907 matches
-
dorește industria și capitalul său, concurînd cu cele ale oricărui alt om sau clase de oameni. Suveranul se găsește în întregime debarasat de o sarcină pe care nu ar putea încerca să o îndeplinească fără a se impune, în mod infailibil, la a se vedea înșelat în mii de feluri și pentru îndeplinirea convenabilă a căreia nu există nici o înțelepciune umană, nici cunoștințe care să poată fi suficiente, sarcina de a fi supraintendentul industriei particularilor și de a o dirija spre
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
hegemonia etatistă într-o societate, afirmând că "lucrurile s-au schimbat îndată ce lumea a început să-i atribuie statului nu doar cele mai bune intenții, ci și omnisciență. În aceste condiții, era inevitabil ca ei să conchidă că statul cel infailibil era în măsură să reușească în domeniul gestionării activităților productive mai bine decât indivizii cei supuși greșelii. El ar fi în măsură să evite toate acele erori care, adesea, fac să eșueze acțiunile antreprenorilor și ale capitaliștilor. În felul acesta
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pregăti mai intens, Învață mai repede, are resurse suplimentare, fiind mai ,,proaspătă" În concurs, are un tonus general mai ridicat și mai ales se accidentează mai rar și mai greu. Consecvenți orientării generale a lucrării, de a nu oferi rețete “infailibile", care de fapt nu există, vom Încerca să contribuim la adoptarea unei concepții economice, eficiente, cât mai direct orientate spre necesitățile reale ale probei. Și Întrucât pregatirea fizico-tehnică este un imperativ, o unitate, o mare parte a ei va fi
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
relația de cauzalitate nu este liniară, ci mult mai complexă, dar, pentru tema tratată, este suficientă recunoașterea unei duble implicații (cauzalitate circulară), a unor răspunsuri de tip feed-back. Dacă piețele sunt eficiente și dacă mecanismul de autoreglare a pieței este infailibil, rezultatele diferite obținute de investitori arată că aceștia sunt o parte ineficienți. Comportamentul uman este răspunsul la faptul că există investitori de succes și perdanți. Din perspectivă psihologică, teoriile comportamentale se divid în două mari categorii: fundamentalecare afirmă că factorii
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
neofit posibilitatea unei călătorii inițiatice prin infern către paradis, în excelsiorul poeziei. Salonul păstrează ambiguitatea unui spațiu liminal unde cele două lumi aparent ireconciliabile se întâlnesc oferind o viziune apoteotică căreia tronul îi conferă centrul de greutate al unei judecăți infailibile. Vizitatorii sunt "judecați" cu măsura poeziei, divinitatea în numele căreia Macedonski prezidează aceste liturghii estetice. Finalul primei etape inițiatice se încheie cu revelarea unuia din mistere, semnificația tronului cu întregul ansamblu decorativ care-l consacră, și ca în orice revelație, explicația nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Elevii erau invitați să asculte explicații, să înțeleagă demonstrații și să formuleze judecăți de valoare pe urmele unor raționamente constituite. Învățarea prin fixarea și repetarea cunoștințelor nu se putea realiza decât individual, iar confruntarea de idei era stopată de adevăruri infailibile. Tendințele contemporane de globalizare au dus la modificarea paradigmei educaționale prin deplasarea centrului de greutate dinspre învățarea conformistă spre cea inovatoare. În noul context, accentul cade pe cultivarea receptivității și formarea abilităților holistice, care permit elevilor să conexeze rapid și
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
de neatacat, a arătat filozoful Alvin Plantinga. Plantinga aprecia că relația științei darwiniene cu religia reprezintă un caz particular al relației rațiunii cu credința, o relație care i-a preocupat încă pe Sfinții Părinți ai Bisericii. Dacă Biblia însăși este infailibilă, apoi înțelegerea ei de către oameni este supusă greșelii, crede Plantinga, delimitându-se astfel de promotori contemporani ai „științei creației“. Ceea ce va trebui să conceadă credinciosul, care acceptă că nu putem identifica știința cu adevărul, și nici înțelegerea noastră a Bibliei
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
-se în dementele măceluri ale celor două războaie mondiale. Vede raționalitatea tehnică și raționalizarea politică asociindu-se mitului ideologic pentru a produce Auschwitz-ul sau Kolyma. Vede cele mai îngrozitoare regrese săvîrșite în numele progresului Istoriei. Vede cultul unui Conducător omniscient și infailibil ofi-ciindu-se în numele științei materialiste. Vede cum raționalitatea instrumentală se eliberează de finalitățile raționale și se pune în slujba nu a Umanismului, ci a vechii Barbarii a puterii, dominației și violenței. Noile forme de barbarie, care sînt tehnicismul mărginit, birocratismul anonim
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
democrației prin "democrația la bază", democrația comunitară. Criticii modernității clasice au accentuat mereu că modelul reprezentaționalist și determinist importat în științele socio-umane din științele naturii, preeminența pozitivismului, orgoliul raționalismului și pretenția acestuia de a emite numai judecăți obiective și soluții infailibile pentru "obiectele" sociale, precum și ambiția fundaționalismului de a produce certitudinea absolută, au îndepărtat cunoașterea și cultura social-politică de menirea comunitară și finalitatea terapeutică. Desigur, această situație este explicabilă prin "moștenirea modernă" a cărei pretenție de obiectivitate și raționalitate universală a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
evoluția istorică a orașului până la „maturizarea” sa de la sfârșitul perioadei interbelice. Se cuvine să aducem anumite clarificări teoretice asupra conceptului de oraș, menite să vină în sprijinul ipotezei de la care plecăm. Departe de noi intenția de a găsi o definiție infailibilă, care să revoluționeze acest concept. Nu ne propunem altceva decât să nuanțăm ceea ce deja este cunoscut și acceptat. Majoritatea definițiilor sunt circumscrise următorului cadru teoretic: oraș - formă complexă de așezare omenească cu dimensiuni variabile având, de regulă, funcție administrativă, comercială
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
spune astăzi, un procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui. Mărturiile pe care le vom prezenta în continuare, neexhaustiv, pot fi considerate a fi subiective și poate uneori puternic influențate de către anchetator ce va fi folosit la acea vreme perfida și infailibila armă a șantajului dar și a amenințării „subiectului” cu pușcăria. După cum se va putea remarca, deja armata fusese pusă pe picior de război împotriva țăranilor răsculați și în județul Vaslui. Astfel, pe 4 aprilie 1907, anchetatorul Grigoriu lua o primă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
al experienței vizionare, ar trebui să reținem că "viziunea" trebuie înțeleasă denotativ, nu conotativ. Astfel, în Annotations to The Works of Șir Joshua Reynolds, care constituie, în sine, o apologie persuasiva, Blake se plasează într-o tradiție ilustra de predecesori infailibili, care, în corpore, elogiază caracterul veridic al actelor vizionare: "Plato was în Earnest. Milton was în Earnest. They believd that God did Visit Mân Really & Truly" (E: 658). De aceea Robert N. Essick subliniază că "Blake ne cere să credem
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
credeau acest lucru obișnuiau să accepte convingerea să, potrivit căreia execuția acestor opere era dictată de o voce din cer" (Bentley, Jr., 2004, pp. 636-637). În lucrarea inedită Life of Blake (? 1832), Tatham menționează un detaliu semnificativ privitor la caracterul infailibil al "procedeului de copiere artistică": Blake "insistă că, în timp ce copia viziunea (precum o numea el) pe placă sau pe pânză, el nu putea greși și că eroarea și defectul puteau apărea doar [...] din demarcarea inexacta a scenei [...]" (Bentley, Jr., 1975
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
percepției vizuale: ar exista, astfel, un ochi obișnuit, "vegetativ", care este supus erorii (caz în care teza lui Goodman este valida), dar și un ochi superior, privilegiat, care se manifestă în timpul experienței vizionare și care, având o origine divină, este infailibil în teorie. Blake expune acest scenariu în Auguries of Innocence: "We are led to Believe a Lie / When we see not Thro the Eye" (E: 496), versurile fiind reproduse aproape literal în The Everlasting Gospel: "And leads you to Believe
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
tot ce este individual și distinct se va pierde și Universul însuși va fi găsit (1958, p. 138). Puține texte din istoria gândirii pot fi aplicate mai cu succes în cadrul poeticii lui Blake, iar cel al lui Schleiermacher subliniază metodă infailibila a apercepției vizionare: contrariile individuale, fie ele de natură materială sau spirituală, trupeasca sau sufletească, trebuie sacrificate intru unitatea divină atotcuprinzătoare. Astfel se închide breșă dintre imanent și transcendent. Parcurgând rândurile acestui subcapitol, lectorul ar putea rămâne cu impresia, justificată
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
prezent, cădere și redempțiune găzduite de bărbat și femeie sau de amăgitor și amăgit. Milton a modelat aceste dualități într-o unitate estetică puternică" (1982, p. 100). Milton ar deveni, în acest caz, un individ ideal nu pentru că ar fi infailibil, ci, paradoxal, fiindcă ar putea greși, s-ar putea pocăi și ar putea fi mântuit pe vecie. Mutând acum analiza asupra dimensiunii textuale propriu-zise, trebuie spus că elocventa Preface acomodează o structură binara recurenta în concepția eului creator, care vizează
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
să demonstreze, ci și să inventeze. Cu ajutorul ei își dau seama dintr-o privire care este planul general al unui edificiu logic, și asta, aparent, fără ca simțurile să intervină. Renunțând la ajutorul imaginației, care, așa cum am văzut, nu este întotdeauna infailibilă, ei pot să avanseze fără teama de a se înșela. Așadar, fericiți cei ce pot să se lipsească de acest ajutor! Sunt de admirat, dar sunt atât de rari! Așadar, vor exista inventatori și printre analiști, dar aceștia vor fi
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
și că e ușor să-i învățăm asta. Nu există metode ușoare de predat presupunerea. Poate am spus câteva lucruri trăsnite până acum, dar am evitat cel mai nebunesc lucru, sper, care ar fi să pretind că am o metodă infailibilă de a preda presupunerea. Și totuși, nu este imposibil să predai presupunerea. Sper ca unele din exemplele explicate pe larg și unele din exercițiile propuse în cele ce urmează să servească drept sugestii utile. Aceste sugestii au cea mai bună
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
eroare demonstrațiile mai lungi din matematică, care nu sunt, la urma urmei, decât o acumulare de mici raționamente cu totul asemănătoare celor pe care le fac cu atâta ușurință. Mai e nevoie să adaug că nici măcar matematicienii buni nu sunt infailibili? Răspunsul mi se pare evident. Să ne imaginăm o lungă serie de silogisme, în care concluziile primelor servesc drept premise celor care urmează; vom fi capabili să sesizăm fiecare din aceste silogisme, și nici într-un caz nu riscăm să
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
distinse, așa cum J. Lintvelt propunea la un moment dat, trei tipuri narative: Tipul narativ auctorial: 1) percepție externă nelimitată [...] naratorul auctorial este omniscient și percepe din exterior ansamblul lumii romanești; 2) percepție internă nelimitată [...] naratorul omniscient dispune de o percepție infailibilă a vieții interioare ce ține chiar de inconștientul tuturor actorilor. Tipul narativ actorial: 1) percepție externă limitată: extrospecție. Adoptînd perspectiva unui actor [...], naratorul nu va putea oferi decît prezentarea externă a celorlalți actori; 2) percepție internă limitată: introspecție. Adoptînd perspectiva
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Bineînțeles, majoritatea persoanelor de acolo este trecută fără greșeli și putea să fi fost ce spune caietul, dar cele câteva erori pe care le-am depistat eu mă fac să mă îndoiesc de acuratețea documentelor emanate de la această insituție socotită... infailibilă! Dorin Popa: Poți să-mi spui ce persoane care apar în caietul găsit în biroul fostului prim-secretar al județului Iași, Maria Ghițulică, pe 22 dec. 1989, nu puteau fi colaboratori ai Securității, în accepția ta? Liviu Antonesei: Păi, în
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
absență, ca și politicienii noștri de frunte, care atunci se întreceau la vizitat podurile în refacere după inundațiile anterioare, de parcă altundeva în lume podurile sunt reparate de președinți și primmini ștri! Dar așa suntem noi, avem un simț al oportunității infailibil! Cât privește episodul de la Institut pe care îl evoci, cred că atunci m-ai prins într-o pasă foarte proastă. Adopta-sem deja optimismul metodologic amintit și, în general, rezistam mai bine! Regret că te-am speriat. Mi-am dat seama
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și editor, Jonathan mi-a dat sfaturi, m-a sprijinit și m-a îndrumat în cursul elaborării acestei cărți. În memoriile publicate în 2003, l-am descris drept "un om excepțional, plin de eleganță și modestie". Poate că nu este infailibil, dar nu mă poate convinge nimeni de acest lucru; până acum, însă, nu m-a îndrumat în nici o altă direcție, în afara de cea bună. Îi mulțumesc lui Jane Friedman, președinte și director executiv la HarperCollins și lui Michael Morrison, președinte
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
the organization itself."75 Premisele de la care pleacă analiza sunt corecte și, mai mult, congruente cu înțelesurile mai complexe ale culturii în sens sociologic. Însă grabă de a pune la dispoziția managerilor un dispozitiv interpretativ ușor de înțeles și aparent infailibil face ca observațiile și exemplele autorului să se reducă la câteva sfaturi generale neconvigător susținute. Spre exemplu, pentru a ilustra suprapunerea dintre activitatea de RP și imperativele unui curent la modă în management (dezvoltarea organizațională organizațional development), care pleacă de la
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
exterior, ca lucrare a Duhului Sfânt, [în timp ce] inspirația artistică este rezultatul unei acumulări interioare a artistului, care duce la o anumită acțiune, creație sau idee"215. De aici apare și deosebirea fundamentală dintre cele două expresii analizate: revelația divină este infailibilă, în vreme ce inspirația artistică este subiectivă, deci perfectibilă. Ajungem astfel la concluzia că, în spațiul fenomenelor creatoare, descoperirea sacrului este posibilă atât prin formele sale naturale, cât și prin cele supranaturale de revelație 216, în vreme ce creația artistică se prezintă asemenea unei
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]