813 matches
-
totală poate fi asociată cu acea distanță verticală mobilizatoare resimțită în zorii unei religii monoteiste de întreaga comunitate, iar de contemplativii ei în toate timpurile. Eliberarea amînată corespunde unei distanțe destinse și într-un fel temporalizate, căci dezlegarea trebuie așteptată indefinit, chiar dacă gîndirea indiană și cea greacă nu insistă pe temporalitate și pe istorie, precum monoteismele. Un alt exemplu: Hans Blumenberg vedea polemica între teologul tradiționalist Johann Wenk și Nicolaus Cusanus ca o situație conflictuală tip. Primul, spune el, ilustra teama
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
modernei geometrii de poziție. La Cusanus, entitățile și legile acestei geometrii sînt fundamentate de o instanță nesituabilă, fără poziție, care desfășoară din Privirea ei întreg spațiul de poziții sau de perspective al universului. Pentru cardinal, lumea este o imensă (și indefinită) sferă de centre perspectivale care converg spre Polul divin. Esențial rămîne faptul că, spre deosebire de modernitatea noastră, cardinalul tratează universul ca pe un simbol în același timp imprecis și dinamic al realității absolute. Tocmai imprecizia universului în raport cu perfecțiunea divină, tocmai caracterul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ca pe un domeniu al imperfecțiunii, imprecizia lui fiind totuși destul de tolerabilă pentru ca universul să aibă ființă și să permită cunoașterea. Demersul științific ar fi mobilizat, pe de o parte, tocmai de această imperfecțiune inerentă a lucrurilor, care permite aproximări indefinit ameliorabile. Pe de altă parte, trasarea unor limite ferme pentru posibilitățile umane de cunoaștere ar fi făcut ca știința modernă, cercetarea în genere să se concentreze, cu toată forța ei, asupra domeniului imanent, unde totul era de descoperit fără ajutorul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
societățile tîrziu moderne. și totuși, o întrebare de tip metafizic sau religios pare să nu poată fi dezrădăcinată din structurile noastre de gîndire. Pentru o seamă de gînditori, decizia omului modern de a se autofunda revine la o întreprindere contradictorie, indefinită, erodantă. Tocmai conștiința de sine îi cere omului o transcendență în care să se întemeieze, spre care să tindă pentru a se împlini. Ceea ce în literatura filozofică anglofonă a fost botezat the trademark argument argumentul însemnului 2 nu poate fi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sau e doar o denumire a unei idei? De ce, dacă nu există cauze ale ideilor, o idee exprimă o realitate obiectivă, cu totul diferită de celelalte idei? Descartes răspunde explicând importanța pe care el o acordă distincției dintre infinit și indefinit. Actul de concepere al ideii reprezintă o concepere a unui lucru și a conținutului pe care acel lucru îl implică. Cu cât ideea e "mai plină de conținut", cu atât ea are o realitate mai obiectivă. Descartes împrumutase acești termeni
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
fapt în momentul în care se actualizează. Realitatea este într-o permanentă schimbare, într-un proces continuu, iar Dumnezeu împreună cu creaturile trebuie priviți ca și co-creatori ai acestei realități. Dumnezeu nu creează toate detaliile acestei realități: pentru El viitorul este indefinit deoarece el cunoaște evenimentele viitoare ca și posibilități și le cunoaște astfel în funcție de evenimentele petrecute în trecut: din evenimentele petrecute el extrage posibilitățile viitorului care întrunesc cel mai potrivit grad de risc și oportunitate. Totuși indivizii aleg liber, iar Dumnezeu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
el extrage posibilitățile viitorului care întrunesc cel mai potrivit grad de risc și oportunitate. Totuși indivizii aleg liber, iar Dumnezeu ajunge să cunoască doar ceea ce se actualizează la un moment dat: nici chiar o ființă perfectă nu poate cunoaște viitorul indefinit ca definit. Dumnezeu se schimbă alături de lumea care este într-o permanentă schimbare, omnisciența sa implică cunoașterea a tot ceea ce este actual de cunoscut. Revenind la argumentul ontologic, după această incursiune în teismul neoclasic, ne propunem să vedem diferențele dintre
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
prin decret divin. Mai degrabă, lumile posibile sunt în infinitatea lor, moduri în care lumea actuală ar putea fi436. Perspectiva lui Hartshorne asupra modalității acordă actualității prioritate asupra posibilității, identificând actualul cu ceea ce este definit și posibilul cu ceea ce este indefinit. În ceea ce privește lumile posibile, Hartshorne preferă să vorbească despre stări-lumești posibile mai degrabă decât lumi posibile. O lume posibilă apare adesea ca o "cale despre cum ar putea să fie lumea". Când ne referim la "lume", ne referim la lumea actuală
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
pentru realizarea obiectelor manufacturate destinate comercializării; micșorarea numărului de tipuri de obiecte realizate; scăderea progresivă a prețurilor relative de vânzare. Cele patru valori pozitive sunt: creșterea numărului de obiecte manufacturate, ca mijloace de producție, destinate reducerii mâinii de lucru; creșterea indefinită a producției zilnice și anuale de obiecte destinate comercializării; creșterea perfecțiunii funcționalității produselor comercializate; creșterea salariilor. La o primă observare superficială a acestor opt scopuri ale progresului tehnic ar părea că se contrazic, Însă, la o analiză atentă a lor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
pentru realizarea obiectelor manufacturate destinate comercializării; micșorarea numărului de tipuri de obiecte realizate; scăderea progresivă a prețurilor relative de vânzare. Cele patru valori pozitive sunt: creșterea numărului de obiecte manufacturate, ca mijloace de producție, destinate reducerii mâinii de lucru; creșterea indefinită a producției zilnice și anuale de obiecte destinate comercializării; creșterea perfecțiunii funcționalității produselor comercializate; creșterea salariilor. La o primă observare superficială a acestor opt scopuri ale progresului tehnic ar părea că se contrazic, Însă, la o analiză atentă a lor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cel puțin 12 luni (Clasa I, nivel evidență A) sau cel puțin 3 ani (Clasa I, nivel evidență B) la toate femeile post-IMA sau SCA cu funcție ventriculară stângă normală în absența contraindicațiilor. Terapia pe termen lung ar trebui utilizată indefinit la femeile cu disfuncție ventriculară stângă în absența contraindicațiilor (Clasa I, nivel evidență A). Terapia poate fi luată în discuție la femeile cu boală coronariană sau vasculară și funcție ventriculară stângă normală (Clasa IIb, nivel evidență C). Mecanisme de adaptare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
o poezie cu obiect, ca în șaradă, i-ar fi înșelat ambițiunea. "O poezie cu obiect creează necesar o Fizică sau o Retorică (același lucru) forme închegate față de viața spiritului. Eu voi continua cu fiecare bucată să propun existențe substanțial indefinite: ocoliri temătoare in jurul cîtorva cupole - restrînsele perfecțiuni poliedrale". Asistăm la prima încercare vizibilă de a-și autodefini poezia de factură ermetică și a-și afirma, ceea ce se va numi, mai tîrziu, ermetismul canonic. Peste doi ani, pe 18 septembrie
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în lume, în general. E greu de crezut și foarte puțin probabil că natura umană s-ar lăsa văduvită de narațiune, de epic. Dispariția acestor nevoi pare posibilă numai odată cu dispariția umanității din noi. Moartea literaturii continuă să se amîne indefinit. Între circumstanțele postmodernității istorice, două sînt cele care le propune ca relevante pentru discursurile care modelează istoria literară și care au ca dominantă cultura occidentală: "Una e globalizarea activităților umane. O "ființare cu alte culturi" face ca trecutul literar occidental
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
caracterizează drept "[p]oezie tristă de însăși tristețea materiei, aruncată din orbitele stelelor comunicatoare ocolește sori negri, degradați. Amănuntul e căutat, opulent și gros [s.n.]7. Acestei "poezii leneșe", Ion Barbu îi opune o lirica care să propună "existente substanțial indefinite: ocoliri temătoare în jurul câtorva cupole - restrânsele perfecțiuni poliedrale"8. Într-o altă împrejurare, poetul român apreciază că o "poezie cu obiect (știi că șarada are unul) mi-ar înșela ambițiunea. O poezie cu obiect creează necesar o Fizică sau o
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
o detașare, fără odihnă și fără excepții, față de tot ce apare aici, indiferent de ceea ce apare. Act inepuizabil, independent de calitatea dar și de cantitatea lucrurilor apărute, prin care omul de spirit trebuie să se reducă deliberat la un refuz indefinit de a fi ceva [s.n.]18. Înaintea lui Paul Valéry, aceeași idee, este admirabil exprimată, de Stéphane Mallarmé, într-o scrisoare către Henri Cazalis, din 14 mai, 1867: Ar trebui să adaug - iar tu nu ai voie să spui nimic
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
suficient domeniu al realului (Abia dacă mai e nevoie să spunem că fundamentalismele religioase actuale vizează și ele perfecțiunea în istorie, că ele nu sînt decît variante religioase de secularism.) Recunoscîndu-și incompetența în legiferarea raportului cu absolutul, asumîndu-și imperfecțiunea constitutivă, indefinit amendabilă, societățile democratice apără libertatea de conștiință și, ca un corolar, libertatea religioasă. Ele încearcă să asigure și să gestioneze condițiile de posibilitate ale libertății individului. Legea laică garantează, mai mult sau mai puțin, siguranța și egalitatea civilă a tuturor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
omul doar un lucru poate lucra, iar nu toate lucrurile deodată. Trebuie să fie acel lucru, unul, și în acel unul, să le preia pe toate. Astfel înțeleasă, convergența religiilor se opune net relativismului, căci relativismul constă în a zăbovi indefinit pe teritoriul particularului, cu atenția fixată pe evantaiul modurilor între care eziți, între care alegi, pe care le socotești la fel de bune. Astfel înțeleasă, convergența religiilor se opune net fundamentalismului, căci acesta din urmă ridică particularitatea unui singur mod la rang
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
finit. Transcendența tare a divinului are o legătură intimă cu entitățile lumii create. Ontologic vorbind, ele constituie, toate, o desfășurare a intențiilor divine, sînt unitatea divină radiind în multiplicitate, etalîndu-și în univers posibilitățile de creație. Lumea e o uriașă (și indefinită) constelație în care pulsează aceeași lumină, preaîndepărtată Dar nu soluția de tip paradoxal a prevalat în modernitate, ci una mai confortabilă pentru rațiune. Nominalismul și Reforma au exaltat distanța dintre cele două sfere, neasemănarea lor, pe care spiritul omenesc era
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Republica privește mijloacele de proiectare a cetății platoniciene. Platon nu are în vedere demersul democratic modern de construire a societății, cel care procedează prin încercări și autoreglaje, prin critică și ajustare, admițîndu-și în mod extrem de salutar imprefecțiunea de principiu și indefinita amendabilitate. Platon se referă la o știință politică perfectă, contemplată în cerul ideilor, aplicată sau obiectivată în cetatea oamenilor, știință ce rămîne de realizat în cetatea sufletului. Așa l-a înțeles, de pildă, Maimonide, care vedea în comunitatea mozaică realizarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
moderne au un alt mod, neintenționat, dar perceptibil pentru toată lumea, de a sugera o realitate care le depășește. E tocmai refuzul lor de a se concepe ca societăți perfecte sau în drum spre o perfecțiune colectivă. întemeiate pe recunoașterea propriei, indefinitei amendabilități, societățile liberale sînt figura unui mers accidentat, dar funcțional, pe orizontala timpului. E o trăsătură care, bine interpretată, interzice sacralizarea socialului și a istoriei, elimină obiectivarea sociomorfică a absolutului, menține distanța dintre imanent și transcendent. Ascunsă în adîncul fiecărui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Redusă la ea însăși, libertatea de alegere ne plasează cu necesitate în domeniul lui mai mult sau mai puțin, potrivit expresiei lui Cusanus, în domeniul lui dies und das, potrivit expresiei lui Eckhart, în teritoriul particularului cu nesfîrșite posibilități, cu indefinite creșteri și descreșteri Ea riscă să devină libertatea de a te instala în domeniul multiplicității, de a te mișca liber de la o variantă de limitare la alta. în schimb, orientată spre dincolo de sine, înțeleasă ca libertate funcțională, libertatea de alegere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nu resimțim oare la tot pasul cît de particulară ne e opțiunea, cîtă parțialitate, cîtă mărginire și excluziune, cîtă netotalitate e în ea? Modelul pieței face o critică implicită a libertății de alegere reduse la ea însăși. Avertizează împotriva întîrzierii indefinite în multiplicitate. Nu stîrnește el oare astfel, fie și prin contrast, pofta de totalitate? Privit cu ochiul spiritual, modelul pieței poate provoca orientarea ființei spre alegerea întregului, poate susține trecerea ei către celălalt înțeles al libertății. Diversitatea religioasă a lumii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Cusanus va caracteriza matematic prin cele două moduri posibile de a privi un șir convergent spre Limita infinită. în măsura în care concepi șirul respectiv ca mulțime a termenilor săi, te afli într-o perspectivă individual-generală, rămîi în planul succesiunii lor, care e indefinită, nu infinită. Dacă însă concepi termenii ca fiind caracterizați de tinderea spre limită, îi privești din perspectiva universalului, îi vezi ca proces de integrare în Limita trans-formală unde se află adevărata lor ființă. Pentru Origen, ca și pentru Grigore de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ignorantia, III, 4, Cusanus face să corespundă naturii divine, în perfecțiunea ei, forma cercului, iar naturii umane forma unui poligon. înscris în cerc. Persoana care actualizează posibilitățile umanului ar corespunde unui șir de poligoane în care numărul de unghiuri crește indefinit, ceea ce face ca forma poligonului să tindă spre forma cercului. Dar, spune Cusanus. Dacă figura poligonală ar trebui să fie maximă, atunci ea nu ar mai putea subzista ca atare în determinarea unor unghiuri definite, ci într-o figură circulară
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
totală poate fi asociată cu acea distanță verticală mobilizatoare resimțită în zorii unei religii monoteiste de întreaga comunitate, iar de contemplativii ei în toate timpurile. Eliberarea amînată corespunde unei distanțe destinse și într-un fel temporalizate, căci dezlegarea trebuie așteptată indefinit, chiar dacă gîndirea indiană și cea greacă nu insistă pe temporalitate și pe istorie, precum monoteismele. Un alt exemplu: Hans Blumenberg vedea polemica între teologul tradiționalist Johann Wenk și Nicolaus Cusanus ca o situație conflictuală tip. Primul, spune el, ilustra teama
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]