KorAP: Find »[drukola/base=indice & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...1121 >

28,008 matches

Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790

r 0,405 și p 0), și cu arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare (r 0,342 și p 0); s-a corelat negativ cu cantitatea de fructe și legume consumate zilnic (r - 0,4 și p 0,01) și cu indicele gleznă-braț (r - 0,36 și p 0). Ateroscleroza carotidiană evaluată prin grosimea peretelui arterei carotide comune mai mare de 0,9 mm s-a corelat pozitiv cu vârsta pacienților din studiu (r 0,368 și p 0), cu fumatul (r

Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan (2014) [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
conform criteriilor NICE (r 0,437 și p 0) și cu arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare (r 0,299 și p 0,001) și invers proporțional cu consumul zilnic de fructe și legume (r - 0,35 și p 0), cu indicele gleznă-braț (r - 0,31 și p 0,001) și cu activitatea fizică efectuată săptămânal evaluată prin consumul de energie MET-minute (r − 0,211 și p 0,026). În cazul al treilea am luat în considerare și plăcile de aterom de la

Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan (2014) [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
arterială periferică (r 0,35 și p 0) și negativi pentru activitatea fizică efectuată săptămânal evaluată prin consumul de energie MET-minute (r - 0,244 și p 0,01), pentru consumul de fructe și legume (r0,372 și p 0), pentru indicele gleznă-braț (r - 0,424 și p 0), și pentru tipul de ocupație (r - 0,191 și p 0,045), ceea ce arată că pacienții salariați au în mai mare măsură un grad scăzut de ateroscleroză față de pensionari, probabil și ca urmare

Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan (2014) [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
statistic crescută față de 0,50 de partea celor cu boală cardiovasculară (p = 0). Ponderea arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare în lotul de cercetare a fost de 27,9% ceea ce corespunde unui număr de 31 de pacienți ce au avut un indice gleznă-braț mai mic de 0,9. Prezența concomitentă a bolii coronariene aterosclerotice și a bolii arteriale periferice a fost întâlnită la 38,15% dintre pacienții cu boală coronariană, ceea ce corespunde unui număr de 29 de pacienți. Între boala coronariană ischemică

Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan (2014) [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
dovedit de creșterea grosimii intimă-medie a arterei carotide comune, primele semne ale ischemiei se produc la nivelul arterelor mai mici precum cele coronare, ulterior acestea manifestându-se și la nivelul arterelor mai mari precum cele femurale sau poplitee prin scăderea indicelui gleznă-braț. Vârsta medie în cazul celor trei grupe de pacienți a fost sensibil egală în cazul celor cu boală coronariană de 67,55 ± 8,53 ani și de 66,74 ± 8,31 ani în cazul celor cu arteriopatie periferică, dar

Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan (2014) [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
claudicației intermitente. Natura aterosclerotică a arteriopatiei periferice a membrelor inferioare la pacienții din studiu este dovedită și de relația liniară pozitivă care există între grosimea intimă-medie mai mare de 0,9 mm și prezența bolii arteriale periferice evaluată pe baza indicelui gleznă-braț. Tot în acest sens ponderea procentuală a cazurilor cu arteriopatie periferică a membrelor inferioare este statistic superioară în grupul cu IMT mai mare de 0,9 mm față de grupul cu IMT mai mic de 0,9 mm (p = 0

Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan (2014) [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051

morfofuncționale, psihice și motrice ale elevilor de vârstă școlară mică Particularitățile morfofuncționale Creșterea și dezvoltarea organismului copiilor, procese biologice de o mare însemnătate, reprezintă un proces de acumulare și amplificare cantitativă și calitativă, de sporire în greutate, lungime și diametre. Indicii de creștere se pot aprecia după criterii cantitative. Educației fizice îi revine aproape în exclusivitate preocuparea pentru perfecționarea individului din punct de vedere biologic, pentru favorizarea creșterii și dezvoltării armonioase a organismului ca suport durabil al intelectului. Cunoașterea particularităților morfofuncționale

JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
când aceștia înregistrează progrese deosebite și în ceea ce privește motricitatea. Deprinderile naturale și de bază se perfecționează, iar pe fondul lor se formează și se consolidează altele noi, mai complexe. Din aceste motive această vârstă este mai indicată pentru dezvoltarea calităților motrice. Indicii care definesc viteza, îndemânarea și rezistența aerobă cresc rapid. Paralel cu acești indici trebuie să se acorde o atenție deosebită mobilității, care dacă nu este menținută corespunzător poate regresa. În perioada ciclului primar trebuie pus accentul pe formarea corectă a

JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
se perfecționează, iar pe fondul lor se formează și se consolidează altele noi, mai complexe. Din aceste motive această vârstă este mai indicată pentru dezvoltarea calităților motrice. Indicii care definesc viteza, îndemânarea și rezistența aerobă cresc rapid. Paralel cu acești indici trebuie să se acorde o atenție deosebită mobilității, care dacă nu este menținută corespunzător poate regresa. În perioada ciclului primar trebuie pus accentul pe formarea corectă a priceperilor și deprinderilor motrice de bază, cu caracter aplicativ și specific diferitelor ramuri

JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
forței acesteia are tendința să scadă. Mobilitatea este o calitate măsurabilă în valori unghiulare cu instrumente speciale sau în unități de lungime (cm). „Deprinderi motrice - componente ale activității motrice voluntare care prin exersare ating un randament înalt pe baza perfecționării indicilor execuției (coordonare, precizie, viteză, etc.Ă” (M. Epuran). Deprinderile motrice de bază manifestă influențe asupra marilor funcțiuni, asupra capacității motrice, asupra troficității. Sunt o sursă inepuizabilă de structuri cu finalități diverse în formarea unui număr de deprinderi cu valoare deosebită

JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
crescută. 3. Realizarea unui echilibru rațional între efortul intelectual, pretins de activitatea școlară și nevoia de mișcare și recreere constituie un deziderat important la această vârstă. Sănătatea, rezistența și robustețea organismului, precizia și acuitatea simțurilor, activitatea normală a întregului organism, indicii sporiți de îndemânare, rezistență, viteză și forță constituie premise importante pentru formarea personalității elevului, pentru organizarea cu mai multă eficiență a procesului instructiv educativ în școală. 4. Dezvoltarea calităților motrice și a deprinderilor motrice nu reprezintă aspecte izolate, ci două

JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395

și în Regiunea de Vest 1072 femei la 1000 de bărbați. Diferența este bine oglindită și de următorul aspect: județul Timiș, regiunea română cu tendința cea mai mare de feminizare, deține o pondere mai mică (1086) decât județul Békés, cu indicele cel mai echilibrat (1094) al Regiunii Dél-Alföld În anul 2011 - în mod identic cu anul 2008 - deopotrivă în regiunea Dél Alföld și în regiunea de Vest, speranța de viață este mai ridicată în rândul femeilor, în ambele regiuni femeile trăind

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
diferență semnificativă constă în faptul că în cazul Regiunii Vest ponderea copiilor este aproape identică cu cea a persoanelor în vârstă, în timp ce în Dél Alföld aceasta rămâne cu mult sub acest procent. Acest lucru este evidențiat și de indicele de îmbătrânire - care exprimă raportul dintre populația cu vârsta de peste 64 ani și cea sub 15 ani - întrucât la începutul anului 2012 în Regiunea Vest la 100 de copii sub cincisprezece ani reveneau 104 persoane cu vârsta de peste 64 de

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
2012 în Regiunea Vest la 100 de copii sub cincisprezece ani reveneau 104 persoane cu vârsta de peste 64 de ani, pe când în Dél-Alföld această cifră se ridica la 120. În regiunea Dél-Alföld, îmbătrânirea populației este indicată și de faptul că indicele de îmbătrânire al tuturor celor patru județe din România rămâne mult sub cel din Ungaria. La începutul anului 2012 - la fel ca în 2009 - cele două valori extreme sunt înregistrate în județele Timiș și Békés, în primul caz la 100

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
în patru din cele șapte județe - Békés, Hunedoara, Caraș-Severin, respectiv Csongrád - Bács Kiskun, iar în județele, Arad și Timiș l-a atenuat într-o oarecare măsură sau chiar în întregime. Evoluția mortalității infantile are o importanță deosebită, deoarece reprezintă un indice sensibil al nivelului de dezvoltare și a stării de sănătate a unei societăți. În intervalul 2008-2011 numărul deceselor la categoria de vârstă de sub 1 an a scăzut cu 80% în regiunea Dél-Alföld și cu 70% în Regiunea Vest. Astfel în

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
cu 80% în regiunea Dél-Alföld și cu 70% în Regiunea Vest. Astfel în 2011 în regiunea Dél-Alföld s-au înregistrat 65 de decese la categoria de vârstă de sub un an, iar în Regiunea Vest un număr de 144 de decese. Indicele specific al celor două zone diferă semnificativ: în regiunea ungară la o mie de nașteri vii au revenit puțin peste 6 decese sub 1 an, iar în regiunea din România au fost 9. Dintre județe - în ciuda faptului că aici s-

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
acestuia între performanța economică dintre celor două regiuni studiate se constată o diferență de doar 300 de euro: față de PIB-ul de 6300 euro/persoană din Dél-Alföld, în Regiunea Vest se înregistrează un PIB de 6600 euro/persoană. Cu acești indici Regiunea Vest este a doua cea mai dezvoltată regiune din punct de vedere economic din România, iar Dél-Alföld ocupă locul cinci în clasamentul celor mai dezvoltate regiuni din Ungaria. O altă diferență reprezintă faptul că în dezvoltarea Regiunii Vest se

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
naționale este evidențiată mai ales de aportul său la valoarea adăugată brută. Modificările semnificative care au avut loc în ultimii ani au avut un impact nefavorabil asupra agriculturii din regiunea din Ungaria, asemănător situației din întreaga țară, din această cauză indicii specifici ai acestei ramuri s-au înrăutățit; în pofida acestui fapt, regiunea Dél-Alföld și-a păstrat supremația în sfera producției agricole din Ungaria. Potrivit datelor din 2010 agricultura regiunii aduce un aport de 22,7 % la valoarea brută adăugată a ramurii

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
a sosit aproape același număr de turiști din punct de vedere procentual. Și în 2011 cetățenii străini au reprezentat o cotă de peste 20% din totalul turiștilor sosiți în Regiunea Vest, și 23% în cazul 46 celor cazați în Dél-Alföld. Astfel indicii celor două regiuni nu diferă în această privință. În 2011 în Regiunea Vest s-au cazat aproape 133 de mii de turiști străini, în timp ce în Dél-Alföld această cifră ajunge cu puțin peste 126 de mii; însă în primul caz este

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
în regiune maghiară, astfel aici unui pedagog reveneau în medie 11 preșcolari (în jurul mediei pe țară), în timp ce în Regiunea Vest erau cu 7 copii mai mulți la un pedagog. În aceste condiții, dintre cele patru județe din România, indicii județelor Hunedoara și Caraș-Severin sunt mai buni decât media pe țară. De cei mai mulți copii se ocupă educatoarele din grădinițele din județul Arad, care, asemănător situației din 2008, trebuie să se ocupe în medie de 19 de copii. În anul școlar

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
mii de elevi. Populația școlară - urmând tendința descendentă a numărului născuților vii în ambele regiuni - scade în mod constant. În Dél-Alföld la o mie de locuitori revin 74 de elevi din școala generală, iar în Regiunea Vest 72 de elevi; indicii au scăzut în ambele regiuni. Dintre județe cei mai mici indici în cadrul regiunilor proprii au județele Csongrád, respectiv Timiș cu 71, respectiv 70 de elevi/mia de locuitori. Numărul cadrelor didactice care participă la educarea elevilor în regiunea maghiară a

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
vii în ambele regiuni - scade în mod constant. În Dél-Alföld la o mie de locuitori revin 74 de elevi din școala generală, iar în Regiunea Vest 72 de elevi; indicii au scăzut în ambele regiuni. Dintre județe cei mai mici indici în cadrul regiunilor proprii au județele Csongrád, respectiv Timiș cu 71, respectiv 70 de elevi/mia de locuitori. Numărul cadrelor didactice care participă la educarea elevilor în regiunea maghiară a depășit 9 mii, în timp ce în România acesta depășește 10 mii, ceea ce

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
Numărul de elevi ce revin la un cadru didactic este oarecum mai mic în județele din Ungaria, decât în cele din România, media regională în Dél-Alföld fiind de 10 elevi/profesor, în timp ce în Regiunea Vest aceasta este 13 elevi/profesor, indicele s-a schimbat în decursul a trei ani cu doar 1 persoană de fiecare parte. În anul școlar 2011/2012 în Dél-Alföld 90,3 mii de elevi urmau cursurile unei unități de învățământ secundar, în timp ce în Regiunea Vest 92,6

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
scade constant, în 2011 regiunea maghiară păstrând supremația în această privință (69 de elevi/1000 de locuitori), depășind cu peste 20 de persoane raportul înregistrat în regiunea din România. Între Csongrád, județul din regiunea din Ungaria cu cel mai bun indice (74 de elevi/1000 de locuitori) și Arad, județul din regiunea din România aflat la polul opus al clasamentului (44 de elevi/1000 de locuitori) există o diferență de 30 de persoane. La începutul anului universitar 2011 studenții au avut

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
Csongrád avea un avantaj mai mare, având un număr de 1,7 ori mai mare de medici raportat la o mie de locuitori, decât cel din regiunea Dél-Alföld. Până în 2011 însă situația s-a schimbat, județul Timiș având un indice mai bun decât media pe regiune. Se constată deci faptul că diferențele dintre județe sunt mai mari în Regiunea Vest. În 2011 în județul Timiș, raportat la numărul de locuitori, practica un număr de medici de trei ori mai mare

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]