796 matches
-
mediului social. în toate investigațiile reunite în lucrările sale, autorul evaluează valorile medii pentru fiecare dimensiune pe eșantioane reprezentative sau parțial reprezentative ale membrilor fiecărei culturi. Cercetătorul ne atrage atenția asupra erorii ecologice (ecological fallacy), care se cuvine evitată, căci inferențele de la nivel societal nu pot fi transferate la nivel individual. Altfel spus, dacă două culturi diferă prin profilul lor identitar pe baza celor patru dimensiuni evocate, faptul în sine nu legitimează concluzia conform căreia oricare doi membri ai culturii respective
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Culture Connection (CCC) și contribuția lui M.H. Bond Premisa de la care a pornit acest demers metodologic recunoștea că studiile lui G. Hofstede ar putea fi influențate de valorile occidentale, din simplul motiv că instrumentul pe baza căruia s-au construit inferențele ulterioare deriv\ dintr-un chestionar destinat inițial eșantionului occidental. G. Hofstede (1980) însuși sublinia în cartea sa că nu există vreo anchetă psihosociologică neutral valorică, motiv pentru care a descris chiar, pe întinderea a două pagini distincte, propriile sale valori
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
influenței reunite a acestor determinări. Totodată, psihologii se bizuie frecvent pe presupoziția care afirmă că procesele pe care le studiază sînt universale, deși ei sînt inserați cel mai adesea în culturi individualiste și cu o distanță mică față de putere, iar inferențele lor se articulează pe baza principiului "ceea ce este local adevărat este adevărat pretutindeni". Trebuie angajată, așadar, distincția dintre emic și etic (Berry, 1969, 1989, 1992). Astfel, o perspectivă etică evidențiază existența unor specii de comportament universal de exemplu, toți mîncăm
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în cele mai influente modele alternative. După cum se observă, nivelele de analiză sînt diferite: fie cel al culturilor naționale, fie cel al subiecților individuali, iar cauzalitatea de la un nivel nu se poate transfera la un alt nivel și, în consecință, inferențele trebuie articulate la același nivel de generalitate. Așa cum s-a subliniat anterior, H. Triandis (1995) a propus, pentru a evita confuziile între nivelele de analiză, folosirea unor concepte corelate (individual/colectiv). Astfel, membrii care aparțin culturii colectiviste sînt individual alocentrici
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
De exemplu, Kluckhohn se referă în definiția sa la funcția valorii de a alege o anumită alternativă de comportament. O astfel de interpretare funcționalistă a conceptului de valoare, argumentează Van Deth și Scarbrough (1998, p. 27), ne poate conduce spre inferențe tautologice. Altfel spus, nu mai putem utiliza valorile pentru a explica selectarea anumitor alternative de comportament dacă valorile sînt definite exact prin intermediul acestor termeni. Pe de altă parte, conceptul de dezirabilitate generează o anumită circularitate a definiției, în sensul că
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
determină anumite trăsături de personalitate sau caracteristicile de personalitate determină preferința pentru anumite valori? Prin urmare, atît timp cît conceptul de valoare nu există independent de dorințele, motivațiile și preferințele individului, atunci introducerea acestor elemente în definiție conduce la o inferență circulară. Toate încercările evocate de a defini valoarea ne-au creat mai degrabă o imagine care, în sens simbolic, întreține ambiguitatea căutării a ceva căruia îi vedem efectele, îi cunoaștem funcțiile, observăm că funcționează, însă cu toate acestea ne "învîrte
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
diminuat (față de țările vest europene, cu democrație consolidată), o autonomie intelectuală și afectivă moderată (în raport cu eșantioanele europene) (Schwartz, Bardi, Bianchi, 2000). Global, se observă totodată conservarea patternurilor valorice fundamentale atunci cînd se compară "părinții" cu "copiii lor", căci o asemenea inferență este legitim de a fi realizată doar între cohortele "50" și "20" . Singura "generație" imprevizibilă este "cohorta 35", care ilustrează instabilitate, ambivalență și vulnerabilitate (conservatorismul cel mai pronunțat, favorizarea ierarhiei cea mai intensă, egalitarismul, dar mai ales autonomia intelectuală și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
calitatea vieții este mai bună și oamenii sînt mai satisfăcuți de propria lor biografie. Pornind de la aceste interrelații, psihologii vor obține o validitate sporită a rezultatelor cercetărilor lor dacă includ în demersul explicativ determinările culturale, iar ignorarea acestora ar transforma inferențele rezultate într-un spor de cunoaștere precar. Mai mult, inventarul modelelor de structurare a personalității care au probat o deschidere transculturală mai ridicată le oferă unelte utile în gestionarea adecvată a resurselor metodologice etice de care dispun, căci le ordonează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nimeni nu-l băgase în seamă. Constatarea "toți privesc la haine" este o observație de natură psihosociologică pătrunzătoare. Nu-i nimic de condamnat. Răul constă în aceea că nu se acordă aceeași atenție și celui care o poartă, făcându-se inferențe stereotipe. Dar, privind haina, îți dai seama și despre om, despre poziția lui socială, despre inteligența și gustul lui estetic. Acesta este, din punctul meu de vedere, masajul profund transmis de lucrarea de față. Când am fost întrebat de fosta
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
persoanei? Cum ne formăm impresiile despre ceilalți pe baza îmbrăcămintei? Care este efectul hainelor în formarea primei impresii? Prima impresie produsă de înfățișarea fizică a celorlalți este stabilă sau se schimbă în funcție de durata și de tipul interacțiunii? Ce tipuri de inferențe fac oamenii pornind de la ținuta oficială și ținuta vestimentară lejeră a celorlalți? Sunt hainele un indicator important al competențelor sociale și profesionale ale actorilor sociali? La ce ținute vestimentare apelează indivizii pentru a produce imagini favorabile despre sine? Ce imagini
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
De aici și distincția cu care operează autoarea între managementul impresiei sau managementul înfățișării (appearance management) adică acțiunile reale sau imaginare pe care indivizii le realizează pentru a se prezenta într-o lumină favorabilă celorlalți și percepția înfățișării (appearance perception), inferențele pe care le facem pornind de la aspectul exterior al celorlalți indivizi. 1.7.4. Codul vestimentar Autorii (R. Barthes, 1957/1993; B. Bernstein, 1964; R. Barthes, 1967; F. Davis, 1992) care și-au asumat o explicare a rolului vestimentației în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
psihice colective, situațiile de grup și personalitatea ca produs al interacțiunilor sociale" (ibidem). Astfel, voi prezenta ipotezele și concluziile cercetărilor din perimetrul psihosociologiei care au evidențiat modul în care indivizii adoptă sau resping un anumit stil vestimentar, atribuie semnificație, fac inferențe și judecăți sociale pornind de la ținuta vestimentară a celorlalți. Relația dintre competență și înfățișare, dintre stima de sine și ținuta vestimentară, precum și raportul atitudine-îmbrăcăminte vor fi, de asemenea, reliefate în paginile următoare. Nu în ultimul rând, voi ilustra modul în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1907-1996). Aceștia sunt, de fapt, părinții fondatori ai studiului contemporan asupra cogniției sociale, axat pe înțelegerea proceselor psihice implicate în observarea și gândirea despre ceilalți oameni în lumea socială. Dacă teoriile clasice au fost dominate de ideea modelului rațional de inferență la nivelul cunoașterii comune și de asumpția că oamenii tind și sunt capabili să recurgă la raționamente logice pentru a ajunge la decizii corecte (de unde și denumirea "micul om de știință"), abordările contemporane au subliniat caracterul ilogic al procesării informației
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
percepția persoanei? Cum ne formăm impresiile despre ceilalți în baza îmbrăcămintei? Care este efectul hainelor în formarea primei impresii? Prima impresie produsă de înfățișare fizică a celorlalți este stabilă sau se schimbă în funcție de durată și tipul interacțiunii? Ce tipuri de inferențe fac oamenii pornind de la ținuta oficială și ținuta vestimentară lejeră a celorlalți? Cum sunt codificate obiectele vestimentare în memoria indivizilor? Cum și de ce îi clasăm pe indivizi în categorii sau grupuri în funcție de îmbrăcămintea lor? Sunt hainele un indicator important al
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1984) de la Universitatea din Iowa State a urmărit cum se formează impresia subiecților și ce înțelesuri atribuie aceștia unor hainele în patru contexte de interacțiune (figura 3.2). După cum precizează autoarea, patru întrebări au ghidat studiul: (1) Ce tipuri de inferențe fac oamenii pornind de la ținuta lejeră și ținuta oficială?; (2) Contrastul sau similaritatea vestimentară indicată în fotografie influențează semnificația atribuită vestimentației?; (3) Există diferențe de gen în interpretarea semnalelor vestimentare?; (4) Semnificațiile atribuite costumului formal sau informal purtat de femei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
subiecții de gen masculin, cât și de către cei de gen feminin unui rol de execuție. Surprinzător însă, subiecții bărbați cuprinși în eșantionul cercetării nu relaționau informalitatea vestimentară a persoanelor de același sex cu roluri de execuție. Când respondenții au făcut inferențe despre rolul de execuție și, respectiv, de conducere al persoanelor-stimul redate în cele patru ilustrații, contrastul dintre informalitate și formalitate s-a dovedit a fi o variabilă semnificativă. În cea de-a treia imagine, femeia care purta costum era clasată
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cel de-al doilea experiment, s-au urmărit valorile corelației dintre identitatea socială și hainele de firmă (blugii) purtați de anumite persoane. Două grupuri de subiecți au fost selectate pentru acest studiu. Un grup de studente (N = 125) au făcut inferențe legate de personalitate, pe baza diferitelor branduri de jeanși, în timp ce al doilea grup (N = 72) a indicat preferințele în ceea ce privește purtarea blugilor. Cinci tipuri de mărci de blugi aflate în topul vânzărilor pe piața de jeanși din Statele Unite ale Americii au
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
unei definiții, clasificări sau raționament; 3. utilizeze regulile construirii unei definiții, clasificări, argumentări etc.; 4. evalueze corectitudinea/validitatea unei definiții, clasificări, argumentări etc.; 5. identifice erorile logice dintr-un enunț; 6. opereze corect cu formule logice; 7. construiască scheme de inferența (de raționare); 8. construiască enunțuri prin care să ilustreze principii, reguli de raționare; 9. opereze trecerea unui enunț din limbaj formal în limbaj natural și invers. III. CONȚINUTURI 1. Noțiuni introductive 1.1. Principiile logice 2. Noțiunea - formă logică fundamentală
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
3.5. Regulile clasificării 3.6. Tipuri de clasificare 4. Propoziții categorice 4.1. Structura propozițiilor categorice 4.2. Clasificarea propozițiilor categorice 5. Conversiunea și obversiunea propozițiilor categorice 5.1. Caracterizare generală 5.2. Distribuirea termenilor 5.3. Tipuri de inferențe imediate 5.4. Aplicații ale conversiunii și obversiunii 6. Silogismul 6.1. Structura silogismului 6.2. Figuri și moduri silogistice 6.3. Legile generale ale silogismului 6.4. Metode de probare a validității silogismelor 7. Propoziții compuse 7.1. Propoziții
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
1. Propoziții compuse și funcții de adevăr 7.2. Definițiile principalelor funcții de adevăr (operatori propoziționali) 7.3. Proprietățile principalilor operatori propoziționali 7.4. Raportul dintre conjuncție și disjuncție 7.5. Simplificarea în logica propozițiilor compuse 7.6. Tipuri de inferențe deductive cu propoziții compuse 7.7. Metode de probare a validității inferențelor cu propoziții compuse NOTĂ: . Manualul recomandat: LOGICĂ, manual pentru clasa a IX - a, licee și clasa a XI-a, școli normale E.D.P., București, 1997; autori: Petre Bieltz, Dumitru
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
de adevăr (operatori propoziționali) 7.3. Proprietățile principalilor operatori propoziționali 7.4. Raportul dintre conjuncție și disjuncție 7.5. Simplificarea în logica propozițiilor compuse 7.6. Tipuri de inferențe deductive cu propoziții compuse 7.7. Metode de probare a validității inferențelor cu propoziții compuse NOTĂ: . Manualul recomandat: LOGICĂ, manual pentru clasa a IX - a, licee și clasa a XI-a, școli normale E.D.P., București, 1997; autori: Petre Bieltz, Dumitru Gheorghiu. IV. PROBA DE EXAMEN Structura probei de evaluare poate include subiecte
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
putea presupune, relativ asemănător ca în frazele cu subordonate concesive sau cu coordonare adversativă, o stare de așteptare frustrată: În loc să învețe (cum era de așteptat), el doarme./ Nu învață (cum era de așteptat), ci doarme. Dar această trăsătură semantică, circumscrisă inferenței logice, definitorie pentru circumstanțialul opozițional, nu mai intervine în frazele în care coordonarea opozitivă exprimă numai o opoziție între cele două unități sintactice implicate, în sensul negării sau infirmării uneia din cele două posibilități luate în considerație: Nu vine ci
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
variabile importante pentru studiu (venit, nivel de educație etc.) (Handcock și Gile, 2007). Nonparticiparea nu implică faptul că un respondent nu va fi inclus în cadrul studiului asupra unei rețele. În practică, pentru a diminua cantitatea de date lipsă, cercetătorii fac inferențe cu privire la posibilele răspunsuri ale nonparticipanților, folosind răspunsurile celor care au fost de acord să participe. De exemplu, decizia lui A de a nu participa la un studiu de rețea socială nu îi împiedică pe cei care au decis să participe
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
înlătura ambiguitățile sau pentru a salva devierea enunțurilor considerate agramaticale. Defectuos definită, noțiunea desemnează atît "elementele care completează sau care asigură interpretarea globală a unui enunț", cît și "zonele din care provin aceste elemente, fie direct, fie indirect, adică prin inferență" (Kleiber 1994, p. 14): • Mediul extralingvistic: context sau situație de interacțiune sociodiscursivă, situațiile de enunțare și de interpretare decalate sau nu în timp și/sau în spațiu. • Mediul lingvistic imediat: cotext și cunoștințe construite din punct de vedere lingvistic prin
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1) Continuitatea referențială este asigurată prin reluări ale elementelor introduse în memorie. Aceste reluări textuale sînt posibile datorită unor proprietăți ale limbii: pronominalizare, articulare, referențializare deictică cotextuală, coreferință lexicală, la care trebuie să adăugăm recuperările presupoziționale și alte reluări de inferențe despre care vom vorbi în 4.2. 1.1. Coreferință și anafore Coreferința este o relație de identitate referențială între două sau mai multe semne interpretabile semantic independent unul de celălalt (spre deosebire de un pronume, gol de sens fără referentul său
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]