2,126 matches
-
proces de conversie și de reconfigurare a resurselor de care vechii lideri dispun, vom Încerca să decelăm rolul pe care Încă Îl joacă trecutul În articularea prezentului politic românesc. Altfel spus, luând În considerare un demers care se reclamă de la individualismul metodologic și asumând o dimensiune potrivit căreia istoria are un impact asupra prezentului (path dependency), vom stabili În ce măsură putem să descoperim asemănări sau/și deosebiri Între politicile de personal cu privire la cabinetele din perioada comunistă și cele ulterioare. Cea de-a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
precizie și stabilitate, iar nivelurile calitative și de performanțe, garantate și sigure. Serviciile pe același palier al nevoilor trebuie să fie comensurabile sau cel puțin comparabile după criterii care să poată constitui o orientare pentru acceptarea lor, cu toate că subiectivismul și individualismul sunt principalele caracteristici care conduc la intuirea senzațiilor ce vor fi percepute și satisfacțiile trăite. Orientarea în înțelegerea și aprecierea serviciilor se bazează pe componentele lor, care sunt: suportul material, personalul, echipamentele, materialul informativ și simbolurile. Suportul material este format
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
fantasmelor, a cărei acțiune, plasată în Renașterea italiană, aduce în scenă câteva personaje nonfictive și obligă la o minimă concretizare realistă; dar nici aici nu e urmărită reconstituirea unei epoci, în fapt, ci manifestarea tragicului în istorie. Caesar Borgia, întruchipând individualismul renascentist, ajunge să sfideze „incoruptibila ordine a cercurilor”, visând să făurească unitatea Italiei, dar se prăbușește, abandonat de pronie. Căderea îi revelează rostul tainic al fiecărui gest în armonia universală, fără de care lumea ar fi o „comedie a fantasmelor”, produsul
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
în general o atitudine de comoditate refuzând numeroase propuneri, nerespectându-și angajamentul, dovedind în fond lipsă de dragoste față de literatura noastră nouă (...). Astfel el a ajuns să exprime poziția celor acriți de insuccese, codași în ale creației, oameni mâncați de individualism, care cer să se deschidă drumul liber formalismului și în general lucrărilor scrise de mântuială! Literatura trebuie să slujească cauza socialismului și nu poate înflori decât slujind această cauză. Or, iată că sunt tovarăși - în această categorie intră și I.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
intre astfel discuția asupra unor opere ca Nicoară Potcoavă de M. Sadoveanu, Drum fără pulbere (ediția a II-a), Pasărea furtunii de Petru Dumitriu, Brazdă peste haturi de Horvath Istvan, Bălcescu de Eugen Jebeleanu (...). Lichidând munca sectară, combătând izolarea și individualismul, condamnând desconsiderarea nihilistă a problemelor teoretice, să întărim personalitatea colectivă a scriitorilor și a criticilor literari, colaborarea lor în muncă, să abordăm cu curaj problemele creației literare, pentru a ajuta efectiv la înflorirea ei”. Nu știm în ce măsură Uniunea Scriitorilor și-
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
liric exprimând bucuriile sau tristețile sale (...) reliefează tocmai ceea ce este caracteristic, esențial, tipic în viața sufletească a poporului său (...). Pentru a fi într-adevăr poet, poetul trebuie să fie și personal. Noi luptăm împotriva concepției burgheze cu privire la personalitatea scriitorului, împotriva individualismului respingător, împotriva teoriilor retrograde care cer poetului să se retragă în turnul de fildeș, departe de frământările sociale, dospind propriile sale himere, preferând trista singurătate. Critica presei noastre de partid a combătut înrâurirea concepției burgheze în unele versuri ale poeților
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fac încercări de „hegemonizare” spirituală prin vehicularea masivă a unor conduite, valori, registre langajiere, literare, etice etc. dintr-un anumit perimetru cultural; se face pledoarie pentru relativitatea valorilor și se cultivă gustul incertitudinii și paradoxurilor ideatice, ideologice, culturale; se cultivă individualismul, angrenându-se o cultură pe „măsură”, în concordanță cu gusturile, apetențele, posibilitățile publicului. Cybercultura actuală ne întoarce oarecum în situația oralității culturale, dar la o altă scară, întrucât interconectivitatea și dinamismul în timp real al ideilor puse în rețeaua Web
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
exagerare voită, mecanicismul modern (Știință și spirit metafizic, 1935, Religia în școala primară, intitulat apoi Inițierea religioasă a copilului, 1936-1939). Întrucât religiosul și etnicul constituie căile prin care „personalitatea” poate să comunice cu totalitatea („realitatea generală”), B. pledează pentru abolirea individualismului și pentru societatea autentică („etnică”), în armonie cu „misterul lucrurilor” și cu legile realității generale. „Curentul de autohtonizare” a culturii, pe care aveau să-l susțină și alți teoreticieni de la „Gândirea” (în speță, ortodoxiștii), atribuie autenticitate numai formelor culturale dezvoltate
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
presiunea ideologiei false. Încă și mai important, autorul se vădește un om fundamental religios, condiție din perspectiva căreia își formulează ideile pe tema culturii și a religiei. Astfel, un eseu inclus în jurnal se referă la problema libertății și a individualismului contemporan, cărora autorul le preferă libertatea întru credință, căci în afara acesteia omul decade, se degradează. Jurnalul și Rememberul însoțitor desenează și un amplu tablou al lumii literare, cu personajele ei emblematice (Lucian Blaga, Tudor Vianu, Tudor Arghezi), dar și cu
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
În același articol, intitulat Spre stânga sau spre dreapta?, sunt condamnate „nulitatea de creație și fabuloasa capacitate de consumație parazitară” și se propune, ca soluție, doctrina așa-zisului corporatism social, „întemeiat pe cultul competențelor, pe concepția morală a muncii, pe individualismul organizat în categorii sociale, pe dreapta autoritate”. Tot aici, într-un articol programatic (Predoslovie), Ioan Victor Vojen subliniază și el existența unei „crize de ideal” a tinerilor și vorbește despre o „schimbare a vremurilor”. Afirmând: „Concepem un stat nou etnic
AXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285508_a_286837]
-
punctele slabe ale protagonistului acțiunii. Cele cinci personaje himerice par coborâte din opera lui Rabelais, formând un alai plin de vivacitate și umor. Victoria lui Harap-Alb și a tovarășilor săi nu este una solitară, ci reprezintă biruința fraternității spirituale asupra individualismului omenesc. Gerilă sintetizează cel mai bine acest fapt atunci când afirmă, într-un stil specific, ce redă oralitatea secvenței : “...într-un gând să ne unim,/ Pe HarapAlb să-l slujim,/ și toti prieteni să fim!..”. Cei cinci uriași reprezintă proiecții în
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
prezente în orice încercare de critică și înlăturare a instituțiilor tradiționale. Și, firește, o serie de oameni convertiți la idealurile Revoluției Franceze, convinși de necesitatea abolirii monarhiei și a religiei catolice, orbiți de mirajul unei libertăți absolute și al unui individualism abstract, au colaborat în permanentă, conștient sau inconștient, la opera aceasta de surpare a instituțiilor și de preschimbare spirituală a națiunii. Fapt este că, în Portugalia, masoneria a fost de la început alături de revoluție și împotriva tradiției, alături de uzurpator și împotriva
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
operă? Asta depinde. Depinde În parte de voința celui ce Întreabă de a vedea meritul. Depinde de talentul său și de cât e de dezinteresat. E bine să ne displacă individualitatea născocită, pastișa proastă, banalitatea și restul. Este respingătoare. Dar individualismul nu prezintă nici un fel de interes dacă nu extinde adevărul. Ca distincție personală, mărire, glorie, este pentru mine lipsit de interes. Îmi pasă de el doar ca instrument de obținere a adevărului, spuse Sammler. Dar lăsând asta la o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
un sociolog generalist și teoretician de clasă. Da, era acela pe care pariam, occidental, alb, avea și un credit card garnisit și valuable sau măcar era prominent academic și avea respectable passport. După o vastă discuție despre fundamentele date de individualism, universalism, toleranță, după critica lui Rawls și ingrediente Martha Nussbaum, Calhoun face conceptul varză, sau îl mai înțelenește puțin. Într-un stil foarte plăcut. La ei sunt necesare minimum două-trei poante foarte bune și foarte amuzante într-o conferință reușită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
la SUA a statelor est-europene, doar elita a susținut politica americană. Într-o discuție cu mine după conferință a admis că România a fost o excepție în sensul aderenței populare la americani. Multă vreme au circulat „marile povești”: capitalism-socialism, piață-planificare, individualism, colectivism. Dar acum există o dramatică pierdere de control asupra pieței. Ne trebuie „o nouă narațiune”, o nouă poveste în care să credem, mai ales din cauza omeneștii tendințe de simplificare: bine-rău. Cum se determină, întreabă Judt, când trebuie să aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
să exprim aici o îndoială cu privire la formula de existență a orășeanului comparată cu aceea a omului care trăiește într-un sat. Trebuie să te saturi de oraș ca să începi să reflectezi la modul de viață în comunități mici, în care individualismul e moderat de privirea vecinului sau de ochii uliței, care te vede când pleci de-acasă și când te întorci. Dacă nu ești atent, ți se aud și șoaptele, fără să mai vorbim că toată lumea știe cum îți crești copiii, cum
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
își schimbă o hotărâre luată de trei ori pe zi, iar culoarea feței de trei ori pe minut. Acest chip schimonosit nu este expresia unei complexități de conștiință, cum credea Lovinescu sau Camil Petrescu, ci, așa cum am spus, a unui individualism iremediabil, mascat cel mai adesea, dar care în cele din urmă tot iese la iveală cu o violență cu atât mai mare cu cât a fost mai mult comprimat. Calomnia și intriga, care îl însoțesc, abile și rafinate, dar cel
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
reflecție și câștigarea unui echilibru biruitor. Mă feresc să vâr în toate acestea soarele și spațiul, zăpezile și alte elemente, în mijlocul cărora copiii noștri ar crește apropiați de natură și bine adaptați pentru lupta cu mediul. Argumentația mea țintește numai individualismul feroce, care se hrănește nestingherit din inimile unora dintre noi, în singurătatea blocurilor confortabile sau nu, în care ne refugiem zilnic, și din care zadarnic năvălim tot zilnic deambulând pe străzi și bulevarde, în căutarea, cine știe, a unei fraternități
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
sîntem anarhiști. Cele ce spun vor fi evidente pentru fiecare. - Spălîndu-l bine în urechi. Pesemne de aceea nu aveți nevoie de intelectuali. - N-avem nevoie nici de bunăvoință, nici de acceptare. Le vom zmulge. Avem nevoie de supunere, nu de individualism și independență. - Chiar șoptit, adevărul sparge urechile. Minciuna n-are rădăcini. - Ce este adevăr și ce-i minciună? Două fețe ale aceluiași lucru care, celor care se grupează după interese, le apare cînd într-o haină, cînd în alta. Răul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Cum nenorociții sînt mult mai mulți decît fericiții, adevărul nostru e indiscutabil. Cei care vă pretindeți gînditori va trebui să cugetați la condiția în care trăiește majoritatea oamenilor și să vă înspăimînte caracterul subuman al ei. Îți mai pasă de individualism cînd vezi că, pentru mulțime, nimic nu se îndreaptă iar nepăsarea împietrește legile sociale și-i întărește pe cei care știu să profite? - Nu mă poți obliga să lupt împotriva propriei mele naturi. - Domnu’ pictor, abia acum ai pus degetul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
destinației. Nu se lega de duhoarea care îmbâcsea pereții coridorului, ci... 2 Departe de a fi confortabilă, popota suporta la limită echipajul în efectiv complet. Cum eroii noștri nu prea aveau ocazia să mănânce împreună (mereu funcțional, "autobucătarul"' încuraja indirect individualismul, erodând obiceiurile), popota nu fusese proiectată pentru șapte persoane regrupate. Această nefericită concepție făcea ca, în caz de forță majoră, să se trezească strânși ca sardelele, dând din coate, împingându-se unul pe altul, fiecare încercând să nu-l calce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
pot și cum pot. Dar aici începe, se pare, problema, căci destrămarea comunităților tradiționale nu înseamnă automat apariția individului modern. Se pare că, la noi, acest proces a dus doar la o eliberare fantasmată a individului, nu la apariția unui individualism matur. E doar individualismul revanșard al omului scăpat de sub controlul colectiv al părinților, al comunității și al ierarhiei. Și care trebuie deci să demonstreze părinților, comunității și ierarhiei că a avut dreptate să fugă de acasă și că a reușit
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Dar aici începe, se pare, problema, căci destrămarea comunităților tradiționale nu înseamnă automat apariția individului modern. Se pare că, la noi, acest proces a dus doar la o eliberare fantasmată a individului, nu la apariția unui individualism matur. E doar individualismul revanșard al omului scăpat de sub controlul colectiv al părinților, al comunității și al ierarhiei. Și care trebuie deci să demonstreze părinților, comunității și ierarhiei că a avut dreptate să fugă de acasă și că a reușit. Este un individualism terorizat
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
doar individualismul revanșard al omului scăpat de sub controlul colectiv al părinților, al comunității și al ierarhiei. Și care trebuie deci să demonstreze părinților, comunității și ierarhiei că a avut dreptate să fugă de acasă și că a reușit. Este un individualism terorizat de frica de a nu-și recunoaște reușita în ochii celor lăsați acasă. Din această perspectivă, comunismul nu numai că a ratat „resocializarea” acestor indivizi neisprăviți, ci a compromis însăși ideea de inteă res comun. Mai mult, spațiul public
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și în spațiu. Nu ne aflăm nici în trecutul conservator al tradiției, nici în viitorul progresist al modernității și pendulăm, uneori frenetic, între aceste două orizonturi. Nu ne mai regăsim în solidaritățile comunitare ale țăranilor, dar nici nu am împins individualismul modern pînă la acel grad de maturitate unde acesta se recompune în spațiu public, visînd astfel să ne asociem, cu subtile delicii, doar în jurul unei mese. Cu un ochi la făină și altul la slănină, nu ne îndurăm să isprăvim
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]