41,177 matches
-
83 din Codul penal din 1969 în cazul în care va mai comite infracțiuni. Astfel fiind, având în vedere că instituția suspendării condiționate nu are corespondent în Codul penal actual, pe durata termenului de încercare persoana condamnată se află sub incidența art. 83 din Codul penal din 1969, iar față de caracterul special de reglementare, această normă se aplică cu prioritate față de dispozițiile generale din Codul penal actual. Au fost reținute și argumentele expuse în Decizia nr. 13/2015 a Înaltei
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
unor chestiuni de drept în materie penală s-a pronunțat în mod constant, apreciind ca fiind inadmisibile acele sesizări ale instanței de trimitere în care adresarea întrebării prealabile avea ca scop obținerea unor clarificări suplimentare cu privire la interpretarea ori incidența unei decizii a Curții Constituționale sau când dispoziția legală invocată este clară și lipsită de orice echivoc în interpretare și aplicare. În acest sens, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată în abstract, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității
DECIZIA nr. 773 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252680]
-
septembrie 2012, precitată). ... 26. Având în vedere toate aceste considerente, Curtea a constatat netemeinicia criticilor de neconstituționalitate care vizează accesul la informațiile clasificate condiționat de îndeplinirea cerinței unei forme de autorizare prealabilă. ... 27. Distinct, Curtea reține că includerea avocaților sub incidența art. 7 alin. (4) din Legea nr. 182/2002 nu intră în competența Curții Constituționale, care nu poate îndeplini rolul de legiuitor pozitiv, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora instanța de contencios constituțional
DECIZIA nr. 805 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252584]
-
în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului“ (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Potrivit instanței de contencios constituțional, incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității
DECIZIA nr. 805 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252584]
-
prin comiterea faptei, fără a se lua în calcul majorarea cu 20% din baza de calcul“. În argumentarea acestei opinii s-a arătat că textul de lege anterior menționat a introdus în legea penală specială o cauză de nepedepsire. Efectul incidenței acesteia, privitor la latura penală a cauzei, este acela că fapta va constitui în continuare infracțiune, însă nu mai poate fi angajată răspunderea penală a făptuitorului, raportul juridic penal de conflict fiind stins. Chestiunea de drept cu care a fost
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
infracțiune, însă nu mai poate fi angajată răspunderea penală a făptuitorului, raportul juridic penal de conflict fiind stins. Chestiunea de drept cu care a fost sesizată instanța supremă privește întinderea cuantumului sumelor de bani achitate părții civile, drept condiție a incidenței cauzei speciale de nepedepsire. În Decizia nr. 17/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 23 noiembrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că, în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, inculpații vor fi
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
fiscal, de la care să fie calculate penalitățile și dobânzile, ea dobândind existență certă doar în momentul în care inculpatul optează pentru acest beneficiu, alegând să achite debitul principal, majorat cu 20%. Fiind vorba despre o sancțiune civilă, opțională ca incidență (în funcție de voința persoanei acuzate de a beneficia sau nu de cauza de nepedepsire aferentă), ea nu poate exista (inclusiv în sensul de exigibilitate) anterior acestui moment. Interpretarea gramaticală a normei confirmă această soluție. Din formularea art. 10 alin.
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
adaugă majorarea cu 20% din baza de calcul“. În argumentarea acestei opinii s-a arătat că prin art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005, introdus prin Legea nr. 55/2021, legiuitorul a reglementat o cauză specială de nepedepsire, a cărei incidență este condiționată de acoperirea prejudiciului, astfel cum a fost determinat potrivit sintagmei care reprezintă chestiunea de drept în discuție. Sintagma „prejudiciul produs“ este echivalentă cu noțiunea de „bază de calcul“ cu accesoriile fiscale aferente. Prin Decizia nr. 17/2015 a Înaltei
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
iar cel de-al doilea a achitat obligațiile fiscale accesorii calculate de Agenția Națională de Administrare Fiscală prin raportare la debitul principal, nemajorat. ... 1.2. Prin Sentința penală nr. 120/P/2021 din 18 iunie 2021 a Tribunalului Bihor (nedefinitivă) s-a reținut incidența dispozițiilor art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005, întrucât inculpatul a achitat prejudiciul produs prin săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, accesoriile fiscale datorate, precum și procentul de 20% din prejudiciul principal. ... ... 2. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea recurs, aflat în curs de soluționare. ... XII.2. Cu privire la fondul chestiunii de drept Problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări se referă, în esență, la condițiile de incidență a cauzei de nepedepsire prevăzute de dispozițiile art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, dispoziții introduse prin Legea nr. 55/2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 1 aprilie
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
accesoriilor fiscale de a căror achitare, cumulat plății prejudiciului infracțional și majorării cu 20% din acesta, este condiționată aplicarea cauzei de impunitate menționate. Prevederile art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 reglementează o cauză de nepedepsire pentru a cărei incidență este necesară, sub un prim aspect, asumarea unei conduite de căință activă din partea autorului sau participanților secundari la comiterea uneia dintre infracțiunile prevăzute de art. 8 și 9 din Legea nr. 241/2005, conduită concretizată în plata a trei categorii
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
de art. 8 și 9 din Legea nr. 241/2005, conduită concretizată în plata a trei categorii de sume de bani, respectiv: contravaloarea prejudiciului infracțional direct, un plus echivalent procentului de 20% din acest prejudiciu și accesoriile fiscale - dobânzi și penalități. Incidența cauzei de impunitate presupune, în mod cumulativ, și îndeplinirea unor condiții procedurale, referitoare la momentul-limită până la care conduita activă a inculpatului care optează pentru achitarea integrală a sumelor prevăzute de legea specială conduce la obținerea beneficiului impunității. Această limită
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
să uzeze de facultatea recunoscută de lege și să beneficieze astfel de cauza de nepedepsire. Natura cauzei de nepedepsire reglementate de art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 ori cerințele de ordin procesual a căror îndeplinire este necesară pentru incidența sa nu fac obiectul solicitării instanței de trimitere, în privința acestor aspecte de drept neridicându-se probleme de interpretare. Chestiunea de drept supusă analizei vizează numai modalitatea de determinare a sumei totale ce trebuie achitată de făptuitor în vederea aplicării
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
din neevidențierea în documente legale sau nedeclararea în mod corect și complet a veniturilor realizate sau cheltuielilor efectuate - constituie pagubă bugetară în sens fiscal și, totodată, prejudiciu infracțional în sens penal, de a cărui acoperire integrală este condiționată, printre altele, incidența cauzei de impunitate prevăzută de art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005. Prin urmare, în domeniul evaziunii fiscale, sfera prejudiciului produs prin comiterea faptei ilicite este limitată la impozitele, taxele și contribuțiile prevăzute de lege, corespunzătoare obligațiilor fiscale principale
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
ca scop obținerea beneficiului încetării procedurii prin activarea unei cauze legale de nepedepsire, plata acestei majorări legale produce, în principal, efecte de natură penală, atât sub aspectul dreptului substanțial (conducând la nepedepsirea făptuitorului), cât și al dreptului procesual penal (determinând incidența unei cauze care împiedică exercitarea acțiunii penale și, prin aceasta, conduce la încetarea procesului). Prin urmare, cota procentuală de a cărei plată prealabilă este condiționată incidența cauzei de impunitate se relevă ca o instituție de drept cu o configurație juridică
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
aspectul dreptului substanțial (conducând la nepedepsirea făptuitorului), cât și al dreptului procesual penal (determinând incidența unei cauze care împiedică exercitarea acțiunii penale și, prin aceasta, conduce la încetarea procesului). Prin urmare, cota procentuală de a cărei plată prealabilă este condiționată incidența cauzei de impunitate se relevă ca o instituție de drept cu o configurație juridică proprie și o natură suigeneris, care îmbină trăsăturile unei sancțiuni cu cele ale unei cauze de impunitate grefate pe căința activă a făptuitorului, generând efecte juridice
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, aprobată cu modificări prin Legea nr. 18/2012, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile în care componenta de detașare a conducătorilor auto din Directiva (UE) 2020/1.057 are incidență pe domeniul reglementat de Legea nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale, cu modificările și completările ulterioare, pentru asigurarea la nivel național a cadrului de aplicare a prevederilor art. 6 alin. (10) din anexa nr. 31
ORDONANȚĂ nr. 12 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251255]
-
se introduc două noi alineate, alineatele (6) și (7), cu următorul cuprins: (6) Controlul prevăzut la alin. (1) acoperă în fiecare an o parte însemnată și reprezentativă a lucrătorilor mobili, a conducătorilor auto, a întreprinderilor, a vehiculelor care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 561/2006 și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 și a lucrătorilor mobili și a conducătorilor auto care intră sub incidența Hotărârii Guvernului nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutier
ORDONANȚĂ nr. 12 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251255]
-
o parte însemnată și reprezentativă a lucrătorilor mobili, a conducătorilor auto, a întreprinderilor, a vehiculelor care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 561/2006 și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 și a lucrătorilor mobili și a conducătorilor auto care intră sub incidența Hotărârii Guvernului nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutier, cu modificările și completările ulterioare. (7) Controalele în trafic privind respectarea organizării timpului de muncă al persoanelor care efectuează activități mobile de
ORDONANȚĂ nr. 12 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251255]
-
conducătorilor auto, strategie care se concentrează pe întreprinderile clasificate ca prezentând un grad de risc ridicat. ... (2) Coordonatorul național efectuează, cel puțin de șase ori pe an, controale în trafic concertate asupra conducătorilor auto și asupra vehiculelor care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 561/2006 sau a Regulamentului (UE) nr. 165/2014. (3) Coordonatorul național depune eforturi, împreună cu autoritățile de control competente din celelalte state membre ale Uniunii Europene și, după caz, din statele SEE sau Confederația Elvețiană, pentru a organiza
ORDONANȚĂ nr. 12 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251255]
-
susținând că punerea la dispoziția formațiunilor politice a listelor electorale suplimentare reprezintă o prelucrare de date cu caracter personal în sensul art. 4 pct. 2 din Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) al UE, astfel că această prelucrare intră sub incidența de aplicare a actului normativ european RGPD, care permite prelucrarea datelor pentru motive de interes public, cu condiția ca legea să prevadă garanțiile corespunzătoare. Or, dispozițiile de lege criticate nu prevăd garanții necesare și permit ca aspecte esențiale care vizează
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
dispoziția formațiunilor politice a listelor electorale suplimentare reprezintă, în opinia Avocatului Poporului, o prelucrare de date cu caracter personal în sensul art. 4 pct. 2 din Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) al UE, prin urmare, această prelucrare intră sub incidența de aplicare a actului normativ european. Autorul excepției arată că, deși este de referință că art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public exceptează datele cu caracter personal de la
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
efectul juridic al hotărârii de condamnare cu privire la beneficiul pensiei de serviciu se produce imediat, respectiv judecătorul pierde beneficiul pensiei de serviciu (născut la data eliberării din funcție) începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. Sub aspectul incidenței temporale a normei care reglementează sancțiunea cu privire la dreptul la pensie de serviciu, singura condiție impusă de legiuitor este aceea ca infracțiunea pentru care a fost condamnat judecătorul să fi fost săvârșită înainte de eliberarea sa din funcție, deci
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
prin raportare la legea civilă aplicabilă sub aspect material. ... 36. Curtea a constatat, așadar, că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83^2 din Legea nr. 303/2004 raportată la art. 15 alin. (2) din Constituție este neîntemeiată, dispozițiile criticate având o incidență limitată la câmpul lor temporal de acțiune, cu respectarea principiului neretroactivității legii civile. ... 37. Cele statuate prin deciziile citate își mențin valabilitatea și în cauza de față. De altfel, dificultățile ridicate în practica judecătorească de aplicarea textului de lege supus
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]