțiilor sale interne, fiind motivată de lipsa de dorință de a-și compromite relațiile comerciale cu anumite state occidentale, care demaraseră promițător. De asemenea, polonezii nu se manifestau la fel de critic ca restul partidelor comuniste la adresa "revizioniștilor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
să argumentez în capitolul următor al lucrării. Una din trăsăturile fundamentale care particularizează leninismul romantic în raport cu majoritatea celorlalte forme ale leninismului existente în acel moment este substanța sa revoluționară. În a doua jumătate a anilor '60, conflictul sino-sovietic va antrena implozia forței ideologice a mișcării comuniste internaționale. Aceasta nu își va mai reveni niciodată din șocul conflictului, pierzând și până și coeziunea imperfectă și imaginea unitară care o caracterizase până atunci. Ca și consecință, substanța revoluționară a regimurilor leniniste se va
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
more empirical approach", în Romanian Review of International Politics, nr. 1, pp. 25-48. Copilaș, Emanuel (2009b), "Dincolo de teoria critică. O posibilă inserare a filosofiei politice habermasiene în teoria relațiilor internaționale", în Sfera Politicii, nr. 138, pp. 96-113. Copilaș, Emanuel (2009c), "Implozia leninismului. O reevaluare a conflictului sino-sovietic din perspectivă ideologică", în Sfera Politicii, nr. 141, pp. 89-111. Copilaș, Emanuel (2009d), "The "Moscow centre" and its peripheries: an ideological overview of the Soviet's Union difficulties as a multinational state", în Political
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
poetică și una fatică. Însă redutele limbajului sunt condiționate de timpii care conlucrează la construcția scenică, prezentul inaugurând, cu fiecare reprezentație, noi forme de retrăire a trecutului și/sau a viitorului, printr-o durată scenică a cărei comprimare atinge limitele imploziei. Ca gest reglator în actul creației, aceasta va impuneo mișcare în afară, dinamitarea "centrului fix" al spectacolului și partajarea unor spații de conduită și de semnificare mobile, în care cuvântul (fiecare cuvânt!) vanăzui să închidă în sine un sens deplin
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în ridicol, ceea ce dă o dimensiune în plus tragicului. (Dumitru Chirilă) Robert Linz Tuzenbach Alexa Visarion este, în această montare dublul lui Cehov. Textului un proiect impecabil săvârșit parcă abia acum i-a fost hărăzită desăvârșirea. Iar desăvârșirea este o implozie orbitoare și rece. După ultima fulgerare dintre actori, înconjurul rămâne vid, purificat prin iradiere, și intangibil. După spectacol pare de-a dreptul incredibil că aceeași scenă ar mai suporta să fie populată cu hățișul încâlcitelor nimicuri disperate și omenești. Scena
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care tocmai se pregătește să intre într-un bal cu măști oricum macabre. După ce s-a ratat un moment cu care, ca nație, nu te întîlnești decît o dată la jumătate de secol, la un secol moment în care Estul făcuse implozie și cînd, cu voință maximă (dar de unde asta la "revoluționarii" din '89, școliți la Moscova?), Basarabia putea fi din nou a noastră politica externă românească nu are acum decît o singură șansă, cea a încheierii unor tratate urgente, și mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mastodonților pe creștetul celei mai vechi școli românești. Calcul greșit! Lumea civilizată, cu excepțiile de rigoare (ce rigoare!) asiatice sau caraibiene, s-a debarasat brusc și spectaculos de tragismul unei orînduiri contrare firii omului și continuă să facă ordine în urma imploziei. Reziduurile comunismului își perpetuează pulsiunile malefice iar spectacolul, oricum tragic, oferit recent de o Iugoslavie în sfîrșit trezită ne arată ce seve circulă încă în țesuturile alterate ale mulțimilor îmbolnăvite de bolșevism. Seve depistabile și-n spațiul nostru, în care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
colosală pe care ne-o joacă azi această Americă unanim ademenitoare. Cum e posibil să ne lăsăm păcăliți noi, idolatrii celei mai strălucite democrații de mirosurile fetide ale subteranelor political-corectness-ului american? De altfel, dimineața, cînd vezi că radioul nu anunță implozia Americii, începi, tiptil-tiptil, în timp ce te razi și-ți dai cu after-shave autentic american, să te liniștești și să realizezi că opul închis aseară e doar un pur exercițiu de stil. Probabil nedorit așa de autorul marcat de febra schemei: să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pronunțate amnezii privind istoria noastră recentă, răspunsul lui François Furet, la întrebarea dacă ceea ce s-a petrecut la noi în decembrie '89 poate să fi fost o revoluție, este unul tranșant: Nu, nu! Pentru că e vorba, de fapt, de o implozie în sfera puterilor politice dinăuntrul partidului comunist; participarea populației a fost relativ slabă și nu s-a produs o schimbare profundă a personalului politic. În mod normal, revoluțiile presupun o rotație rapidă de cadre, o schimbare de regim". Răspunsul se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
doilea tur de scrutin (Mcclintock și Vallas, 2003: 150), dar o boicotare a acțiunilor opoziției -confruntată cu refuzul guvernului de a juca cinstit - i-au permis lui Fujimori să candideze fără a fi contestat în confruntare. Cu toate că regimul a făcut implozie curând după aceea 20, Fujimori a reușit să-și asigure un al treilea mandat în mod ilegal. În concluzie, majoritățile populare ale lui Fujimori i-au permis să-și declare guvernul ca fiind , Fujimori a reușit să-și asigure un
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a lui Dimitrie Gusti), continuă cu perioada sovietică și, în acest caz, punctează asupra specificului acesteia și a investigațiilor sociologice din acea perioadă (chiar dacă puține și cu capacitate explicativă redusă, acestea sunt totuși importante). Perioada gorbaciovistă, restructurarea și, după aceea, implozia URSS sunt prezentate poate prea succint, acest fapt implicând pericolul simplificării realității. Mi se pare oarecum pretențioasă ideea de a descrie evenimentele din URSS de la sfârșitul anilor ’80 ai secolului al XX-lea într-un studiu care își propune analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
expune, cinematografic, „creșterea și descreșterea” personajului ales, comunismul, cu ajutorul unor decupaje cronologice previzibile, delimitate de schimbarea deținătorilor vizibili ai puterii. Periodizarea pare ușor deductibilă din orice istorie a comunismului est-central-european: al Doilea Război Mondial, cucerirea puterii, stalinismul, comunismul național, modernizarea, implozia. SÎnt secvențe ce ar putea fi regăsite oriunde În fostul „lagăr socialist” dacă nu ar fi Însoțite de nominalizările poloneze: Gomulka, Gierek, Jaruzelski. Astfel de personalizări ale regimului trimit la un cunoscut reflex al istoriei politice, acela de a se
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mulți vor avea prea mult de pierdut. De fapt orice încercare de reformare nu va fi văzută decât ca un alt atac. În această stare comunitatea este, în forma sa actuală condamnată la dispariție prin atac din exterior, sau prin implozie. În definitiv totul se reduce la niște probleme fundamentale. Omul ajuns să stăpânească tot ceea ce îi este în raza sa de acțiune își pune problema proprie sale mortalități. Alexandru Macedon, Iulius Caesar, apoi ceilalți împărați ai lumii cunoscute de ei
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
la putere, citind ce se scria în "Les Nouvelles de Moscou", procurate pe sub mână de prietenul Mihai Dinu Gheorghiu, începusem să cred că, dacă nu dispare comunismul va trebui să se umanizeze. Din fericire, a dispărut și a dispărut prin implozie, nu prin explozie, cum îmi era teamă la un moment dat! Datorită acelor lecturi am rezistat în timpul crizei finale a regimului. Am rezistat nevrozei ce voia neapărat să mi se instaleze în creier... Acumularea de aberații punctuale din comunism mă
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
există o aluzie la îngrădirile benefice în care viața își primește determinațiile ei și capătă o formă, un chip. Lucrurile nu își trăiesc aici tristețea mărginirii, ci satisfacția împlinirii lor. Oul sculptat al lui Brâncuși, această monadă orfică, este o implozie de fericire; și orice sferă pare să fie o beție a limitei, o celebrare a ei. Iată de ce sculptura este cea mai netragică dintre arte; în ea limita este benefică, trebuie celebrată, nu contestată. Putem spune că sculptura este bucuria
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a continentului, apoi - dacă au apucat să scape la timp - În Americi. Alții, ca Stefan Zweig sau Walter Benjamin, și-au luat viața. Pe punctul de a aluneca pentru totdeauna În abis, Europa părea fără speranță. Ceea ce se pierduse odată cu implozia civilizației europene - pierdere ale cărei implicații fuseseră de mult intuite de Karl Kraus și Franz Kafka În Viena lui Zweig - avea să fie cu neputință de regăsit. În clasicul film omonim al lui Jean Renoir din 1937, Marea Iluzie a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
centru-stânga, dintre care nici unul nu avea orientare marxistă. Chiar În 1965, când s-a prezentat (fără succes) la alegerile prezidențiale cu sprijinul partidelor din stânga oficială, Mitterrand nu era defel candidatul lor și a avut grijă să mențină distanța. Abia după implozia vechiului Partid Socialist În 1969 (În urma umilinței electorale suferite În 1968), el a Început să orchestreze renașterea În care urma să joace un rol principal: transferul a avut loc În 1971, prin apariția unui nou Partid Socialist condus de Mitterrand
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
corect), dar cu greu ne putem da seama de ușurința surprinzătoare a Întregului proces. De ce a fost totul aparent lipsit de suferințe? De ce, după zeci de ani de violențe interne și agresiuni externe, prima societate socialistă a lumii a făcut implozie fără un suspin? Un posibil răspuns este că ea nu existase niciodată: cum spunea istoricul Martin Malia, „socialismul nu există, iar Uniunea Sovietică l-a construit”. Dar, dacă observația explică futilitatea guvernelor comuniste În statele-satelit, menținute doar prin amenințarea Armatei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sfărâmat-o În părticele, pentru ca noi să ne găsim bucuria nu În mărime, ci În diversitate. Karel Åapek În Europa eram asiatici, pe când În Asia suntem și noi europeni. Feodor Dostoievski Când comunismul a căzut și Uniunea Sovietică a făcut implozie, ele au antrenat În cădere nu numai un sistem ideologic, ci coordonatele politice și geografice ale unui Întregul continent. De 45 de ani - cei mai mulți europeni nici nu apucaseră acele vremuri sau nu și le mai aminteau - rezultatul incomod al celui
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]