699 matches
-
să devină un fapt de conștiință care are la bază aspirația spre tipul de viață urban, ceea ce desigur nu se poate realiza prin literatura pășunistă și cu atît mai puțin prin comentariile elogioase ale criticilor în legătură cu cultura oamenilor necultivați și inculți. Mai mult, în unele zone din Europa civilizată există, în perioada contemporană, unele tendințe de a valorifica în literatură elemente locale, mai ales elemente lingvistice (dialectale), ceea ce ar putea duce la ideea că se manifestă o tendință de a înlătura
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
reușit să facă România Mare. Îmi închipui ce goană vulgară de la o secție la alta trebuie să fie azi acolo pe sălile murdare ale fostului nostru templu de justiție, de a cărui eternitate nu mă puteam îndoi, între "tovarășii" încruntați, inculți și răi. Ce ruină morală trebuie să fie azi peste tot. 35 În 1930, Carol se urcă pe tron. Iuliu Maniu, deși prim-ministru, acceptă evenimentele fără opunere. Credea, desigur, că îi vor folosi. Dar îndată s-a dovedit că
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
făcut "declarații" aberante această stare de lucruri. Cu d-l Ulici, mai întîi. Se spunea că i-aș fi scris o epistolă dumnealui și că aș fi afirmat că bunul meu prieten Adrian (Alui Gheorghe n. red.) ar fi un incult etc. Desigur, de față cu Adrian, d-l Ulici a spus ce-i scrisesem: avusesem o neînțelegere cu dumnealui în privința unei duplicități pe care nu i-am priceput-o. Fusese vorba de altceva de fapt! Relațiile dintre mine și dumnealui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
în lanț"?! Cea sesizată de el e unica +, poate, finalul la "Cartea de citire". Ce să mai spun despre sintagma inexistentă în carte "aer imponderabil" pe care o pune în seama mea cu evidenta intenție de a mă cataloga drept incult?! Sau despre complexul lui că numai dacă stai în București n-ai complexe culturale?! Oricum, în ziua în care am citit, nu m-am simțit bine. N-a procedat onest, nu mă așteptam de la el, nu eram obișnuit cu așa ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
ați scris despre cartea lui!"?); nu era supărat pentru ce i-am scris, a ținut să repete asta dar l-am întrebat de față cu Adrian cînd i-am scris eu în acea scrisoare că "Adrian și Daniel sînt niște inculți și n-or să facă nimic în literatură", cum scrisese Livescu (Cristian n. red.) c-ar fi comunicat d-l Ulici la telefon! D-l Ulici nu a spus decît ceea ce era de spus: Nu, nu mi-ai scris așa ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
dintre noi, loial ar fi fost să-mi scrie. "Verbiaj metaforic"?! Exagerează. Reaua-i credință atinge extrema cînd pune în seama mea o sintagmă ce nu apare nicăieri în carte "aer imponderabil" cu evidenta tendință de a mă cataloga drept incult. Ce să mai spun de complexul lui că numai dacă stai în capitalie nu ai complexe culturale! Tonul său este cel al lui Narcis Zărnescu. Nu-i pot purta pică unui om inteligent, de certă vocație, dar nu mă așteptam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Cernăuți. Rușine! Nulitate artistică și ultima expresie a dobitociei e acest parvenit, susținut de cineva din jurul unui minister atotputernic... (nr.66 din 21 februarie 1932). Și tot despre Mișu Fotino la 7 februarie 1932 din cursivul „Ticăloșia de la Teatrul Național”: „Incultul Fotino. Un privilegiat al fustei, un actor bâlbâit, un analfabet, un șmecher în mânuirea fondurilor bănești. Acest pește al favoritismului de la București. Lingușitor, valet de casă, traficant sentimental... El ia adus la Cernăuți pe regizorii Dan de la Craiova, Maican și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
războiul antisovietic de partea Germaniei. Urmărim destine de diplomați și emigranți în Franța, Anglia și Portugalia în acei ani confuzi, iar în București suntem martorii numeroaselor schimbări de după încheierea războiului. Nu poate fi uitat un tip ca Mihai Duma, parvenitul incult și lipsit de scrupule, agent nazist în timpul regimului Antonescu, pentru ca apoi să apară ca destoinic colaborator al comuniștilor, anchetator cu rafinate metode de gradul trei. Nu se poate uita nici cum una dintre victimele sale, filosoful Biriș, inocent față de etichetările
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
El nu se trezea, nu se întreba cine l-a luat? Sau poate că apropiați de-ai lui. Plecau unii că erau tracasați, lăsau casă, avere, lăsau tot, numai să scape. Eu spun că nu e scuzabil nici un amărît, un incult, dar să-l scuz pe ăla, cu capacitatea lui? Un muncitor spune cum a spus minerii: noi muncim, nu gîndim. Dar el nu gîndește? Eu sînt prost, am fost de acord cu sculați voi oropsiți ai vieții, voi osîndiți la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Năstase. Remarcabilă Împărțire: rafinatul intelectual Năstase, profesor universitar, colecționar de artă, i-a „convins“ pe votanții care n-aveau nimic de-a face cu poza lui intelectuală, În timp ce intelectualii (și, În genere, oamenii mai bine informați) l-au preferat pe „incultul“ Băsescu. P.S.D., ca partid social-democrat, care se dorește modern (dar nu prea este), are aici o problemă: cu cât cineva e mai vârstnic, mai sărac sau mai prost informat, cu atât se lasă mai ușor atras de acest partid. Explicația
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
avantajele acestei mai mult sau mai puțin mutuale complicități și, printre primii, trebuie să dau exemplul lui Zaharia Stancu, căruia încă și azi unii îi poartă o bună amintire. El a fost nu numai „martor”, dar și „complice” șefilor barbari, inculți (cu excepția cinicului Leonte Răutuă, ai culturii staniliste, când ocupa posturi înalte și veștejea în fraze dure, deloc echivoce, nu numai pe „slugile culturii occidentale”, dar și pe Maiorescu, Lovinescu, Blaga, ca și pe alți stâlpi ai modernității românești, executând, cu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ar putea să câștigăm Premiul Nobel, dar să nu ne folosească la nimic. Aș spune că avem cam multe premii. Cam multe Opera omnia pentru câte opere reale, demne de solemnitatea acestei formule, putem număra. Si avem cam mulți indivizi inculți, care n-au ei înșiși operă, care le decernează Dacă ar fi să fii într-o funcție de decizie în ceea ce privește promovarea literaturii române în exterior, care ar fi coordonatele proiectului tău? Cum crezi că ai face vizibilă literatura română în Europa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
este pentru că nu mă interesează premiile literare în general. Ca o părere... de la distanță, aș spune că avem cam multe premii. Cam multe "Opera omnia" pentru câte opere reale, demne de solemnitatea acestei formule, putem număra. Și cam mulți indivizi inculți, care n-au ei înșiși operă, care le decernează. În rest, și premiile, ca și alte chestii de pe lumea asta, au strict valoarea celui care le primește. Cum se vede provincia literară de la Centru? Avem o provincie literară? Crezi că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
momente de încercare, ca un trăsnet ne lovi știrea de[spre] revoluția rusă. Intram în haos, cine putea prezice care-i va fi rezultatul? Continuarea războiului în contra voinței Curții, împărătesei și a lui Rasputin, sau dezlănțuirea anarhiei la un popor incult și inconștient? Ziarele germane păreau furioase, fiindcă se așteptau la pacea separată a lui Witte și Stürmmer, dar noi eram foarte îngrijorați și ne gândeam la starea celor din Moldova, deși se vorbea de complicitatea englezilor în acea mișcare, mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
am venit acum. Sunt rege!“ Toți încremeniră afară de Nicolae, care spunea oricui [îi] vorbea: „Eu nu sunt făcut să domnesc. Nu mă interesează. Pe Carol chemați-l“. Cu toate acestea, Vintilă, când avea a face cu Nicolae, ne spunea: „E incult, nepreparat, nedisci plinat, dar are bun-simț și o dreaptă judecată care îmi reamintește pe regele Ferdinand“. Maniu fu cel mai impresionat, mai întâi fiindcă le dezvăluia rolul dublu ce de mult jucase cu jesuitism și văzându-se în fața unei voințe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care, fără să se fi ilustrat în nici un domeniu al culturii (ba, uneori, fiind cu totul refractar ei) se așează ca mușița pe suprafața problemei eminesciene și o umple de o cangrenă verzuie și fetidă [...]. Eminescologul este ori cu desăvârșire incult, ori de o incomprehensibilitate fioroasă, de un fanatism și de un moralism superlativ, care mârâie la orice presupusă atingere a operei eminesciene. Dacă Eminescu ar trăi și ar citi ce scriu eminescologii noștri despre el sunt încredințat că ar muri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
fie bătută. Ce aveam noi de câștigat de acolo, nu puteam bine să-mi dau sama. Știu atâta că cuvântul: francez, englez, italian suna mai bine în urechea mea decât cuvântul rus, care îmi deștepta în minte imaginea unul popor incult. Și apoi Rusia ne luase Basarabia și ne ocupase de atâtea ori cu armatele sale, pe când celelalte trei puteri ne lăsase totdeauna în pace. Așa citisem în cărțile de școala. O! Biata Rusie, nu știa ce grozav protivnic 35 avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
elocință, domnu’ Palade! M-ați dat gata, hai, pa! ne mai arunca el, efeminat, și dispărea în decor. Era deja șapte patru zeci și unu, șapte patruzeci și doi - și noi rămâneam să discutăm ce dracu-i aia „elocință“, băi, inculților, voi știți? Așa vorbeam după ce el pleca la oră. Și-l înjuram. Pe mă-sa de castrat, ce cuvinte poate să folosească, auzi la el! Ne ia pe sus! După care Șăfu nu mai făcea obiectul atenției noastre cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
În vremea războiului fusese codoșul neves tei sale, de gât, În casa lui, cu ofițerii inamici; uitați-vă la el cum ridică, cu banii altora, dar cu osârdia lui apostolicească, biserici cu câte cinci turle și culturalizează mahalalele noastre proaste, inculte și super sti țioase, care l-au ales primar al Capitalei. Pentru un diiac, care era foarte de triabă de scrisoare, s-au rugat boiarii [către ștefan Vodă Tomșa] să-l erte, că iaste cărturariu bun. Au răspunsu: „Ha, ha
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vechea gardă ai epopeii napoleoniene, plini de păduchi și de glorie, de la un capăt al Europei la altul. Înalt și monumental În uniforma lui de cavalerist, uitată și descoperită prin vechi albume de familie, În cizme de trupă, cu barba incultă, mustățile fioroase, părul netuns cu lunile și lă sând să-i cadă pe umeri o ploaie de mătreață, bătătorită una cu postavul, purta o sabie de uriaș la coapsă, ca smulsă dintr-o veche panoplie sau dintr-un muzeu militar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
roșie (1916). Mihail Sorbul a fost și a rămas, În persoana lui de toate zilele, așa cum l-am cunoscut și Îl cunoaștem astăzi, comportându-se, reflectând și discutând ca un om simplu și comun, ca un pri mitiv, ca un incult; pe câtă vreme Patima roșie este opera unui cerebral cu dispoziții proprii și furnizor de emoții tari, nu de parte de ale lui August Strindberg. Pentru aceea piesa a putut fi jucată și gustată (pe românește) la teatrul L’Oeuvre din Paris
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și despărțit de ei amândoi doar numai de-un perete?... și cu ce fel de ochi l-o fi privind pe această speță de rival care i-a luat nevasta, pe acest băiat, care putea să-i fie fiu, prost, incult, urât și cu părul ca morcovul de roșu - hei! dar cu perspective de case, vii și acareturi pentru toți acești comperi sau complici ai unei infernale combinații succesorale În care așteaptă toți moartea bătrânului pe paiele Închisorii? ... Cum? Nici o scârbă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sperat noi. Îndrăznesc să spun că și azi ne aflăm încă tot în persecuție, într-un anumit fel mai primejdioasă decât cea de dinainte; aceasta nu pentru soarta persoanelor, ci pentru instituția Bisericii. Înainte am fost brutalizați de către niște sadici inculți. Azi răul se țese de către persoane mai inteligente; iar răul este mai primejdios căci este subtil și mai greu de parat. Se adeverește că de multe ori „fiii întunericului sunt mai inteligenți decât fiii luminii”... dar nu decât Spiritul Sfânt
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
se consideră a fi pe pământ. Păcat! Iar unii dintre ei, niște mitocani, l-au invitat să pună capăt acestor răgete năprasnice, că doar nu se trezea în jungla africană, amenințându-l chiar cu aplicarea unei zdravene corecții corporale. Niște inculți și mocofani. Poftim! Poftim! A plecat orbecăind spre căsuța lui, negru de supărare, hotărând că de acum încolo singurul lui spectator va fi propria lui persoană. Așa se face că în fiecare noapte eram serviți fără voia noastră cu cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
n-are talent. Îi spui că are talent ca să nu-i spui că e prost. Îi spui că e subtil ca să nu-i spui că e lipsit de profunzime. Îi spui că e profund ca să nu-i spui că e incult. Îi spui că e incult ca să nu-i spui că e plin de forță. Îi spui că e incult ca să nu-i spui că e plin de forță vitală. Și îi spui că e vital ca să nu-i spui că
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]