1,469 matches
-
consideră corespunzătoare, de orice condamnare al carei autor prezumat al unei infracțiuni ar fi făcut anterior obiectul într-un alt stat, în scopul folosirii acestei informații în cadrul unei proceduri penale referitoare la o infracțiune prevăzută de prezență convenție. Articolul 23 Incriminarea împiedicării bunei funcționari a justiției Fiecare stat parte adopta măsuri legislative și alte măsuri necesare pentru a atribui caracterul de infracțiune când actele au fost săvârșite cu intenție: a) faptei de a recurge la forță fizică, la amenințări sau la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/145727_a_147056]
-
stabilească natura juridică infracțională a acestora, precum și pedepsele ce se pot aplica și regimul de executare a pedepselor, observând, desigur, în exercitarea atribuțiilor sale, normele și principiile consacrate prin Legea fundamentală. În cauză nu poate fi primită susținerea că prin incriminarea faptelor prevăzute în art. 56^1 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 192/2001 s-ar ajunge la încălcarea liberului acces la justiție ori la restrângerea nepermisă a drepturilor cetățenilor, în condițiile în care judecarea și sancționarea infracțiunii la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162047_a_163376]
-
întreprinse eforturi pentru constituirea unui comitet interministerial și implicarea societății civile în implementarea strategiei naționale pentru romi, prin intermediul Punctului național de contact pentru romi (PNCR); - există o serie de provocări cu care se confruntă țara noastră, referitoare la: combaterea discriminării, incriminarea discursului instigator la ură și a infracțiunilor motivate de ură printr-o mai bună aplicare a legislației existente, combaterea sărăciei, în special în rândul copiilor, combaterea violenței în rândul femeilor rome, prevenirea segregării în educație, stimularea participării etnicilor romi pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275749_a_277078]
-
cu semnificație și conotații deosebit de cuprinzătoare în ordinea etică și juridică (pe nedrept, împreună, public, noapte, cheie, adevăr, minciună), textele de lege criticate aduc atingere dispozițiilor fundamentale [...], deoarece, în mod obiectiv, nu permit aceluia căruia i se adresează norma de incriminare fixarea unei conduite conform legii. Scopul educativ și preventiv al normei penale nu poate fi atins atât timp cât, datorită modalității sale de formulare, norma de incriminare nu este suficient de clară ori exactă pentru a permite ordonarea conduitei sociale în funcție de cadrul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198590_a_199919]
-
dispozițiilor fundamentale [...], deoarece, în mod obiectiv, nu permit aceluia căruia i se adresează norma de incriminare fixarea unei conduite conform legii. Scopul educativ și preventiv al normei penale nu poate fi atins atât timp cât, datorită modalității sale de formulare, norma de incriminare nu este suficient de clară ori exactă pentru a permite ordonarea conduitei sociale în funcție de cadrul normativ." Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori apreciază că excepția este neîntemeiată. Arată că cerința accesibilității legii a fost îndeplinită; Codul penal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198590_a_199919]
-
Codul silvic, ca element constitutiv al laturii obiective a infracțiunii, este stabilit prin ordin al ministrului, iar nu prin lege organică, în contradicție cu prevederile constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentală. Prin această manieră de incriminare se încalcă principiul constituțional al unicității, imparțialității și egalității justiției, întrucât autoritatea administrativă care răspunde de silvicultură este cea care hotărăște asupra încadrării juridice a faptelor incriminate de art. 97 și art. 98 din Codul silvic, iar nu instanța de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189766_a_191095]
-
autoritatea administrativă care răspunde de silvicultură este cea care hotărăște asupra încadrării juridice a faptelor incriminate de art. 97 și art. 98 din Codul silvic, iar nu instanța de judecată. Se încalcă, de asemenea, în opinia autorului excepției, principiul legalității incriminării, deoarece textele criticate nu cuprind unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii, nefiind, prin urmare, suficient de previzibile pentru destinatarii lor. În sfârșit, pentru aceleași motive legate de redactarea imperfectă a textelor criticate, se susține că se încalcă și dreptul la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189766_a_191095]
-
nr. 352 din 26 iulie 1999, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 și 98 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, statuând, pentru considerentele acolo reținute, că textele de lege criticate nu încalcă principiul legalității incriminării. De asemenea, prin Decizia nr. 27 din 23 februarie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 7 iunie 1999, Curtea a statuat că art. 97 alin. 1, 2 și 4 și art. 98 alin. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189766_a_191095]
-
1994: "Orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumata nevinovată până ce vinovăția să vă fi legal stabilită." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia nu aduc critici concrete dispozițiilor art. 205 și 206 din Codul penal, referitoare la incriminarea infracțiunilor de insultă și de calomnie. Ei susțin însă că prin efectul prevederilor art. 207 din același cod autorul unor asemenea infracțiuni este sancționat pe baza unei prezumții de vinovăție, nepermitandu-i-se dovedirea verității afirmațiilor sau imputărilor făcute decât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141175_a_142504]
-
reținut că "Insultă este o infracțiune contra demnității, iar în art. 1 alin. (3) din Constituție demnitatea omului este inclusă printre valorile supreme garantate de Legea fundamentală", precum și că " Aceasta garantare a demnității omului, în sens restrâns, se realizează prin incriminarea și sancționarea penală a faptelor contra demnității, între care și insultă". Aceste considerente se referă, evident, si la infracțiunea de calomnie. În ceea ce privește constituționalitatea dispozițiilor art. 207 din Codul penal cu raportare la prevederile art. 23 alin. (8) din Constituție, prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141175_a_142504]
-
considera că scopul acestor reglementări a fost determinat de rațiuni politice specifice orânduirii comuniste, căci ceea ce s-a urmărit nu a fost protejarea de anumite fapte a regimului politic existent la acea dată. Or, în absența unui asemenea scop al incriminării, nu se poate pune problema existenței unei infracțiuni cu caracter politic și, pe cale de consecință, a unei condamnări având un astfel de caracter. Condamnarea pentru infracțiunile de insubordonare ori de neprezentare la încorporare sau concentrare nu poate fi înțeleasă nici
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220404_a_221733]
-
textul de lege criticat încalcă prevederile art. 1 alin. (3) din Constituție, republicată, întrucât legiuitorul nu definește ce se înțelege prin "alte operațiuni", respectiv în ce constă latura obiectivă a infracțiunii de trafic ilicit de droguri, ceea ce contravine principiului legalității incriminării. Se mai arată că, în absența unei determinări, prin lege, a laturii obiective a infracțiunii pe care o incriminează textul legal criticat, se lasă la liberul arbitru al organelor de cercetare penală calificarea unei conduite umane concrete ca fiind infracțiune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162514_a_163843]
-
penală, respectiv al instanței de judecată, calificarea ca fiind sau nu infracțiune a unei conduite umane concrete. Astfel, în opinia autoarei excepției, se aduce atingere: principiului constituțional al statului de drept, prin aceea că normele criticate nu respectă principiul legalității incriminării; principiului constituțional al separației puterilor în stat, câtă vreme puterea judecătorească și parchetul, autorități chemate să aplice legea, capătă prerogative ce țin de esența puterii legislative; principiului constituțional ce consacră unicitatea și imparțialitatea justiției, precum și dreptului la un proces echitabil
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162514_a_163843]
-
Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate. Se arată că elementele laturii obiective a infracțiunii de trafic ilicit de droguri sunt determinate de legiuitor prin norma de incriminare, instanța de judecată urmând a stabili, în conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. 2 din Codul de procedură penală, pe baza probelor administrate în cauză, dacă fapta dedusă judecății constituie infracțiune. Aceasta nu este o prerogativă ce ține de puterea legislativă, ci
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162514_a_163843]
-
circulația unor bunuri sau substanțe supuse unui regim special. Se consideră că prin această modalitate de reglementare nu se aduce atingere prevederilor constituționale invocate de autoarea excepției, întrucât elementele laturii obiective a infracțiunii sunt determinate de legiuitor prin norma de incriminare, instanța de judecată urmând a stabili, pe baza probatoriului administrat, dacă fapta dedusă judecății constituie infracțiune. În concluzie, Guvernul apreciază că excepția este neîntemeiată. Avocatul Poporului consideră că textele legale criticate sunt în concordanță cu prevederile constituționale invocate ca fiind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162514_a_163843]
-
pe baza probatoriului administrat, dacă fapta dedusă judecății constituie infracțiune. În concluzie, Guvernul apreciază că excepția este neîntemeiată. Avocatul Poporului consideră că textele legale criticate sunt în concordanță cu prevederile constituționale invocate ca fiind încălcate. Arată în acest sens că incriminarea de către legiuitor a oricăror operațiuni privind circulația drogurilor, efectuate fără drept, reprezintă o opțiune a legiuitorului, în aplicarea unor măsuri de politică penală, care nu aduce atingere în nici un mod statului de drept, principiului separației puterilor în stat, dreptului la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162514_a_163843]
-
politică penală, legiuitorul a înțeles să incrimineze în cuprinsul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 , alături de operațiunile enunțate expres, orice "alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept". Stabilirea în acest mod a cuprinsului normei de incriminare reprezintă un aspect de tehnică legislativă, de competența exclusivă a legiuitorului, care nu este de natură să aducă atingere prevederilor constituționale invocate de autoarea excepției. Astfel, textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale care consacră statul de drept, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162514_a_163843]
-
a legiuitorului, care nu este de natură să aducă atingere prevederilor constituționale invocate de autoarea excepției. Astfel, textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale care consacră statul de drept, cu elementele definitorii ale acestuia, între care și principiul legalității incriminării, întrucât reglementarea infracțiunii în cauză este realizată, în mod evident, prin lege. Contrar susținerii autoarei excepției, Legea nr. 143/2000 nu folosește termeni nedefiniți, "operațiunile privind circulația drogurilor", incriminate prin textul legal criticat, fiind clar circumstanțiate de legiuitor. Se constată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162514_a_163843]
-
legea penală este în vigoare, li se aplică această lege, cu excepția aplicării retroactive a legii penale mai favorabile. 22. În ceea ce privește legea penală aplicabilă unei fapte, Curtea reține că aceasta trebuie să respecte anumite cerințe pentru a fi respectat principiul legalității incriminării. Aceasta trebuie să fie clară, previzibilă, astfel încât orice persoană să își poată da seama dacă acțiunea sau inacțiunea interzisă sau ordonată intră sub incidența sa, și accesibilă, ceea ce presupune posibilitatea oricărei persoane interesate de a lua cunoștință de existența și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274410_a_275739]
-
În continuare, Curtea observă că infracțiunile de evaziune fiscală sunt infracțiuni de prejudiciu, acestea având ca urmare imediată producerea unei pagube bugetului general consolidat, aceste infracțiuni consumându-se în momentul în care s-a produs rezultatul prevăzut în norma de incriminare. Infracțiunile de evaziune fiscală fiind infracțiuni de prejudiciu, momentul nașterii prejudiciului este momentul comiterii faptei, această împrejurare având consecințe în ceea ce privește cursul valutar aplicabil. Astfel, Curtea constată că stabilirea întinderii prejudiciului cauzat ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274410_a_275739]
-
1) din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, Curtea constată că prin Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2012 *), nepublicată la data pronunțării prezentei decizii, a respins ca neîntemeiată o excepție similară, statuând în esență că norma de incriminare cuprinsă în art. 279 din Legea nr. 297/2004 este o normă penală de referire, întrucât, pe de o parte, este evident că orice modificare a normelor complinitoare determină schimbarea în mod corespunzător a conținutului legal al acestor infracțiuni, iar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241089_a_242418]
-
LEGEA PENALĂ ȘI LIMITELE EI DE APLICARE Capitolul I DISPOZIȚII PRELIMINARE Scopul legii penale Articolul 1 Legea penală apară, împotriva infracțiunilor, România, suveranitatea, independența, unitatea și indivizibilitatea statului, persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea, precum și întreaga ordine de drept. Legalitatea incriminării Articolul 2 Legea prevede care fapte constituie infracțiuni, pedepsele ce se aplică infracțiunilor și măsurile ce se pot lua în cazul săvârșirii acestor fapte. Capitolul II LIMITELE APLICĂRII LEGII PENALE Secțiunea I Aplicarea legii penale în spațiu Teritorialitatea legii penale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144063_a_145392]
-
14 iunie 2011, a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ��i sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în sensul că: Normele de incriminare a insultei și calomniei cuprinse în art. 205 și 206 din Codul penal, precum și prevederile art. 207 din Codul penal privind proba verității, abrogate prin dispozițiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 , dispoziții declarate neconstituționale prin Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144063_a_145392]
-
14 iunie 2011, a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în sensul că: Normele de incriminare a insultei și calomniei cuprinse în art. 205 și 206 din Codul penal, precum și prevederile art. 207 din Codul penal privind proba verității, abrogate prin dispozițiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 , dispoziții declarate neconstituționale prin Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144063_a_145392]
-
14 iunie 2011, a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în sensul că: Normele de incriminare a insultei și calomniei cuprinse în art. 205 și 206 din Codul penal, precum și prevederile art. 207 din Codul penal privind proba verității, abrogate prin dispozițiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 , dispoziții declarate neconstituționale prin Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144063_a_145392]