25,072 matches
-
urmăreau), despre cărțile care l-au marcat, despre prieteniile și animozitățile din lumea literară. Un subiect care revine constant în discuție este cel al conștiinței scriitoricești într-un mediu literar contorsionat precum cel al României dinainte de prăbușirea regimului comunist. În pofida impresiei generale în epocă și a modului în care se autoapreciază astăzi mulți dintre scriitorii timpului, la sfîrșitul anilor �90 Augustin Buzura nu se considera un scriitor curajos. Atitudinea sa semăna într-un fel cu cea impusă de Mihai Botez în
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
șefii sindicaliști s-au comportat, într-un talk-show de la "Antena 1", ca niște slugoi. De-a dreptul respingător era un domn Isvoreanu, care i-a lingușit pe Duvăz și Athanasiu mai ceva decât un lacheu. Un neinformat ar fi avut impresia că, de la femeie de serviciu la profesor, oamenii din învățământului românesc urmau să beneficieze de salarii de cinci-șase mii de euro pe lună. Când-colo, tot ce-au oferit năstăsioții este o mărire anemică de șaisprezece la sută (șaisprezece la sută
Tradarea pe bază de cotizație by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12461_a_13786]
-
și-ai Dacianei vor putea să-i conducă exact în țarcul pregătit azi de buncii lor. Ne lăudăm cu performanțele naționale din învățământ ("olimpici" și "mondiali" români câștigă, an de an, premii la marile concursuri internaționale). S-a creat, astfel, impresia c-ar fi vorba de-o mișcare de masă. Nici vorbă. Acei copii foarte bine pregătiți (mă feresc de cuvântul supradotați sau genii, pentru că nu e cazul!) au beneficiat, de regulă, de ajutorul, de îndrumarea, de sacrificiul familiei, și mai
Tradarea pe bază de cotizație by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12461_a_13786]
-
înainte spre exponatele rustice preferate. Am văzut ceea ce văzusem și de 1 Mai, cu unele excepții și într-o atmosferă de o anvergură, aș zice, clasică. Spațiul liber,liniștea, romantismul agale al mersului lejer s-au cam dus pe copcă. Impresia unei zile de vacanță, în altă parte decât a Bucureștiului, într-un oraș de provincie era tot mai evidentă. în muzica reprezentativă a Armatei (și mai târziu muzica populară) am colindat printre șirurile de negustori și artiști încercând să-mi
Două evenimente by Violeta Ion () [Corola-journal/Journalistic/12474_a_13799]
-
alarmă. Dar scurt și fără consecințe catastrofale, dintr-acelea care le plac redactorilordin presa mică, fie scripti, fie video. Dovadă că "sistemul" se află sub control - sub controlul sfintei indiferențe generale românești. Bineînțeles că, generalizând, exagerez, și că, exagerând, induc impresia că nu am dreptate în ceea ce afirm ori vreau să afirm. Totuși, exagerarea mea are o justificare reală, iar această justificare este presiunea din sâmburele de adevăr subiectiv, polemic, al celor pe care am tot vrut să le spun, dar
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
ca să simplific -, refuzul cronicarilor de a se angaja în verificarea, fie și numai parțială, prin sondaj, a travaliului efectuat de îngrijitorul de ediție, verificare întotdeauna complicată, fastidioasă, în comparație cu excursul întotdeauna plăcut pentru că nu este constrâns de rigori "științifice", în jurul unor impresii de lectură și unor confluențe de idei. Ceterum censeo... Edițiile de opere complete ale scriitorilor noștri "clasici", cu variante și note de istorie literară elaborate cu respectarea riguroasă a complexelor exigențe specifice textologiei moderne sunt absolut necesare culturii noastre, acum
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
secretului secretelor prin anticariate, atracția pentru personaje precum Galilei și Don Quijote, moliile omniprezente, "zidul", gardul-Rubicon, copilăria din Lisa, internatul și "unchiul George", odăița din Ferentari... Cartea fiind un autoportret declarat, toate acestea nu puteau lipsi. Repetate, sunt ele redundante? Dau impresia unui "déjŕ lu"? Dimpotriva! Crâmpeiele de amintiri, cioburi din oglinda spartă a memoriei, seamănă cu pietricelele colorate dintr-un caleidoscop: deși aceleași, dispuse mereu altfel, prin rotirea ocheanului și prin jocul oglinzilor, te încântă mereu. Dar toate acestea nu sunt
Drum prin memorie by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12490_a_13815]
-
Am spus-o deja, dar înfrunt ridicolul de a o mai spune o dată: în ochii copilului care am fost. Cele 135 de "intrări" de jurnal sau de flash-uri ale memoriei alternate cu autoanalize lucide și minuțioase dau numai aparent impresia fragmentarului și a posibilei lecturi din orice colț. Textul are o coerență interioară dată atât de "cronologia" întâmplărilor (majoritatea, din copilărie și câteva, răzlețe, din adolescență, tinerețe sau maturitate), cât și de "rotunjimea" de roman pe care autorul i-o
Drum prin memorie by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12490_a_13815]
-
Nu am nici o vină că tu ai refuzat ajutorul meu!" Așadar, oamenii acelor locuri erau foarte mândri; ei credeau că Dumnezeu trebuie să-i ajute, nu ca pe toată lumea, ci într-un mod cu totul special. Ba chiar aveau adeseori impresia că El îi nedreptățește așa precum gingaș s-a exprimat un velvornic în ale fotbalului, boier cu stare și mare iubitor de fală: "Nu știu de ce Dumnezeu a ținut cu englezii... ce taină o fi aici?" Oamenii aceștia au avut
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
deschidă ochii spre viață, că de ce-i tot arunc praf în ochi, c-o să mă-nvețe ce-i bucuria. Toate astea mi le spunea taică-tu, un mucos de șaptișpe ani. Și Lucia îi era complice, râdeau amândoi și-am impresia că râdeau de mine. Mi-a făcut cu ochiul și m-a lăsat singur, javra, cu femeia năucitoare. Ce intuiam mi-a fost în clipa-aia clar, Miquel, ce rușine s-o spun, dar ăsta a fost unul dintre motivele
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
leagă în sistem cu o critică a supralicitării dorului la Blaga și în folclorul românesc (p. 86 în ediția 2003). Omisă de cenzură fusese și justificarea lui Camil Petrescu (un adaos la data de 19 martie 1936) de unde provine falsa impresie de antisemitism (p. 72, în ediția 2003) și apoi o frază despre naționalismul evreiesc și cel german, care se anihilează reciproc. în ediția Zaciu e semnalată prin croșete omisiunea însemnării din data de 8 iunie 1936 (p. 119), un text
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
uriașe genealogice și nici o dovadă. (rîde). Asta este o situație teribil..., nu foarte bună, dar nici puțin. Există chestia asta. Sunt pretenții faraminoase și extraordinare, care nu sunt de nici o probabilitate, dar de formă da. Și așa se fac anumite impresii și imagini. Însă familia mea, o familie românească medie, de oameni subțiri, sigur, cultivați, educați, fără mult lux, adică cu destul lux și cu puține mijloace (rîde)... Care se puteau susține pe vremea aceea. Tatăl meu a fost avocat și
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
Neptun, m-am dus singur, în zori, la malul mării, ca să discut cu Ovidiu. Și am constatat că poetul vorbește și limba ebraică. La Marea Neagră, Ovidiu a vorbit pentru mine în limba ebraică. A.R.: O a doua întrebare inevitabilă: impresiile Dvs. despre Festivalurile literare de la Neptun? Știu că ați participat și la cel de anul trecut. A.O.: Sunt puternic impresionat de intensitatea și entuziasmul vieții literare românești. Este ceva ce lipsește în multe țări din vest unde literatura e
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
cei care caută o lectură ,agreabilă", comodă sau care vor doar să se familiarizeze cu subiectul, ci mai degrabă pentru cei care au timp și motive pentru un studiu serios. Capitolele dedicate influenței futurismului asupra unor scriitori români atenuează eventuala impresie de studiu rigid. Deși nu mai puțin științifică, ,disecarea" lucrărilor celor patru scriitori este captivantă. Se folosește, este clar, o ,aparatură" de ultimă generație, care permite ,investigări" noi, iar rezultatele sunt deosebite. Și, cel mai important, această parte a lucrării
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
scriitori este captivantă. Se folosește, este clar, o ,aparatură" de ultimă generație, care permite ,investigări" noi, iar rezultatele sunt deosebite. Și, cel mai important, această parte a lucrării te poate face să te întorci la lectura textelor avangardei românești cu impresia că le vei revedea într-un cadru mult mai larg și din unghiuri la care nu te gândisei. Analiza tematică și comentariile stilistice, delimitarea migăloasă a ecourilor cel mai evident futuriste, operarea foarte atentă cu termeni ca modernism, modernism moderat
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
apartamentul familiei mele din strada Belgrad, Ť Spațiul Locativť ne-a băgat cu de-a sila - așa era pe atunci, fiecare om n-avea dreptul decât la 8 ori 10 metri pătrați - un ofițer de Securitate. Un căpitan. Care dădea impresia unui om amabil și cultivat. Ne-a spus că mai înainte fusese miner... M.I.: Nu era cumva strămoșul lui Miron Cozma?! B.E.: N-aș crede. șRâde.ț Era din altă familie. Căpitanul a încercat să stabilească o relație civilizată cu
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
care apare, Voința de putere. Poate fi așezat, am spus și altădată, în rând cu Grobei, cu Rogulski, cu Minda și cu celelalte mari personaje ale lui Breban, deținătoare de stare civilă în proza românească. Acest Mârzea, care lasă tuturor impresia ușurătății, a nepăsării, a trăirii numai în orizontul clipei, nutrește în ascuns un mare plan, un proiect maximalist de construcție, acela de a crea un om cu destin. Nu de a se crea pe sine ca om cu destin, ci
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
Simona Vasilache Sînt cărți care par făcute din rotocoale pufnite de samovar. Scrise anume ca să aburească felioarele de sticlă prinse în rama unui pince-nez. Ori lucrate, precum picturile sfumato, de partea cealaltă a ceții. Iar impresia asta nici măcar nu ține de lectură. Ți-o dă, aș spune, felul lor de politețe puțin desuetă, însă îmbietoare, cînd încă nu le cunoști, ca aroma dintr-o ceașcă de Earl Gray la orele amiezii. E mica mărturisire pe care
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]
-
pe bucăți literare de întindere mică: elementul ei de predilecție sunt povestirile, eseurile sau fragmentele confesive la persoana întîi. În al doilea rînd, deoarece nu poate empatiza cu personajele cărții - cum este cazul Obolului visului -, cititorul trăind tot timpul cu impresia că asistă la un spectacol artificial în care miza nu stă în redarea fidelă a vieții acelor personaje, ci în folosirea lor ca pretexte pentru etalarea unei tehnici scriitoricești de mare clasă. Și de fapt chiar asta se întîmplă în
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
însă, nu are, cel puțin așa apare, astfel de complexe: este romancier, compozitor, textier, interpret. Scriitorul regăsește imediat privirea ingenuă a puerului. Micul David (născut la New York, unde i se refugiase familia în timpul celui de-al doilea război mondial) are impresia, care se dovedește ulterior greșită că, de fapt, copilăria se petrece numai vara, pe nisipul încins, lângă marea nesfârșită, la Vence, în Provence, în lumina radioasă a pictorilor. Cu șoferul Auguste, care confecționa și ramele tablourilor lui Chagall și servea
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
cele două scrieri autobiografice Limba Salvată și Facla în ureche). Celebritatea, gloria pe care Canetti le-a prețuit în secret dar pătimaș, i-au fost rezervate abia la anii maturității tîrzii. Azi, în peisajul literaturii germane, scrierile lui Canetti fac impresia unui bloc uriaș, reducînd prin comparație creațiile colegilor săi de generație la dimensiunile unor neînsemnate pietre de rîu - scria Robert Menasse în paginile suplimentului literar al unui mare cotidian german.Tot el afirma, evocînd personalitatea contradictorie a autorului aniversat, că
Enigma Canetti by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11466_a_12791]
-
dă coșmaruri. Revenind, de curând am revăzut Procesul de la Nürnberg (1961), vizionat întâia oară pe la șase sau șapte ani, pe atunci succedându-i-se un documentar lung de șase casete VHS despre al doilea Război Mondial. Voi rememora câteva din impresiile de pe atunci: mergând pe linia clasică (și foarte eronată) cum că lungmetrajul e echivalent cu ficțiunea, iar documentarul cu realitatea, cum mi s-a explicat, m-am simțit mult mai în largul meu vizionându-l pe al doilea. Îmi dădea
Nürnberg revizitat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11462_a_12787]
-
demersul sever și prob al penelului în circumscrierea unei teme al cărei iz primăvăratic reușea să evite dulcegăria printr-un tonus de indeniabilă vitalitate - dar reținută, cu izbucniri solare iscusit temperate de intervenția surdă a griurilor - a putut rămâne cu impresia unei lipse de vlagă aliate cu (nomina odiosa!) Kitsch-ul! N-avem ce-i face, suntem confruntați tot mai mult cu energiile disimulate ale unui imperiu de reacții ,snoabe", așa vor timpurile, așa vrea moda! Cum să trezească adeziune o
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
feerice și vaporoase ale imaginarului glacial & incandescent alternează în ritmul unei dense secvențialități care creează, la nivel lingvistic, un efect iluzoriu de sens. Textele trebuie ,decriptate" la un alt nivel, unul profund individual, urmînd logica posibilă a unui subconștient emoțional. Impresia e că în fiecare încheietură a frazelor, deopotrivă muzicale și vizuale, întrezărești ceva din ceea ce pare codul unei minunate irealități ,dictate" de un spirit oniric. Limbajul acestui joc terț își țese o dimensiune dincolo de logica simbolului, acolo unde își pierde
Spre Graalul suprarealismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11474_a_12799]
-
înalte sfere metafizice să existe o legătură între inundații și golul din mintea românilor. Nu mă pricep - poate ne lămurește Teoctist. Știu, însă, cu siguranță, că o bună parte din dezastrul abătut asupra țării putea fi evitat. Ba chiar am impresia că, pe fragmente, el chiar a fost premeditat: digurile construite doar din resturile materialelor rămase de la vilele boșilor județeni, lenea de a curăța albia râurilor sunt cauze cel puțin la fel de serioase ca și muzica sferelor invocată de savantul meu prieten
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]