5,940 matches
-
accident vascular cerebral Accidentele vasculare cerebrale constituie o urgență majoră, deoarece în absența unui tratament adecvat aplicat cât mai rapid, creierul suferă leziuni ireversibile, având drept consecință dizabilitatea severă sau decesul pacientului. Este necesară acordarea unui nivel de prioritizare similar infarctului miocardic acut având în vedere severitatea diagnosticului și prevederile Strategiei comune de combatere a bolilor cardio și cerebrovasculare, care recunoaște ambele patologii ca fiind probleme prioritare de sănătate publică în România. Propunem încadrarea AVC aflat în fereastră terapeutică pentru revascularizare
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
semnalului pe secvențele FLAIR) este asociată cu un interval de timp de la producerea AVC < 4.5 ore. Demonstrarea mismatch-ului DWI/FLAIR permite tromboliza intravenoasă. Absenței mismatch-ului DWI/FLAIR este frecventă la un debut al AVC > 4.5 ore, având semnificația unui infarct constituit, pentru care beneficiul tratamentului trombolitic nu este demonstrat. sau ● Imagistică prin CT/IRM de perfuzie Criteriile de selecție sunt similare celor din fereastra terapeutică 4.5 - 9 ore și sunt prevăzute în Anexa I.1 și în Secțiunea 2.2.3 . Dacă sunt respectate
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
anatomice, etc.) ● Circulația colaterală (se vizualizează rapid pe reconstrucțiile 3D și/ sau MIP- maximum intensity projection, comparând simetria circulației de la nivelul ambelor emisfere cerebrale). Imagistica de perfuzie permite diferențierea țesutului cerebral ischemic salvabil (penumbră) de cel infarctat, deteriorat ireversibil (infarct cerebral, "infarct core"). Studiile efectuate au dovedit că pacienții cu un volum mic al infarctului cerebral și o zonă mare de penumbră au cele mai multe șanse să beneficieze în urma terapiilor de reperfuzie. Parametrii utilizați în mod obișnuit în
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
projection, comparând simetria circulației de la nivelul ambelor emisfere cerebrale). Imagistica de perfuzie permite diferențierea țesutului cerebral ischemic salvabil (penumbră) de cel infarctat, deteriorat ireversibil (infarct cerebral, "infarct core"). Studiile efectuate au dovedit că pacienții cu un volum mic al infarctului cerebral și o zonă mare de penumbră au cele mai multe șanse să beneficieze în urma terapiilor de reperfuzie. Parametrii utilizați în mod obișnuit în delimitarea și aprecierea volumului acestor două zone sunt: ● timpul mediu de tranzit (MTT- mean transit
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
substanței de contrast în regiunea proximală a arterei de calibru mare (AIF - arterial input function) și parenchimul cerebral CBV și, într-o măsură mai mică, CBF, diferențiază zona de penumbră de zona de țesut cerebral ireversibil afectat, astfel: ● zona de infarct core: creșterea raportului MTT/Tmax; scădere semnificativă a CBF; scădere semnificativă a CBV ● zona de penumbră: creșterea raportului MTT/Tmax; CBF moderat redus; CBV aproape normal sau crescut Softul de perfuzie generează hărți separate pentru fiecare parametru menționat mai sus. Evaluarea extensiei
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
raportului MTT/Tmax; scădere semnificativă a CBF; scădere semnificativă a CBV ● zona de penumbră: creșterea raportului MTT/Tmax; CBF moderat redus; CBV aproape normal sau crescut Softul de perfuzie generează hărți separate pentru fiecare parametru menționat mai sus. Evaluarea extensiei zonei de infarct și a zonei de penumbră poate fi efectuată calitativ (analiza vizuală a hărților de perfuzie) sau cantitativ (calculul volumelor celor 2 zone). Se preferă utilizarea softurilor AI automatizate care generează rapid rezultate precise referitoare la volumul acestor zone și contribuie
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
în ghidurile internaționale de specialitate. Trebuie avut în vedere că OACR determină de obicei cecitate monooculară, ceea ce constituie o dizabilitate majoră. Cu cât tromboliza este inițiată mai rapid, cu atât beneficiul terapeutic poate fi mai mare. ... 2.3.2. Tromboliza în infarctul spinal Infarctele spinale sunt un subtip de accident vascular ischemic extrem de rar, reprezentând sub 1% din totalul cazurilor. Majoritatea infarctelor spinale au cauze iatrogene, legate de proceduri (chirurgicale sau endovasculare) intratoracale sau intraabdominale. Dintre cele non-iatrogene, o proporție importantă
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
poate fi îngreunată și de debutul incert, cu prezentări clinice insidioase sau cu deficite neurologice precedate cu câteva ore de durere locală. Dat fiind algoritmul exhaustiv de diagnostic pozitiv și diferențial, dependent de imagistica prin rezonanță magnetică, recomandăm ferm ca infarctele spinale să nu fie trombolizate decât în centrele comprehensive, cu o vastă experiență, în care decizia individualizată poate fi luată de un neurolog expert vascular în urma consultării în echipă multidisciplinară (neurologie, radiologie, neuroradiologie intervențională etc.) implicată în caz. ... ... 2.4
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
S-a constatat că un flux mai bun în arterele colaterale din teritoriul irigat de o arteră obstruată este asociat cu un beneficiu mai mare al tratamentului endovascular. Pacienții cu circulație colaterală absentă au o rată rapidă de creștere a infarctului (progresori rapizi) în comparație cu pacienții cu colaterale proeminente, care sunt capabili să tolereze ischemia mai mult timp fără a progresa la infarct (progresori lenți). Analiza prin angioCT a fluxului arterelor colaterale a fost utilizată în studiul MR CLEAN - LATE
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
mai mare al tratamentului endovascular. Pacienții cu circulație colaterală absentă au o rată rapidă de creștere a infarctului (progresori rapizi) în comparație cu pacienții cu colaterale proeminente, care sunt capabili să tolereze ischemia mai mult timp fără a progresa la infarct (progresori lenți). Analiza prin angioCT a fluxului arterelor colaterale a fost utilizată în studiul MR CLEAN - LATE iar rezultatele studiului au dovedit că această metodă poate fi utilizată, în completarea CT cerebral nativ, ca mijloc de selecție a pacienților cu
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
arterelor colaterale prin angioCT ... ... – Scor ASPECTS 3 - 5 ... ... Tratamentul endovascular poate fi luat în considerare, dacă pacientul întrunește toate celelalte criterii de eligibilitate, numai dacă poate fi dovedită existența unui volum semnificativ al zonei de penumbră prin imagistică de perfuzie (infarct core ≤ 70 mL, raport zonă penumbră/infarct core > 1.2, volum de mismatch > 10 mL). Se va ține cont de status-ul anterior al pacientului, comorbidități, intervalul de timp între debutul simptomatologiei și inițierea procedurii endovasculare. Nu există la momentul redactării prezentului
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
a existat o cauză subiacentă clară (traumatism cerebral, hemoragie subarahnoidiană cu securizare anevrismală ulterioară sau hemoragia a fost determinată de un tratament antitrombotic specificat) 2 În cazuri selecționate, intervalul de contraindicație absolută poate fi redus la o lună, de exemplu - infarcte cerebrale de mici dimensiuni, recuperare neurologică bună 3 Dacă pacientul nu urma tratament anticoagulant oral (cu anti-vitamine K la domiciliu), nu era cunoscut cu ciroză hepatică sau nu există suspiciune clinică de alterare a coagulării – tromboliza intravenoasă poate fi inițiată
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
indicația de tromboliză i.v. trebuie individualizată 6 Nu este recomandat screening-ul activ pentru stigmate de sângerare. Dacă pacientul este deja cunoscut cu mai mult de 10 microsângerări este mai prudent să nu se efectueze tromboliza i.v. 7 N-STEMI și infarct inferior sau de ventricul drept: se recomandă tromboliza intravenoasă STEMI-anterior –survenit într-un interval între 8 zile și 3 luni anterior : indicația trebuie apreciată individual în colaborare cu medicul cardiolog, luând în considerare dimensiunea infarctului, dacă a pacientul a primit
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
tromboliza i.v. 7 N-STEMI și infarct inferior sau de ventricul drept: se recomandă tromboliza intravenoasă STEMI-anterior –survenit într-un interval între 8 zile și 3 luni anterior : indicația trebuie apreciată individual în colaborare cu medicul cardiolog, luând în considerare dimensiunea infarctului, dacă a pacientul a primit sau nu tratament de revascularizare coronariană, și aspectul ecografic (dacă este disponibil) 8 Tromboliza i.v poate fi efectuată pe parcursul sarcinii dacă deficitul determinat de AVC acut este dizabilitant. Dacă AVC este determinat de ocluzie
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
fi hipodensitate focală și/sau ștergerea diferențierii substanță albă/substanță cenușie, ștergerea conturului ganglionilor bazali) este luată în considerare pentru scorul ASPECTS. Hipoatenuarea reflectă creșterea conținutului în apă a țesutului cerebral. Scorul ASPECTS scăzut se corelează cu un volum mai mare al infarctului cerebral și cu un prognostic mai puțin favorabil. Deși în scorul ASPECTS așa cum a fost publicat inițial, edemul focal era luat în considerare în calcularea scorului, în prezent se consideră că edemul cerebral focal este o modificare potențial reversibilă
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
Tehnica neurochirurgicală folosită (craniectomie decompresivă/evacuare a hematomului) va fi decisă de echipa neurochirurgicală în funcție de caracteristicile individuale ale pacientului Clasificarea hemoragiilor intracraniene asociate trombolizei intravenoase Infarct hemoragie tip 1 (IH1) - aspect imagistic de mici peteșii de-a lungul marginilor infarctului. Infarct hemoragic tip 2 (IH2) - aspect imagistic de peteșii confluente în interiorul zonei de infarct, fără efect de masă. Hematom intraparenchimatos tip 1 (HP1) - hematom ce ocupă ≤ 30% din aria de infarct, cu un ușor efect de masă. Hematom intraparenchimatos
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
de caracteristicile individuale ale pacientului Clasificarea hemoragiilor intracraniene asociate trombolizei intravenoase Infarct hemoragie tip 1 (IH1) - aspect imagistic de mici peteșii de-a lungul marginilor infarctului. Infarct hemoragic tip 2 (IH2) - aspect imagistic de peteșii confluente în interiorul zonei de infarct, fără efect de masă. Hematom intraparenchimatos tip 1 (HP1) - hematom ce ocupă ≤ 30% din aria de infarct, cu un ușor efect de masă. Hematom intraparenchimatos tip 2 (HP2) - hematom dens ce ocupă > 30% din zona de infarct și are un
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
imagistic de mici peteșii de-a lungul marginilor infarctului. Infarct hemoragic tip 2 (IH2) - aspect imagistic de peteșii confluente în interiorul zonei de infarct, fără efect de masă. Hematom intraparenchimatos tip 1 (HP1) - hematom ce ocupă ≤ 30% din aria de infarct, cu un ușor efect de masă. Hematom intraparenchimatos tip 2 (HP2) - hematom dens ce ocupă > 30% din zona de infarct și are un important efect de masă sau orice altă leziune hemoragică intracraniană la distanță de zona de infarct. O
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
interiorul zonei de infarct, fără efect de masă. Hematom intraparenchimatos tip 1 (HP1) - hematom ce ocupă ≤ 30% din aria de infarct, cu un ușor efect de masă. Hematom intraparenchimatos tip 2 (HP2) - hematom dens ce ocupă > 30% din zona de infarct și are un important efect de masă sau orice altă leziune hemoragică intracraniană la distanță de zona de infarct. O hemoragie intracraniană poate fi considerată asociată trombolizei intravenoase dacă este decelată la un examen CT sau IRM cerebral de control
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
de infarct, cu un ușor efect de masă. Hematom intraparenchimatos tip 2 (HP2) - hematom dens ce ocupă > 30% din zona de infarct și are un important efect de masă sau orice altă leziune hemoragică intracraniană la distanță de zona de infarct. O hemoragie intracraniană poate fi considerată asociată trombolizei intravenoase dacă este decelată la un examen CT sau IRM cerebral de control efectuat în primele 36 de ore de la administrarea Actilyse. O hemoragie intracraniană asociată trombolizei intravenoase este considerată simptomatică
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
invazive (angiografie cerebrală, embolizare anevrismală prin tehnica de coiling, coiling cu balon sau stent, embolizare cu dispozitive intrasaculare, embolizare cu dispozitive de tip flow-diverter), de riscurile și complicațiile intraoperatorii posibile. Am fost informat de riscul general cumulat al procedurii diagnostice (infarct miocardic, accident vascular cerebral, sângerare majoră, deces) de sub 1%. De asemenea am fost informat despre riscul general al procedurii terapeutice și despre faptul că acesta poate să varieze în funcție de tehnica aleasă. Pentru procedurile endovasculare în cazul unei
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
se închide gura înainte de a respira normal. Dacă simptomele persistă, administrarea se poate repeta, fără a depăși 3 pufuri la interval de 5 minute între doze. https://www.anm.ro/_/_PRO/PRO_12439_25.09.19.pdf 5 buc. Se administrează 1 cpr. sublingual în criză de angină pectorală, infarct miocardic acut, edem pulmonar acut cu TAs > 100 mg Hg. Dacă durerea cardiacă (criza anginoasă) nu cedează, doza poate fi repetată. https://www.anm.ro/_/_PR O/PRO_9419_27.10.16.pdf 4. Nifedipinum 30 mg 5 buc. Se administrează 1 cpr. pentru reducerea tensiunii arteriale. https://www.anm.ro/_/_PRO/PRO_11912_11.06.19.pdf 5. Acidum
DECIZIE nr. 2/2CN din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296352]
-
1 cpr. pentru reducerea tensiunii arteriale. https://www.anm.ro/_/_PRO/PRO_11912_11.06.19.pdf 5. Acidum acetylsalicylicum Comprimate gastrorezistente 100 mg sau 75 mg 5 buc. Antitrombotice, antiagregante plachetare, administrate conform prospectului, pentru a reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge, împiedicând astfel apariția ulterioară a: infarctului miocardic, accidentelor vasculare cerebrale, problemelor cardiovasculare la pacienții diagnosticați cu angină pectorală stabilă sau instabilă. https://www.anm.ro/_/_PRO/PRO_15003_19.05.23.pdf https://www.anm.ro/_/_PRO/PRO_15002_19.05.23.pdf 6. Captoprilum sau Furosemidum sau Metoprololum Comprimate 25 mg sau 50 mg 5 buc. Se administrează 1 cpr. pentru reducerea tensiunii arteriale. https://www.anm.ro/_/_PRO/PRO_11274_27.12.18.pdf
DECIZIE nr. 2/2CN din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296352]
-
ORDIN nr. 1.252 din 25 aprilie 2025 pentru abrogarea Ordinului ministrului sănătății nr. 1.244/2020 privind aprobarea Regulamentului pentru tratamentul intervențional al pacienților cu infarct miocardic acut și aprobarea Regulamentului pentru tratamentul urgențelor de chirurgie vasculară și urgențelor de chirurgie cardiovasculară în municipiul București EMITENT MINISTERUL SĂNĂTĂȚII Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 396 din 5 mai 2025 Văzând Referatul de aprobare nr. AR 1.252 R
ORDIN nr. 1.252 din 25 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297078]
-
4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare, ministrul sănătății emite următorul ordin: Articolul 1 Se abrogă Ordinul ministrului sănătății nr. 1.244/2020 privind aprobarea Regulamentului pentru tratamentul intervențional al pacienților cu infarct miocardic acut și aprobarea Regulamentului pentru tratamentul urgențelor de chirurgie vasculară și urgențelor de chirurgie cardiovasculară în municipiul București, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 9 iulie 2020, cu modificările și completările ulterioare. Articolul 2
ORDIN nr. 1.252 din 25 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297078]