2,622 matches
-
de a-și exprima voința ori profitând de această stare. ... 119. Referitor la cele două decizii menționate, este important de observat că acestea nu sunt decizii de admitere sau interpretative și deci nu au stabilit caracterul neconstituțional al normelor de incriminare analizate sau caracterul neconstituțional într-o anumită interpretare. Dimpotrivă, Curtea Constituțională a subliniat faptul că dispozițiile penale analizate sunt constituționale și îndeplinesc exigențele constituționale de legalitate, claritate și previzibilitate. Mai mult decât atât, instanța de contencios constituțional a arătat că
DECIZIA nr. 189 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298539]
-
analizate sau caracterul neconstituțional într-o anumită interpretare. Dimpotrivă, Curtea Constituțională a subliniat faptul că dispozițiile penale analizate sunt constituționale și îndeplinesc exigențele constituționale de legalitate, claritate și previzibilitate. Mai mult decât atât, instanța de contencios constituțional a arătat că incriminarea nu permite o enumerare exhaustivă a actelor de natură sexuală ce intră în sfera sa de aplicare și, astfel, conținutul concret al sintagmei criticate urmează să fie stabilit, în fiecare caz în parte, de către organele judiciare, în funcție de
DECIZIA nr. 189 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298539]
-
Curții Constituționalitate sunt decizii de respingere a excepției de neconstituționalitate, considerentele din conținutul acestora au relevanță și forță obligatorie doar în sensul susținerii constituționalității textului de lege, neputând reconfigura conținutul unei infracțiuni. Elementele de tipicitate ale infracțiunii din norma de incriminare a cărei constituționalitate a fost verificată sunt cele prevăzute de textul de lege și revine organelor judiciare să stabilească conținutul concret al elementului material, așa cum a subliniat Curtea Constituțională în deciziile menționate, care, totodată, a oferit un reper în
DECIZIA nr. 189 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298539]
-
conținutul concret al elementului material, așa cum a subliniat Curtea Constituțională în deciziile menționate, care, totodată, a oferit un reper în identificarea actelor de natură sexuală, care nu este însă o condiție privind existența infracțiunii. ... 122. Revenind la norma de incriminare, se constată că, potrivit art. 219^1 din Codul penal, elementul material al infracțiunii de agresiune sexuală săvârșită asupra unui minor îl constituie actul de natură sexuală, altul decât cele prevăzute de art. 218^1 din Codul penal, care reglementează infracțiunea de
DECIZIA nr. 189 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298539]
-
unui minor îl constituie actul de natură sexuală, altul decât cele prevăzute de art. 218^1 din Codul penal, care reglementează infracțiunea de viol săvârșit asupra unui minor. ... 123. În primul rând, se observă că legiuitorul nu a prevăzut în conținutul incriminării o condiție referitoare la scopul care să trebuiască urmărit de făptuitor, respectiv de a obține satisfacție sexuală, și care să întregească elementul obiectiv sau subiectiv al infracțiunii. Or, astfel cum s-a menționat în doctrină^17, scopul infracțiunii devine element constitutiv
DECIZIA nr. 189 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298539]
-
respectiv de a obține satisfacție sexuală, și care să întregească elementul obiectiv sau subiectiv al infracțiunii. Or, astfel cum s-a menționat în doctrină^17, scopul infracțiunii devine element constitutiv atunci când el este prevăzut în mod expres în norma de incriminare, iar dacă scopul nu este prevăzut în textul normei de incriminare, acesta poate fi avut în vedere eventual ca element de individualizare sau circumstanță atenuantă judiciară. ^17 Florin Streteanu, Daniel Nițu - Drept penal. Partea generală, vol. I, Universul Juridic, București
DECIZIA nr. 189 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298539]
-
obiectiv sau subiectiv al infracțiunii. Or, astfel cum s-a menționat în doctrină^17, scopul infracțiunii devine element constitutiv atunci când el este prevăzut în mod expres în norma de incriminare, iar dacă scopul nu este prevăzut în textul normei de incriminare, acesta poate fi avut în vedere eventual ca element de individualizare sau circumstanță atenuantă judiciară. ^17 Florin Streteanu, Daniel Nițu - Drept penal. Partea generală, vol. I, Universul Juridic, București, 2014, p. 347. ... 124. Singurele cerințe asociate elementului material, prevăzute de
DECIZIA nr. 189 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298539]
-
Singurele cerințe asociate elementului material, prevăzute de art. 219^1 alin. (1), (1^2) și (2) din Codul penal (agresiune sexuală săvârșită asupra unui minor), sunt acelea ca actul de natură sexuală să fie diferit de cele ce intră în sfera de incriminare a violului, adică să fie acte sau practici sexuale care nu presupun o penetrare cu caracter sexual, și ca actele să fie comise prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra sau de a-și exprima voința ori profitând
DECIZIA nr. 189 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298539]
-
organele sexuale și cu activitatea acestor organe^18. Într-o altă definiție s-a reținut că elementul material al celor două infracțiuni de agresiune sexuală constă în săvârșirea de acte de natură sexuală, altele decât cele ce intră în sfera de incriminare a violului, adică acte sau practici sexuale care nu presupun o penetrare cu caracter sexual, însă implică existența unui contact fizic de natură sexuală^19. ^18 V. Cioclei, Drept penal partea specială. Infracțiuni contra persoanei și infracțiuni contra patrimoniului, ed. 9
DECIZIA nr. 189 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298539]
-
fizică armonioasă a acestuia. Fiind o infracțiune de pericol, legătura de cauzalitate dintre acțiunea ce constituie elementul material al laturii obiective și urmarea imediată nu trebuie dovedită, ci ea rezultă din însăși materialitatea faptei (ex re). ... 130. Astfel, văzând conținutul incriminării infracțiunii de agresiune sexuală săvârșită asupra unui minor și faptul că nu este prevăzută în textul infracțiunii condiția atașată elementului material sau elementului subiectiv ca infracțiunea să fie comisă în scopul obținerii unei satisfacții sexuale, nu se poate reține pe
DECIZIA nr. 189 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298539]
-
corespunzătoare a minorilor împotriva abuzurilor și a exploatării sexuale. ... 131. Pentru întrunirea condițiilor de tipicitate obiectivă ale infracțiunii de agresiune sexuală săvârșită asupra unui minor este necesară săvârșirea unui act de natură sexuală, prin această manieră de reglementare legiuitorul urmărind incriminarea tuturor formelor de agresiune sexuală, intenția sa fiind de a asigura o protecție cât mai largă libertății și dezvoltării psihice și fizice a minorului din perspectiva vieții sexuale. ... 132. Faptul că legiuitorul nu a avut intenția de a introduce în
DECIZIA nr. 189 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298539]
-
s-a acționat în cauzarea acestuia) generează obligația de a nu părăsi locul accidentului. În aceste condiții, de vreme ce legea nu distinge, nici cel care interpretează dispoziția legală nu poate distinge. Un alt argument a fost acela al rațiunii incriminării art. 338 alin. (1) din Codul penal, care ar fi, în principal, reprimarea unui comportament susceptibil să afecteze înfăptuirea justiției, iar, în subsidiar, diminuarea consecințelor accidentului de circulație, care subzistă indiferent de forma de vinovăție cu care ar fi fost
DECIZIA nr. 188 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298922]
-
în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 338 alin. (1) din Codul penal, noțiunea de accident, cu raportare la art. 75 din O.U.G. nr. 195/2002, vizează numai accidentele de circulație comise din culpă. ... 37. S-a precizat că analiza normei de incriminare - art. 338 alin. (1) din Codul penal - relevă faptul că producerea unui „accident“ reprezintă o condiție preexistentă comiterii infracțiunii, denumită și situație premisă, iar, potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, prin „accident“ se înțelege un eveniment fortuit, imprevizibil, care întrerupe
DECIZIA nr. 188 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298922]
-
trebuie translatate și în materie penală, având în vedere strânsa conexiune dintre cele două materii și faptul că dreptul penal nu cuprinde definiții proprii, autonome conceptual față de cele care se regăsesc în Codul rutier, însă cu respectarea principiului legalității incriminării. ... 78. Semnificația noțiunii de „accident de circulație“, ca situație premisă a infracțiunii prevăzute de art. 338 din Codul penal, trebuie determinată, în principal, prin raportare la dispozițiile art. 75 lit. a) - c) din O.U.G. nr. 195/2002, care constituie reglementarea-cadru în
DECIZIA nr. 188 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298922]
-
cu actul vizat. ... 85. În cazul conceptelor de „accident rutier“ și de „eveniment rutier“, nici O.U.G. nr. 195/2002, nici un alt act normativ cu putere de lege nu a reglementat un sens juridic al acestora, ca tipar al normei de incriminare, motiv pentru care, în activitatea de interpretare a legii, judecătorul trebuie să se raporteze la sensul comun al acestor sintagme. ... 86. Or, potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, prin accident se înțelege un eveniment fortuit, imprevizibil, care întrerupe mersul normal
DECIZIA nr. 188 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298922]
-
nu execută obligația de muncă în folosul comunității în condițiile stabilite de instanță;. ... 12. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, textul criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 23 alin. (1) și (12) referitoare la libertatea individuală și la principiul legalității incriminării și a pedepsei. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că secțiunea a 3-a, intitulată Amenda, a capitolului II - Pedepsele principale al titlului III - Pedepsele al părții generale a Codului penal reglementează, la art. 61, stabilirea amenzii, iar la art.
DECIZIA nr. 590 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299128]
-
23. Având însă în vedere considerentele mai sus invocate, Curtea reține că această soluție legislativă este una clară, precisă și previzibilă, rezultând în mod direct din interpretarea dispozițiilor art. 64 din Codul penal, nefiind de natură să încalce principiul legalității incriminării și a pedepsei, astfel cum acesta este reglementat la art. 21 alin. (12) din Constituție. ... 24. În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin textul criticat, a dispozițiilor constituționale ale art. 23 alin. (1), Curtea reține că libertatea individuală nu este
DECIZIA nr. 590 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299128]
-
GAFI, inclusiv actualizările privind ISIL, Al-Qaida și finanțarea afiliaților, finanțarea participativă pentru finanțarea terorismului (2023) și activitățile în curs ale GAFI legate de finanțarea terorismului, inclusiv dezvoltarea indicatorilor de risc legați de finanțarea terorismului, salută, de asemenea, orientările GAFI privind incriminarea finanțării terorismului (2016), inclusiv nota interpretativă la recomandarea 5, care clarifică faptul că recomandarea 5 se aplică „fondurilor sau altor active“ și că acest termen acoperă cea mai largă gamă de active financiare și resurse economice, inclusiv petrol și produse
REZOLUȚIE nr. 2734(2024) din 10 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299338]
-
infracțiuni. Reține că, în cauză, prin art. 287 alin. (1) lit. g) din Codul penal legiuitorul a stabilit clar condițiile pe care fapta constând în nerespectarea hotărârilor judecătorești trebuie să le îndeplinească pentru a constitui infracțiune, dat fiind și principiul incriminării penale ca ultim resort în protejarea unei valori sociale. Rolul sistemului sancționator de drept penal ca măsură ultima ratio înseamnă că acesta trebuie aplicat în cazul în care măsurile reglementate prin intermediul altor ramuri de drept se dovedesc insuficiente. Faptul
DECIZIA nr. 84 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299737]
-
în protejarea unei valori sociale. Rolul sistemului sancționator de drept penal ca măsură ultima ratio înseamnă că acesta trebuie aplicat în cazul în care măsurile reglementate prin intermediul altor ramuri de drept se dovedesc insuficiente. Faptul că s-a ales incriminarea penală doar pentru situația în care o persoană este împiedicată să folosească, în tot sau în parte, un imobil deținut în baza unei hotărâri judecătorești de către cel căruia îi este opozabilă hotărârea constituie o chestiune de politică penală, care
DECIZIA nr. 84 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299737]
-
executare a debitorului, precum și valorile sociale ocrotite, reglementarea unor sancțiuni specifice conducând la respectarea normelor juridice. Totodată, subliniază că instanțele judecătorești competente sunt cele în drept să încadreze juridic fapta săvârșită, având în vedere prevederea generică a normei de incriminare, în funcție de specificul situației. Apreciază, totodată, că textul criticat nu este contrar nici art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituție, câtă vreme legiuitorul a prevăzut modalități alternative prin care a înțeles să protejeze dreptul de proprietate privată, în
DECIZIA nr. 84 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299737]
-
acesteia critică modalitatea în care un organ judiciar (în speță, procurorul) a interpretat dispozițiile art. 287 alin. (1) lit. g) din Codul penal. De asemenea, apreciază că autorii excepției urmăresc completarea textului de lege criticat cu o nouă ipoteză de incriminare, respectiv neexecutarea unei obligații de a face stabilite printr-o hotărâre judecătorească. ... 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul
DECIZIA nr. 84 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299737]
-
fără a fi autorizate în acest sens se află în aceeași situație cu cele care exercită, fără drept, alte profesii sau activități pentru care legea cere autorizație. Se susține, totodată, că dispozițiile art. 351 din Codul penal încalcă principiul legalității incriminării și a pedepsei prin faptul că elementul material al laturii obiective a infracțiunii de camătă pe care o reglementează se suprapune cu cel al infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități. Se invocă în acest sens jurisprudența
DECIZIA nr. 585 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298910]
-
se suprapune cu cel al infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități. Se invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul egalității în drepturi și la principiul legalității incriminării și a pedepsei. ... 7. Curtea de Apel Alba Iulia - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este admisibilă, fără a-și exprima opinia asupra fondului acesteia, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea
DECIZIA nr. 585 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298910]
-
art. 11 alin. (1) și (2) referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 23 alin. (12) cu privire la legalitatea incriminării și a pedepsei, precum și prevederilor art. 7 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la principiul legalității incriminării și a pedepsei și la interzicerea discriminării. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține
DECIZIA nr. 585 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298910]