1,103 matches
-
punica, peninsula Iberica, sudul Franței, Malta, Sicilia) familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; VSO feniciana, de prin 1050 i.C.; în linie, de la dreapta la stînga; fenicienii sînt considerați inventatorii alfabetului; stă la baza tuturor alfabetelor ulterioare, semitice sau indo-europene (grec, etrusc, latin, chirilic, gotic, copt, ebraic, aramaic etc.) 109. fijiana O Fiji familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oriental; VOS latină 110. filipino, pilipino O Filipine; varianta standard a limbii tagalog familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental, subgrupul filipinez central
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
occitană. Limbi creole franceze: 1. grupul american: SUA - Louisiana (créole louisianais), Haiti (haïtien), Antile (guadeloupéen, dominiquais, martiniquais, sainte-lucien, trinidadien), Guyana Franceză (guyanais), Brazilia - Amapa (karipúna), 2. grupul din Oceanul Indian: créole bourbonnais (seychellois, réunionnais, mauricien, rodriguais), 3. Oceanul Pacific: tayo (Noua-Caledonie) familia indo-europeană, ramura romanica; SVO; flexionara; silabica; caracter etimologic al ortografiei (reflectă pronunțarea de acum cinci secole); limba romanica cu cea mai divergență evoluție latină 114. francică LM în sec. VIII d.C. Limba francilor s-a vorbit într-o zonă care cuprinde
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de acum cinci secole); limba romanica cu cea mai divergență evoluție latină 114. francică LM în sec. VIII d.C. Limba francilor s-a vorbit într-o zonă care cuprinde părți din Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg și Franța de astăzi familia indo-europeană, ramura germanica runica 115. franco-provensala N Franța, Elveția, Italia; limba romanica distinctă sau dialect francez sau dialect occitan familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic latină 116. friulana N regiunea Friuli (NE Italiei); dialect al limbii retoromane familia indo-europeană, ramura romanica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
francilor s-a vorbit într-o zonă care cuprinde părți din Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg și Franța de astăzi familia indo-europeană, ramura germanica runica 115. franco-provensala N Franța, Elveția, Italia; limba romanica distinctă sau dialect francez sau dialect occitan familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic latină 116. friulana N regiunea Friuli (NE Italiei); dialect al limbii retoromane familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic sau italo-romanic latină 117. frizona (frysk) CO Olanda / N Germania; trei dialecte: occidental (frysk) în Frise (Țările de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
astăzi familia indo-europeană, ramura germanica runica 115. franco-provensala N Franța, Elveția, Italia; limba romanica distinctă sau dialect francez sau dialect occitan familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic latină 116. friulana N regiunea Friuli (NE Italiei); dialect al limbii retoromane familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic sau italo-romanic latină 117. frizona (frysk) CO Olanda / N Germania; trei dialecte: occidental (frysk) în Frise (Țările de Jos), oriental (seeltersk) în Saterland (Saxonia Inferioară, Germania) și septentrional (frasch, freesk, friisk) în Schleswig-Holstein (Germania). Desprinsa din germană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Burkina Faso, Niger, Nigeria și Camerun familia nigero-congoleză, ramura altaico-congoleză, grupul atlantic occidental; aglutinanta; SVO arabă magrebiană, latină 119. galeza (cymraeq) O Țară Galilor Cymraeg, Kymrisch. Cele mai vechi texte din sec. XII. Literatura medievală de mare înflorire și diversitate. familia indo-europeană, ramura celtica, grupul britonic; flexionara, VSO latină 120. galica (gaulois) LM, vorbită pînă în sec. V d.C. în Galia; înlocuită treptat de latină (sec. I - IV d.C.) care, la rîndul ei, s-a transformat în franceză și occitană familia indo-europeană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
indo-europeană, ramura celtica, grupul britonic; flexionara, VSO latină 120. galica (gaulois) LM, vorbită pînă în sec. V d.C. în Galia; înlocuită treptat de latină (sec. I - IV d.C.) care, la rîndul ei, s-a transformat în franceză și occitană familia indo-europeană, ramura celtica, grupul continental puternică tradiție orală; rar, cu alfabet grec, etrusc și român 121. galiciana (galego, gallego) CO Galicia (Spania) dialect al limbii portugheze, indo-europeană, romanica latină 122. ganda (luganda) N Uganda familia nigero-congloeză, ramura benue-congoleză, grupul bantu; aglutinanta
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
IV d.C.) care, la rîndul ei, s-a transformat în franceză și occitană familia indo-europeană, ramura celtica, grupul continental puternică tradiție orală; rar, cu alfabet grec, etrusc și român 121. galiciana (galego, gallego) CO Galicia (Spania) dialect al limbii portugheze, indo-europeană, romanica latină 122. ganda (luganda) N Uganda familia nigero-congloeză, ramura benue-congoleză, grupul bantu; aglutinanta; SVO latină 123. găgăuza N Moldova, Ucraina, România, Bulgaria, Grecia, Kazahstan; vorbită de turci creștinați familia altaica, ramura turcica; posibilă descendentă cumana greacă și chirilica (în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
-lea, dar a continuat să fie folosită că limba uzuală. În România se mai vorbesc graiuri săsești (saxone) în Transilvania și șvăbești (suabe) în Banat de către o populatie germană altădată numeroasă. O colonizare austriacă a existat și în Bucovina familia indo-europeană, ramura germanica, grupul germanic occidental, accentuala; flexionara; V2; SOV runica, gotica, latină (din sec. VIII); pînă prin 1940 a fost tipărită în scriere gotica (Fraktur) și scrisă în sütterlin (diferite versiuni de scriere latină) 126. gheză (etiopiana veche, ge'ez
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
traduce Biblia în limba gotica (aprox. 350 d.C.) după texte grecești și latine, utilizînd o scriere proprie de 27 de litere; în sec. al III-lea d.C. triburi gotice se aflau stabilite în Crimeea; foarte importantă pentru lingvistică comparată familia indo-europeană, ramura germanica, grupul de est gotica originală creată de Wulfila, după model grecesc, cu caractere latine și runice 130. greacă (veche, koiné, bizantina și neogreaca) O Grecia, Cipru; patru perioade: 1. protogreaca (cca 2000 i.C.); 2. greacă miceniana (cca
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dialectului atic; 5. greacă medie, bizantina (sec. VI - 1453); 6. greacă modernă, neogreaca (din 1453 pînă astăzi); greacă actuala are două variante: una vorbită, populară (dhimotiki) și una scrisă (katharevusa "purificata"), apropiată de greacă veche, folosită în ocazii oficiale familia indo-europeană, grupul helenic (greacă veche și macedoneană veche); actualmente neogreaca formează o ramură unilingva; SVO grecească, cu 24 de litere, de origine feniciana; stă la baza alfabetelor copt, gotic, glagolitic și chirilic 131. groenlandeza O Groenlanda (Danemarca); numită de populația autohtonă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
are cuvinte compuse latină 132. guaraní O Paraguay / N Argentina, Bolivia, Brazilia familia amerindiana, ramura tupi, grupul tupi-guarani; aglutinanta, cu silabe deschise (nu se termină în consoana) latină 133. gujarati O India (Gujarat, Dadra și Nagar, Haveli, Daman, Diu) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian occidental alfasilabară gujarati, apropiată de devanagari, dar fără linia continuă caracteristică 134. gun (gungbe) N Benin; vorbită de o populatie creștină familia nigero-congoleză, ramura kwa, limbi gbe; izolanta; tonala; SVO latină 135. gușii N Kenya familia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
continuă caracteristică 134. gun (gungbe) N Benin; vorbită de o populatie creștină familia nigero-congoleză, ramura kwa, limbi gbe; izolanta; tonala; SVO latină 135. gușii N Kenya familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 136. haryanvi N India (Haryana), Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indic central; considerată și dialect hindi devanagari, nagari 137. hadza (hatsa) N Tanzania; vorbită de o populatie primitivă nomada familia khoisan sau limba izolată; folosește clicurile consonantice; posibilă înrudire cu sandawe; nu are distincția masculin-feminin și nici
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
benue-congo, grupul bantu alfabet latin 141. hindi-urdu (hindustani) O India (hindi), Pakistan (urdu), Fiji (hindustani de Fiji); lingua franca în India; denumirea hindustani desemnează limbile hindi și urdu înainte de separarea lor (1947, din motive politice; scrise cu alfabete diferite) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central; SOV devanagari (hindi, hindustani), persano-arabă adaptată - nasta'liq (urdu) 142. hiri motu O Papua-Noua Guinee, alături de engleză și tok pîșin este un pidgin bazat îndeosebi pe motu (limba austroneziana, malayo-polineziană, grupul oceanic) 143. hitita LM
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
bazat îndeosebi pe motu (limba austroneziana, malayo-polineziană, grupul oceanic) 143. hitita LM, Asia Mică (Anatolia, Capadochia) mîl. ÎI i.C.; textele hitite (cîteva mii de tăblițe din sec. XIX - XIV i.C.) reprezintă cele mai vechi atestări ale unei limbi indo-europene familia indo-europeană, ramura anatoliană; limba centum silabarică cuneiforma akkadiana 144. hopi N SUA (Four Corners, N-E Arizonei); lingvistul american Benjamin Lee Whorf scria că limba hopi nu avea cuvinte care să exprime timpul, ceea ce reflectă o concepție asupra lumii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pe motu (limba austroneziana, malayo-polineziană, grupul oceanic) 143. hitita LM, Asia Mică (Anatolia, Capadochia) mîl. ÎI i.C.; textele hitite (cîteva mii de tăblițe din sec. XIX - XIV i.C.) reprezintă cele mai vechi atestări ale unei limbi indo-europene familia indo-europeană, ramura anatoliană; limba centum silabarică cuneiforma akkadiana 144. hopi N SUA (Four Corners, N-E Arizonei); lingvistul american Benjamin Lee Whorf scria că limba hopi nu avea cuvinte care să exprime timpul, ceea ce reflectă o concepție asupra lumii diferită de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
kwa sau gr. nigero-camerunian; limba tonala, armonie vocalica de tip încrucișat; topica SVO și subst. - adj. latină (alfabet "Africa") 151. idiș (iudeo-germană) N Israel, SUA, Belgia etc.; a servit că limba vernaculara comunităților evreiești din Europa Centrală și Orientala familia indo-europeană, ramura germanica, grupul de vest; VSO; adj. - subst.; fuziune de elemente germane, ebraice, slave; considerată și limba mixtă; corespondentul germanic al iudeo-spaniolei ebraica 152. ido limba artificială, descendentă din esperanto (ido = fiu/fiica, descendent); creată la începutul sec. XX SVO
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
descendent); creată la începutul sec. XX SVO latină 153. igbo O Nigeria (regiunea Biafra); N Guinea Ecuatoriala familia nigero-congoleză, ramura atlantic congoleza, grupul benue-congolez, subgrupul igboid; tonala latină cu litere suplimentare 154. ilira LM, vestul Balcanilor și sudul Italiei familia indo-europeană, ramura traco-ilirică, grupul mesapiano-iliric; unii lingviști (mai ales albanezi) susțin descendentă directă a albanezei din ilirică; limba centum nu s-au păstrat decît unele cuvinte în texte grecești și latinești 155. ilocană OR Filipine (ins. Luzon, ins. Babuyan) familia austroneziana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
între 1924 și 1951 de Internațional Auxiliary Language Association (IALA) ; la crearea ei a contribuit îndeosebi Alexander Gode, dar și mari lingviști precum Otto Jespersen, Edward Sapir și André Martinet ; limbi-sursă : latină, franceza, spaniolă, portugheză, italiană, germană, engleză, rusă structura indo-europeană, romanica latină 160. inuktitut O Canada; N SUA (Alaska), Rusia (Insulele Diomida); considerată și dialect al limbii (de fapt un continuum lingvistic) inuit, alături de inupiak (Alaska), inuktun (nord-vestul Canadei) și groenlandeza (Groenlanda) familia eskimo-aleută, ramura eskimo, grupul inuit; baza SOV
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
irlandeză O și N în Irlanda (Gaeltachtai), Irlanda de Nord; denumire proprie: Gaeilge. Cea mai conservatoare dintre limbile celtice. Vechea irlandeză, notata cu alfabet ogamic, este atestata în numeroase inscripții din secolele IV-VI d.C. Limba a unei bogate literaturi populare. familia indo-europeană, ramura celtica insulara, grupul gaelic; VSO latină 163. islandeza O Islanda Islenska. Limba a unor populații norvegiene care au colonizat Islanda, insula ferita de alte contacte lingvistice. Păstrează multe particularități arhaice (de exemplu continuă cele patru cazuri ale flexiunii nominale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pînă către 1250, după care evoluează treptat spre islandeza nouă care începe din sec. al XV-lea. Literatura medievală de mare valoare artistică: culegerea de legende despre zei și eroi (Edda), poezia de curte a scalzilor, povestiri eroice (Șaga). familia indo-europeană, ramura germanica, grupul scandinav occidental; SVO latină 164. italiană O Italia, Elveția, Șan Marino, Vatican Mari comunități de imigranți în SUA, Argentina, Brazilia și Australia. Cea mai accentuată diversificare dialectala dintre toate limbile romanice, datorită unificării politice tîrzii a Italiei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din 960, anul elaborării primului text italian, Placito di Capua, pînă în sec. al XIII-lea inclusiv. Epoca Umanismului și a Renașterii (sec. XIV-V) cu formarea limbii italiene literare. Epoca modernă din sec. al XVI-lea pînă astăzi. familia indo-europeană, ramura romanica, grupul italo-romanic; SVO silabica latină 165. iudeospaniola (ladino, judesmo/djudezmo) N Israel; Turcia, Grecia, Bulgaria, Maroc, SUA, America de Sud etc. Vorbită de evreii sefarzi, descendenții evreilor expulzați din Spania de către regii catolici în 1492 (decretul de la Alhambra). Are cuvinte
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și din limbi precum turcă, italiană, greacă, bulgară etc. Numele de iudeospaniola este folosit în general de romaniști, în timp ce lingviștii evrei o numesc judesmo/djudezmo, iar vorbitorii obișnuiți îi spun ladino. Este considerată corespondentul romanic al limbii idiș (iudeo-germană). familia indo-europeană, limba mixtă provenită din spaniolă și ebraica (iudeo-romanică); SVO + VSO silabica latină, dar și ebraică, greacă, chirilica (în funcție de țară în care este vorbită) 166. japoneză (nihongo) O Japonia limba izolată; posibilă înrudire cu coreeană; posibilă apartenența la familia altaica; aglutinanta
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
175. kamba N Kenya; Tanzania familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu kikuyu-kamba; prepoziții; SVO latină 176. kanembu N Ciad, Niger, Nigeria familia nilo-sahariană, ramura sahariana occidentală, grupul kanuri latină adaptată 177. kannauji N India (regiunea Kannauji din Uttar Pradesh) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central; considerată și dialect hindi devanagari 178. kannada O India (Karnataka) familia dravidiana, ramura meridionala, grupul tamil-kannada; SOV kannada (alfasilabar fonetic derivat din brahmi) 179. kanuri N Ciad, Nigeria, Niger, Camerun familia nilo-sahariană, ramura sahariana (sau
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fosta Birmanie), Thailanda; considerată și grup de limbi cu 14 varietăți familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul karen; SVO monastic script (scriere mon), mission script (alfasilabar bazat pe alfabetul birman) 183. kașmiriană (kashmiri) O India (Jammu și Kașmir) / N Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indic, subgrupul dardic șarada (în trecut, azi în texte religioase), devanagari, persano-arabă, latină, takri 184. kawi (javaneza veche) LM; sec. VIII-XVI; vechea limba literară a Insulei Java (Indonezia); descrisă de Wilhelm von Humboldt în 1834 (Despre limba
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]