KorAP: Find »[drukola/base=infectat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...155 >

3,859 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

final brune negricioase, adâncite în țesuturi. Ciuperca A. helianthi produce pete mai mari și mai alungite. Transmitere răspândire. Transmiterea agenților patogeni de la un an la altul, este asigurată de miceliul ce trăiește pe resturile vegetale sau de spori. Pe organele infectate primăvara apar zone concentrice cu sporii ce vor răspândi ciuperca toată vara. Prevenire și combatere. Alternarioza poate fi prevenită prin fertilizarea rațională fără exces de azot, respectarea desimii optime, folosirea de soiuri și hibrizi cu rezistență genetică, tratamentul obligatoriu al

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
lungul lor apar gofrări (încrețiri). Pe aceste plante apar puține păstăi, cu semințe ce se maturează târziu și au aspect “marmorat”. Transmitere-răspândire.Virusul este răspândit în natură de diferite insecte. Virusul se transmite de la un an la altul prin sămânța infectată, în al cărui embrion se găsește. Plantele ce au fost infectate în stadiu tânăr au cel puțin 60 % din semințe infectate, în timp ce la plantele infectate mai târziu acest procent scade. Plantele infectate, după înflorit produc semințe sănătoase. Prevenire și combatere

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Transmitere-răspândire.Virusul este răspândit în natură de diferite insecte. Virusul se transmite de la un an la altul prin sămânța infectată, în al cărui embrion se găsește. Plantele ce au fost infectate în stadiu tânăr au cel puțin 60 % din semințe infectate, în timp ce la plantele infectate mai târziu acest procent scade. Plantele infectate, după înflorit produc semințe sănătoase. Prevenire și combatere. În vederea obținerii de culturi sănătoase se recomandă semănarea de sămânță sănătoasă, provenită din lanuri verificate care nu au avut plante mozaicate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în natură de diferite insecte. Virusul se transmite de la un an la altul prin sămânța infectată, în al cărui embrion se găsește. Plantele ce au fost infectate în stadiu tânăr au cel puțin 60 % din semințe infectate, în timp ce la plantele infectate mai târziu acest procent scade. Plantele infectate, după înflorit produc semințe sănătoase. Prevenire și combatere. În vederea obținerii de culturi sănătoase se recomandă semănarea de sămânță sănătoasă, provenită din lanuri verificate care nu au avut plante mozaicate până la înflorire. Soiurile Chippewa

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
transmite de la un an la altul prin sămânța infectată, în al cărui embrion se găsește. Plantele ce au fost infectate în stadiu tânăr au cel puțin 60 % din semințe infectate, în timp ce la plantele infectate mai târziu acest procent scade. Plantele infectate, după înflorit produc semințe sănătoase. Prevenire și combatere. În vederea obținerii de culturi sănătoase se recomandă semănarea de sămânță sănătoasă, provenită din lanuri verificate care nu au avut plante mozaicate până la înflorire. Soiurile Chippewa, Hamsoy și Acme sunt foarte sensibile, așa încât

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
plantele bolnave produc puține semințe mici, cu tegumentul zbârcit și uneori acoperit de gomă bacteriană. În cazul unui atac mai grav boabele au pete cenușii, brune și chiar crăpături. Transmitere-răspândire. Bacteria este transmisă de la un an la altul prin intermediul semințelor infectate, care nu-și pierd facultatea germinativă, decât cel mult în proporție de 66 %. Bacteria rămâne cel mult 6 luni viabilă în semințe. Semințele păstrate mai mulți ani își pierd aproape complet germinația, dar puterea de infecțiozitate a bacteriei nu scade

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
aparte de rezistență este întâlnit la plantele atacate de păianjenul roșu care nu sunt atacate de această bacterie. Prevenire și combatere. Măsura cea mai eficientă este semănarea de sămânță sănătoasă. Expunerea la soare, timp de 6-8 zile poate dezinfecta semințele infectate. Tratamentele seminale cu antibiotice ca: oxitetraciclină sau streptomicină, deși dau rezultate sunt deosebit de costisitoare și nu se folosesc decât de către amelioratori, pe suprafețe mici Întrucât bacteria rezistă în resturile vegetale se vor lua măsuri de igienă culturală și de rotație

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
3. Bacterioza pustulară a soiei - Xanthomonas campestris Bacterioza semnalată în 1902 și 1912 în S.U.A. s-a răspândit repede, odată cu impotul de samânță, așa încât a apărut în 1960 și în România, unde a fost studiată de V. Severin. Simptome. Plantele infectate se recunosc încă din stadiul de 2 frunzulițe, când pe acestea apar pete brune. Pe frunze apar pete mici, la început de decolorare, apoi brun-roșcate în dreptul lor formându-se gofrări. În zona afectată, frunza este de două ori mai groasă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se desprind, frunza apare perforată și pot fi atacate chiar păstăile (care chiar dacă au pete mici brun-roșcate) se formează semințe. Transmitere-răspândire. Bacteria se transmite de la un an la altul prin resturile vegetale, în care rezistă 9 luni și prin semințele infectate, în care bacteria este prezentă chiar și după 30 luni. În timpul vegetației boala este favorizată de temperaturi ridicate (30-33șC) și de o vreme umedă. Prevenire și combatere. Cea mai eficientă metodă de prevenire este cultivarea de soiuri rezistente și semănarea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
vegetale sub formă de spori de rezistență, dar acest lucru nu are prea mare importanță întrucât nu se practică monocultura soiei. Principala sursă de transmitere a bolii în anul următor o constituie sporii de rezistență pe sămânță, dar și sămânța infectată provenită de la plantele mănate. Răspândirea ciupercii în perioada de vegetație este asigurată de sporii duși de apa de ploaie sau de irigație și de vânt. Prevenire și combate La înființarea culturii se va folosi numai sămânță sănătoasă sau tratată cu

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de Baryanum Inul poate fi atacat în anii ploioși de o serie de ciuperci de sol între care și Pythium de Baryanum care a fost cunoscut în România încă din 1937. Simptome. La scurt timp după răsărire, pe baza tulpinii infectate se observă pete brune, mici, alungite care se pot uni și înconjura tulpina. În vetrele de atac, tinerele plantule se culcă la pământ și putrezesc. Dacă vremea se menține umedă, vetrele de atac își vor lărgi diametrul și pagubele pot

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se observă prin apariția unor pete de culoare galbenă roșiatică dispuse pe frunzele superioare, tulpini și chiar capsule. Ceva mai târziu, pe plantele bolnave apar puncte mici, roșii, proeminente, ce în scurt timp iau aspectul unor cruste negre. Din tulpinile infectate, cu fibre anormal dezvoltate, inegale ca grosime și lungime și foarte fragile, care se prelucrează greu, rezultă un fuior de proastă calitate. Transmitere răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul este asigurată de sporii de rezistență (teliospori) care sunt

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
România a fost semnalată în 1965 de micologii ieșeni, apoi a apărut în sudul țării și în județul Bihor. Întrucât boala poate compromite aproape în totalitate cultura, este inclusă pe lista agenților patogeni de carantină și la semnalarea ei, materialul infectat se distruge prin ardere. Simptome. Boala se manifestă pe frunze, tulpini, capsule, semințe, fiind mai ușor de identificat în partea a doua a vegetației, după înflorit. Primele simptome apar pe primele frunzulițe sub forma unor pete galbene-verzui, circulare, ce în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ani, semănarea la epoca optimă cu sămânță din loturile semincere neinfectate și tratarea semințelor cu fungicide sistemice. Întrucât ciuperca este pe lista de carantină, depistarea focarelor de “Pasmo” este una din sarcinile specialiștilor, care au obligația ca să distrugă întreg materialul infectat. E. Rădulescu și V. Bulinaru au constatat că la noi în țară soiurile de in rezistente la fuzarioză și rugină s-au dovedit a fi sensibile la septorioză. Se va acorda a atenție deosebită la importul de semințe, care nu

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se înnegresc și se usucă. Transmitere-răspândire. Agentul patogen se răspândește în culturi prin peliculele de exudat bacterian, desprinse de pe plante și duse de vânt. De la un an la altul rezistă pe baza tulpinilor atacate sau pe teren, în resturile vegetale infectate. Prevenire și combatere. Se recomandă folosirea de sămânță sănătoasă, cosirea vetrelor de atac și scoaterea materialului pe prelate, iar lanurile noi, trebuie izolate spațial de cele vechi. Bolile produse de ciuperci 7.1.3. Mana lucernei Peronospora aestivalisMana este cunoscută

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
tomatelor - Tomato black ring virus Virusul descris în 1946 de K.M. Smith în America este astăzi cunoscut în țările europene, fiind găsit și în România în 1984, pe sfecla pentru zahăr și pe tomate, în seră. Simptome. Pe frunzele plantelor infectate, apar pete inelare, necrotice, cu o nuanță neagră. Într-un stadiu mai avansat al bolii, apar pete negre, alungite pe cozile frunzelor și tulpini, iar pe frunză, petele se măresc și frunzele se usucă. Pe fructe, apar pete brune, inelare

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
nervurilor, spre marginile frunzelor. În cazul unor infecții puternice, zonele brunificate se unesc, iar țesuturile se rup. Pe tulpini apar zone suberificate (aspre) și crăpături variate ca formă și lungimi. Florile infectate în primele faze nu leagă și cad. Fructele infectate prezintă pete circulare, umede, galben-brunii sau cenușii înconjurate de un inel alb gri (fig.100-b). În zonele atacate, țesuturile fructului se scufundă ușor, devin crustoase și chiar dacă fructul se coace, în jurul rănilor rămâne o zonă verde. Crustele apărute pot crăpa

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
creșterii fructului, iar prin crăpături pot pătrunde alți agenți ce depreciază mai mult fructele. Transmitere răspândire. Bacteria infectează țesuturile prin deschiderile naturale din frunză, răni ale frunzelor și tulpinilor sau ale perișorilor absorbanți de pe rădăcini. Primele infecții pornesc de la sămânța infectată, în coaja căreia bacteriile sunt viabile 16 luni sau chiar mai mult. Bacteria poate supraviețui 2-3 ani în terenurile unde au rămas resturi de plante bolnave. Primele infecții la răsaduri asigură sursa de bacterii ce va fi dusă de ploi

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
semnalat infecții primare. Cercul de plante gazdă al bacteriei este foarte larg, ea parazitând în afară de tomate și ardei, numeroase specii de plante ca : zârna, tutunul, ridichia, cătina, măselarița, păpălau și ciumăfaia. Prevenire și combatere. Întrucât bacterioza se răspândește prin sămânța infectată, se recomandă folosirea de sămânță ce provine din lanuri sănătoase sau sămânță tratată prin cufundare timp de 10 minute în apă caldă la 60șC sau 5 minute în soluție de sublimat corosiv 1:3000, urmată de spălări prelungite. Tratarea chimică

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
umed, bine delimitate, de 1 mm în diametru. Țesuturile petelor, prin uscare, devin brun închis la culoare și se înalță în centrul zonelor atacate, fiind înconjurate de un inel de decolorare. Prin desprinderea țesuturilor necrozate, apar găuri în frunziș. Fructele infectate au puncte brune, de cel mult 1 mm în diametru, în jurul cărora se menține o zonă verde, mai intens colorată decât restul fructului (fig. 100-c). La palparea fructelor se constată că țesuturile atacate sunt bombate. Fructele coapte nu pot fi

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
evoluează rapid, datorită variațiilor de temperatură de zi-noapte, care produc apariția condensului de apă pe organele vegetative, condens ce ușurează infecțiile. Transmitere-răspândire. Ciuperca este comună pentru tomate și cartof, așa încât, transmiterea de la un an la altul este asigurată de tuberculii infectați existenți în materialul de plantat sau de cei mici, nerecoltați, rămași pe sol. De la o sursă de infecție, o plantă de cartof pe care apar spori, răspândirea se poate face prin vânt pe o rază de cel puțin 11 km

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
culcate la pământ. Fructele recoltate din culturile infectate pot manifesta simptome de boală în timpul transportului, dacă acesta este de lungă durată. Transmitere-răspândire. Patogenul este o ciupercă de sol, așa încât ea permanentizează sub formă de miceliu sau de scleroți în tarlalele infectate. În cursul vegetației, se poate răspândi prin fragmente de miceliu duse de apa de irigație sau de uneltele de lucru. Atacul este cu atât mai puternic, cu cât în asolament s-au folosit plante din cercul de gazde al ciupercii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
o brunificare a vârfului rădăcinii, ce duce la ofilirea plantelor. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului în cultură se face prin contactul direct între plantele bolnave și cele sănătoase și prin inventarul de lucru. De la un an la altul, se transmite prin sămânța infectată, sol sau inventarul de lucru, pe care virusul rezistă mult timp. Prevenire și combatere. Sămânța va fi tratată prin scufundare timp de 2 ore în soluție de fosfat trisodic 10 %, urmată de spălări repetate sau prin tratament termic la 76șC

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
aspect aspru. Simptomele sunt foarte evidente pe vreme umedă când, din răni apare lichidul bacterian. Transmitere-răspândire. Bacteria se transmite prin semințele ce provin de la plantele bolnave, ele putând supraviețui la suprafața semințelor chiar 10 luni. Bacteria iernează în resturile vegetale infectate, dar neîngropate în sol, însă ea rezistă și se multiplică, în pământul de lângă rădăcinile grâului (dacă semănăm grâu după ardei,tomate). Temperatura de 23-28șC și umiditatea atmosferică de peste 85 % declanșează atacul, iar precipitațiile însoțite de vânt asigură răspândirea bacteriei, care

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Alternaria capsici-annui. Sămânța din fructele atacate poate putrezi sau, are aspect normal dar conține miceliul infecțios al ciupercii. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face fie prin sporii de rezistență rămași în resturile vegetale, fie prin sămânța infectată, ciuperca având o răspândire generalizată în plantă. În timpul vegetației sporii ciupercii sunt purtați de vânt și picăturile de ploaie, sau apa de la irigațiile prin aspersiune. Sursele de spori sunt bogate, deoarece ciuperca atacă pepenii verzi și galbeni, dovleceii, castraveții, vinetele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]