1,086 matches
-
stărilor sufletești, de la liniștea obișnuită, la agitație și oboseală psihică. Când crede că și-a amintit unde a pus biletele, Lefter Popescu se revigorează; dar se enervează când află că soția a dat jacheta chivuțelor. Emoționat și disperat, acesta devine impulsiv, violent cu țigăncile, confuz, deprimat, își pierde controlul, negăsind biletele. Când află că țigăncile vor fi eliberate, izbucnește mânios și amenințător, iar când descoperă, în sfârșit, biletele de la loterie, are o stare de extaz, fericire, se consideră cel mai fericit
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să profite de slăbiciunile celorlalți. După ce îl face captiv pe Harap-Alb, spânul devine răutăcios și amenințător și-l silește să jure pe paloș. El are trăsăturile stăpânului tiran, avid de putere, considerând că slugile seamănă cu animalele; este un individ impulsiv, agresiv, viclean, arogant, disprețuitor, lăudăros: Nu știți dumneavoastră ce poama-a dracului e Harap-Alb aista. Până l-am dat pe brazdă, mi-am stupit sufletul cu dânsul". Spânul e dictatorial, aspru, infatuat, lipsit de bun-simț, folosește un limbaj popular. Dănilă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
personajul principal din Act venețian și reprezintă omul superior însetat de iubire. A fost pe rând sclav, corsar, proveditor (înalt funcționar public), apoi conte. Portretul fizic: "un bărbat ca de 40-45 de ani, înalt, nas puternic, gura mare, nervozitate bărbătească, impulsiv", cu o expresie înfricoșătoare, deși pare calm și echilibrat. Este lucid, acționează cu fermitate și după ce este trădat de soția lui. Pornind de la teoria filosofului Leibnitz privind monada, în care se reflecta tot universul, Pietro Gralla este însetat de absolutul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
păcătuiește din orgoliu rănit. Ea îl acceptă pe Lică nu din dragoste, ci pentru că existența ei devenise confuză. Ea a înțeles de la început firea malefică a porcarului care exercită o înrâurire nefastă asupra celor din jur. E primejdios, nestăpânit, primitiv, impulsiv, violent, lipsit de caracter, folosind forța pentru a-și atinge scopurile sale. Caracterizarea lui Ghiță Ghiță este personajul principal din nuvela Moara cu noroc, un personaj complex, cu putere de individualizare "care n-a respectat normele etice formulate de mama-soacră
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
strânsă legătură cu sălbaticia universului, delictul sau constând în a căuta lumină în subteranele sufletului. "Fernando merge pe urmele uzurpatorilor echilibrului original"79, fiind un devorator al inocenților, un hoț de absolut. Castel, precum și Fernando sunt personificarea pasiunii, a caracterului impulsiv, acesta din urmă are în comun cu Sábato lupta contra puterilor râului, teoria să asupra diavolului și viselor, credința să în spiritism și magie. De cealaltă parte, sunt Bruno Bassán și Martín el Castillo, care, împreună cu María, formează o întreagă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
se precizeze cu mai mare claritate în această perioadă școlară este diferența dintre stilurile cognitive. Acest concept desemnează tendința de a răspunde varietății sarcinilor și problemelor intelectuale într-un mod particular. Cercetările care vizează stilul cognitiv fac deosebirea între stilul impulsiv față de stilul reflexiv și stilul analitic față de cel tematic. Copiii impulsivi au un ritm de conceptualizare rapid, cu tendința de a ”ieși la rampă” cu primul răspuns care le vine în minte și sunt preocupați să găsească repede răspunsuri. Copiii
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
diferența dintre stilurile cognitive. Acest concept desemnează tendința de a răspunde varietății sarcinilor și problemelor intelectuale într-un mod particular. Cercetările care vizează stilul cognitiv fac deosebirea între stilul impulsiv față de stilul reflexiv și stilul analitic față de cel tematic. Copiii impulsivi au un ritm de conceptualizare rapid, cu tendința de a ”ieși la rampă” cu primul răspuns care le vine în minte și sunt preocupați să găsească repede răspunsuri. Copiii reflexivi au nevoie de timp înainte de a răspunde; ei par a
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
nu de rapiditatea cu care este oferit acesta. În ceea ce privește copiii cu stil cognitiv analitic, ei pleacă în conceptualizare de la detalii, față de cei cu stil tematic, care iau în considerare întregul. Din punctul de vedere al randamentului acestor stiluri cognitive, copiii impulsivi dau rezultate mai bune în sarcini care solicită interpretări globale. Cei reflexivi au performanțe mai mari în sarcini de tip analitic. Problema stilului nu se pune în termeni de superioritate sau inferioritate. Cercetările lui J. Kogan au fost 66 validate
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
achiziționarea lui nu se face în mod frecvent și necesită o investiție bănească importantă. Efectuarea achiziției necesită o perioadă îndelungată de timp pentru informare și pentru stabilirea unei decizii. Pe parcursul informării apar și se aplică criterii de evaluare proprii. Achiziționarea impulsivă este determinată de o nevoie urgentă, neplanificată. Achiziționarea este de tip subiectiv, realizată în urma deliberării pe moment fără stabilirea unor criterii obiective sau economice. Marketing și auditul în marketing 4.1.2. Activitatea de achiziționare a consumatorilor casnici Activitatea de
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
este motivat intrinsec, direct ο este motivat extrinsec (determinare din afară) ο are o motivație cognitivă - nevoia de a ști, curiozitate pentru nou ο are o motivație afectivă - dorește aprobarea și dragostea celor din jur ¾ Afectivitatea • are manifestări afective primare impulsive: ο frică, ο mânie, ο spaimă • manifestă dispoziții afective: ο vesel, optimist ο deprimat, trist 24 • manifestă emoții curente: ο cu derulare calmă ο cu derulare tumultuoasă • trăsături emoționale: ο dispune de echilibru emoțional, manifestă stabilitate ο manifestă timiditate excesivă
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
dependent de ajutorul celor din jur ο lucrează după tipar, se conformează modelului, preferă rutina, obișnuitul, se sperie de nou ο acumulează goluri în cunoștințe, nu finalizează activitățile, are dificultăți în învățare 25 VII. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE Temperament ο Coleric: impulsiv, iritabil, agresiv și autoritar exteriorizat, inegal, cu inițiativă, vioi, impetuos, agitat, are tendință de surescitare și epuizare, neliniștit, nerăbdător, face risipă de energie, este înclinat spre acțiune ο Sangvinic: vesel, bine dispus, echilibrat, ușor adaptabil, calm, răbdător, sigur pe sine
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
o conduită inadecvată față de învățător și colegi. În timpul activităților școlare, de multe ori cântă, vorbește cu voce tare, imită gesturile învățătorului sau ale colegilor. De cele mai multe ori el este cel care provoacă neînțelegeri și conflicte în cadrul colectivului de elevi. Este impulsiv atunci când copiii nu-i dau dreptate sau nu-l ascultă. Dacă nu îi convine ceva, se ridică în picioare și vorbește neîntrebat, fără a avea legătură cu lecțiile. Reactionează pozitiv atunci când este laudat, dar se supără foarte tare dacă i
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
pentru executarea unor sarcini care nu-i sunt pe plac. Manifestă dorința de a fi apreciat de cei din jur. Îi place să fie solicitat pentru a îndeplini anumite sarcini în clasă. Psihomotricitate: coordonare motrică generală bună. Temperament: puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil,uneori agresiv, cu tendințe de dominare a altora (coleric). 43 Trăsături de caracter în devenire: neîncredere în sine, nesiguranță, egoism. Aptitudini: inteligență corporalkinestezică, aptitudini pentru activitățile practice, educație fizică. Stilul de învățare: greoi, din cauza faptului că nu
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
Stabilirea obiectivelor Obiective pe termen lung: conștientizarea de către băiat a adevăratelor cauze ale comportamentului său și identificarea principalelor căi de acțiune; conștientizarea riscului săvârșirii unor comportamente deviante; 46 educarea copilului, în a învăța să se stăpânească, să își controleze comportamentele impulsive, să aibă o mai bună toleranță la frustrare; formarea unui eu social, bazat pe o imagine și o stimă de sine conform posibilităților reale ale personalității. Obiective pe termen scurt Elevul D. M.: va participa activ la discuțiile din clasă
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
se impune și consilierea părinților. Scopul programului părinte-copil este acela de a induce modificări în interacțiunile părinte-copil, acestea constituind o premisă a reducerii problemelor comportamentale ale copilului în familie. Etapele terapeutice ale programului părinte-copil vizează: îmbunătățirea relației părinte-copil; modificarea comportamentului impulsiv în situații bine definite prin utilizarea consecventă a unor tehnici pedagogice și terapeutice; 51 utilizarea de către părinți a întăririlor comportamentelor dezirabile; folosirea unor întăriri verbale specifice (lauda sau dezaprobarea); recurgerea la întăriri consistente; utilizarea în primă fază a metodelor de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
2. Stabilirea obiectivelor Obiective pe termen lung: conștientizarea de către fată a adevăratelor cauze ale comportamentului său și identificarea principalelor căi de acțiune; conștientizarea riscului săvârșirii unor comportamente deviante; educarea copilului în a învăța să se stăpânească, să își controleze comportamentele impulsive, să aibă o mai bună toleranță la frustrare; formarea unui eu social, bazat pe o imagine și o stimă de sine conform posibilităților reale ale personalității. Obiective pe termen scurt Eleva M.R.: va participa activ la discuțiile din clasă, alături de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
nu face abstractizări; Limbaj și comunicare: vocabular bogat, exprimare frumoasă și corectă, uneori vulgară; Imaginație: relativ bogată; Afectivitate: imatur emoțional; reacții emotive cu caracter exploziv (țipete, plâns, aruncarea caietelor); Psihomotricitate: coordonare motrică generală bună; Motivație: predominant extrinsecă; Temperament: puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil,uneori agresiv, cu tendințe de dominare a altora (coleric); Trăsături de caracter în devenire: egoism, nesiguranță, neglijență; Aptitudini: artistice (literare și specifice artelor plastice); Capacitatea de efort intelectual: medie. V. Observarea și înregistrarea datelor a. Dialog cu
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
să petreacă mai mult timp cu părinții săi care sunt adesea foarte ocupați și nu au timp mai niciodată să discute cu el sau să meargă împreună în oraș. b. Dialog cu mama Mama elevului susține că B.D. este extrem de impulsiv și adesea instabil emoțional. Se întâmplă uneori să plângă fără niciun motiv și cu greu reușește să se liniștească. A încercat în numeroase moduri să îl determine pe B.D să se liniștească, să nu mai deranjeze lecțiile și să
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
școlar; învățătoarea clasei. 7.2. Stabilirea obiectivelor Obiective pe termen lung: conștientizarea adevăratelor cauze ale comportamentului său; identificarea principalelor căi de acțiune; conștientizarea riscului săvârșirii unor comportamente deviante; educarea copilului în a învăța să se stăpânească, să își controleze comportamentele impulsive, să aibă o mai bună toleranță la frustrare; Obiective pe termen scurt Elevul B.D.: 78 va participa activ la discuțiile din clasă, alături de colegii săi, oferind tuturor libertate de exprimare; se va implica în activitățile curriculare și extracurriculare desfășurate de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
mai implică în activitățile școlare, si nu mai prezintă interes pentru nici o disciplină. În semestru I B.G.N. a avut un conflict cu profesoara de biologie, care i-a reproșat acesteia că a întârziat la ore. Eleva a avut o reacție impulsivă, amenințând că nu va mai frecventa orele de biologie. B.G.N. este neliniștită, agitată în timpul orelor manifestând semne de oboseală. Ea este obișnuită cu imaginea de „elevă model”, si reacționează impulsiv în momentul în care este notată sub nivelul așteptărilor. Relația
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
că a întârziat la ore. Eleva a avut o reacție impulsivă, amenințând că nu va mai frecventa orele de biologie. B.G.N. este neliniștită, agitată în timpul orelor manifestând semne de oboseală. Ea este obișnuită cu imaginea de „elevă model”, si reacționează impulsiv în momentul în care este notată sub nivelul așteptărilor. Relația elevă - profesori este de respingere din partea lui B.G.N. si de dezamăgire manifestată de cadrele didactice. Relația elevei cu colegii de clasă. Dacă în urmă cu un an, eleva era privită
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
acuză de cheltuirea unei părți semnificative din suma lăsată la plecare de R.M. Informații privind activitatea școlară a clientei: Relația clientei cu profesorii. Este tensionată, majoritatea profesorilor susținând că eleva constituie o influență negativă asupra colegilor de clasă. R.C. este impulsivă, vorbește neîntrebată în timpul orelor, folosind un limbaj vulgar la adresa profesorilor. Eleva este foarte agitată, nu reușește să se concentreze si prezintă deficit de atenție. Profesorii consideră că pentru R.C. școala reprezintă un loc de distracție, de întâlnire cu prietenii si
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
eliberării actului de identitate. Relația clientei cu consilierul școlar. R.C. nu frecventează foarte des cabinetul de consiliere școlară, iar când o face este obligată de dirigintă. Eleva este caracterizată de consiliera școlii ca fiind o persoană dinamică, cu voință puternică, impulsivă, dar si sociabilă, comunicativă. Tulburările de comportament sunt explicate de aceasta ca fiind o consecință a lipsei de supraveghere a elevei încă din perioada copilăriei de către părinți. Relația familie - școală. Mama elevei a menținut legătura cu școala până în momentul plecării
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
niciodată îndeajuns fondate biogenetic. Trăsătura caracteristică comună tuturor ființelor vii este excitabililatea față de căutarea reactivității adaptate (care le face apte să trăiască), dar care nu ocupă primul loc în cadrul ambiant. Dimpotrivă, aceasta se datorează la origine deșteptării periodice a apetențelor impulsive, care reclamă satisfacerea lor. La nivelul uman, apetențele sînt diversificate într-o multitudine de dorințe materiale și sexuale care pot apărea chiar și în afara nevoii reale în orice moment prin intermediul exaltării imaginative. Spiritul valorificator al omului nu creează valorile. Acestea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nu creează valorile. Acestea preexistă independent de el. Spiritul uman ar trebui să redescopere valorile-călăuză din cauză că omul este expus opțiunii valorificatoare între o multitudine de dorințe contradictorii. Supraconștiința etică nu este altceva decît reminiscența biogenetic imanentă a unității originare preconștient impulsivă, instinctiv călăuzită și scutită de orice rătăcire, devenită la nivel uman instinct supraconștient, imperativ etic al reunificării armonioase a dorințelor multiple în vederea satisfacerii lor raționale. Valorile autentice ale supraconștiinței etice reprezintă armoniile gîndirii, ale sentimentelor, ale actelor de voință și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]