784 matches
-
care nu are. De ce nu ar fi acest lucru o temă științifică?“ Despre existența lui Dumnezeu se poate vorbi și s-a vorbit, desigur, uneori în același fel ca despre existența unei anumite entități teoretice, existență care este postulată prin inferența spre cea mai bună explicație. Darwin a respins teologia naturală a lui Paley, în care existența lui Dumnezeu era probată arătându-se că oferă singura explicație posibilă a caracteristicilor care asigură adaptarea diferitelor specii de plante și animale, atunci când a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
singura explicație posibilă a caracteristicilor care asigură adaptarea diferitelor specii de plante și animale, atunci când a putut să arate că raționamentul lui Paley nu constituie, de fapt, ceea ce i-a apărut și lui că reprezintă, în anii tinereții sale, o inferență spre cea mai bună explicație. Contestând că s-ar putea proba existența lui Dumnezeu pornind de la constatări despre fapte, Darwin a considerat, totodată, că teoria lui nu oferă o bază pentru a proba inexistența lui Dumnezeu. El a respins cu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
chemată să exprime nu este doar o reflectare a generativității sintactice, asupra căreia a atras Chomsky atenția, ci și consecința capacității creierului de a genera concepte. Prin aceasta, orice nonsens poate căpăta sens prin furnizarea unui context adecvat, și cu ajutorul inferenței și metaforizării. Eran Zaidel, psiholog la University of California, distinge între cunoașterea computațională, proprie emisferei stîngi, și cunoașterea conceptuală, proprie emisferei drepte. În emisfera stîngă, regulile sintaxei generează o infinitate de propoziții posibile pe baza unui număr finit de cuvinte
Despre dilemele semnificației by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7351_a_8676]
-
exemplu "cf. Manoliu Manea 1993"). Citarea în text recuperează pe cît se poate omisiunea. Lucrul nu e de la sine înțeles și nu se întîlnește în toate limbile. Într-un volum cu un lung rezumat în engleză ( Anca Manoliu-Dabila, Context și inferențe în lectura activă, 2001), se poate observa ușor tratamentul contrastant: repetatelor referiri cu nume întreg din textul românesc le corespunde în engleză sistemul de citare doar cu numele de familie: "teoria Tatianei Slama Cazacu" ( p. 28), "concepția psiholingvistică a Tatianei
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
civilizației cere încălcarea normelor de civilizație". Noua viață e o schiță ce poate fi interpretată în cheie existențialistă și care vorbește despre începerea unei "vieți noi" amânată pentru un permanent "mâine". Cum mâine se transformă în azi, rezultă, printr-o inferență simplă, că viața nouă nu e posibilă. Aceasta e parodia implicită a logicii aristotelice precum și a ideii că e posibil vreodată altceva decât o ternă realitate curentă. Tot în grupa prozelor "existențialiste" se plasează Schimbarea de tren, cu aer ionescian
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
lux e adesea cel mai idilic, desfrînatul este cel mai moral, scepticul e adesea cel mai religios), ci doar să amintesc că numai prin păcat poate fi întrevăzută mîntuirea." (p. 75) Puțin mai jos, flerul sigur cu care întrezărise deșertăciunea inferențelor conceptuale îi prilejuiește un fragment uimitor: , Există o pălăvrăgeală a raționamentelor care în infinitatea lor se află în același raport față de rezultat precum interminabilul șir de regi egipteni față de cîștigul istoric: bătrînețea realizează visele tinereții; fapt dovedit de Swift, care
Un răstignit pe crucea căinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7865_a_9190]
-
cel mai lesne e de recunoscut după mers; adică după mersul ideilor și după ținuta științifică a discursului critic. Semnul distinctiv e unul formal: un anumit comportament intelectual, un anumit stil al ideilor și al argumentației, presărat cu asertări, decelări, inferențe, aprehendări și sintagme latiniste. La debutul său, în volumul Lumile lui Argus. O morfotipologie a poeziei vizionare (Ed. Paralela 45, 2005), craioveanul Cătălin Ghiță se resimte benefic de o astfel de influență. Semnele sunt foarte discrete, relevabile numai cunoscătorilor, de
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
de întîmplări, dramatice sau comice sau chiar supranaturale (ca în basm de pildă). Marea excepție e desigur descoperirea modernă a naratorului necreditabil - de mărturia căruia cititorul trebuie să se îndoiască, încercînd să ajungă la adevărul ficțional voalat prin ipoteze și inferențe proprii. Paradoxul e că tot textul și numai textul, lacunar și mincinos sau "halucinat" cum e, trebuie să furnizeze materialul ipotezelor. Inferențele care apelează la date extratextuale nu sunt îngăduite. Cititorul e provocat să descopere adevărul din minciună sau din
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
de mărturia căruia cititorul trebuie să se îndoiască, încercînd să ajungă la adevărul ficțional voalat prin ipoteze și inferențe proprii. Paradoxul e că tot textul și numai textul, lacunar și mincinos sau "halucinat" cum e, trebuie să furnizeze materialul ipotezelor. Inferențele care apelează la date extratextuale nu sunt îngăduite. Cititorul e provocat să descopere adevărul din minciună sau din iluzie: lucru care poate fi pasionant în cazul unei povestiri bine conduse. Naratorul din Remember e, cum am spus, creditabil "pînă la
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
În genere aceste surse pot fi experiența proprie (perceptivă), o operație mentală (raționament, presupunere, creare de ipoteze) sau comunicarea de către altcineva. Un mesaj banal - de exemplu "Plouă" - poate fi însoțit de indicații asupra sursei - "Uite, plouă" (percepție directă); Probabil plouă" (inferență); "Cică plouă" (relatare) - , cu consecințe directe asupra gradului de credibilitate atribuit unei informații. Prezumtivul românesc oferă forme gramaticalizate pentru a exprima inferența - " Nu răspunde: o fi plecat" - sau preluarea unei informații de la alții (cu păstrarea distanței) - "O fi el deștept
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
mesaj banal - de exemplu "Plouă" - poate fi însoțit de indicații asupra sursei - "Uite, plouă" (percepție directă); Probabil plouă" (inferență); "Cică plouă" (relatare) - , cu consecințe directe asupra gradului de credibilitate atribuit unei informații. Prezumtivul românesc oferă forme gramaticalizate pentru a exprima inferența - " Nu răspunde: o fi plecat" - sau preluarea unei informații de la alții (cu păstrarea distanței) - "O fi el deștept, dar n-a știut ce să răspundă". Despre acest subiect a scris în ultimii ani mai multe articole foarte interesante Sanda Reinheimer-Rîpeanu
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
al inițiaților. E îndeajuns să ne gîndim că, dacă ni s-ar cere să spunem ce știm despre ea, majoritatea dintre noi nu ar putea trece dincolo de figurile silogistice ale lui Aristotel sau, în cel mai bun caz, de cîteva inferențe simple din logica propozițională. Și chiar dacă nu îndrăznim să mărturism acest lucru, în sinea noastră trăim cu convingerea că, în privința foloaselor pe care le putem căpăta de pe urma studiului logicii, de la această disciplină nu putem aștepta mare lucru. Suficiența aceasta blazată
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
în 10 volume, între 1922 și 1953. A murit în 1923, la vârsta de 88, la Cambridge, și a fost îngropat în cimitirul din apropierea Bisericii Trumpington. Ce reprezintă DIAGRAMA VENN Metoda diagramelor Venn reprezintă o modalitate de verificare a validității inferențelor (imediate și mediate) prin reprezentări grafice. Metoda în sine constă în intersectarea unui număr de cercuri, fiecare cerc reprezintă un termen al inferenței. Doi termeni ai unei propoziții categorice de tipul "Toți S sunt P" - SaP, sunt reprezentați prin metoda
JOHN VENN, inventatorul diagramei VENN, omagiat de Google by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/82218_a_83543]
-
din apropierea Bisericii Trumpington. Ce reprezintă DIAGRAMA VENN Metoda diagramelor Venn reprezintă o modalitate de verificare a validității inferențelor (imediate și mediate) prin reprezentări grafice. Metoda în sine constă în intersectarea unui număr de cercuri, fiecare cerc reprezintă un termen al inferenței. Doi termeni ai unei propoziții categorice de tipul "Toți S sunt P" - SaP, sunt reprezentați prin metoda diagramelor Venn prin două cercuri intersectate corespunzătoare celor 2 termeni: S și P. Întrucât raționamentul este de tipul SaP, sfera lui S din afara
JOHN VENN, inventatorul diagramei VENN, omagiat de Google by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/82218_a_83543]
-
trebuie imediat să intrăm în alertă, căci, prin excesul de formalism gol pe care îl cultivă, logica e o discipină căreia îi lipsește cu totul bunulsimț. E ceva monstruos și lipsit de tact în ambiția de a controla lumea prin inferențe perfecte pe care le exprimi într-un cod de simboluri abstracte și de aceea, cînd Russell își părăsește empireul logic pentru a coborî în arena promiscuă a eticii sociale, merită să-i urmărești nu declarațiile de principiu, care sînt forme
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
celor slabi, că inteligența îi definește pe cei inteligenți și că geniul e apanajul geniilor... - truisme ce constituie paradigma, esența însăși a gândirii conservatoare. Dacă reacționarului îi plac cu deosebire tautologiile e pentru că, refuzând principiul devenirii, el preferă formele de inferență în care acest principiu lipsește. Când gândești în linia tautologiilor păstrezi premisele ca să le reproduci apoi sub formă de concluzii; gândind în linia tautologiilor te conservi, te păstrezi intact și pe tine însuți: un truism are adesea un efect odihnitor
André Gide și portarul lui: un dialog social by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/4137_a_5462]
-
Iar impunerea se face într-un singur fel: prin excluderea altor adevăruri, sau mai pe șleau prin compromiterea lor. Cu alte cuvinte, un adevăr nu se demonstrează, ci se propovăduiește, adică se propagă, ceea ce înseamnă că adevărul nu e rezultatul inferențelor logice, ci al propagandei mediatice. Ceea ce cred oamenii la un moment dat e ceea ce li s-a indus psihologic într-o formă suficient de subtilă ca ei să creadă că și-au ales singuri convingerile. În realitate, ei nu au
Un rebel conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9177_a_10502]
-
fost: - încălcarea Constituției, încă din prima zi de mandat -blocarea activității Parlamentulului prin încercările de schimbare a președinților celor două camere - încercarea de a-l determina pe premier să își dea demisia - folosirea instituțiilor statului și controlarea acestora prin interpuși - inferența în treburile justiției - dispreț și aroganță față de partidele politice, cu excepția PD - atacarea constantă a PNL și a lui Călin Popescu Tăriceanu - încercarea de substituire a Guvernului și premierului - neimplicarea, ca moderator, pentru prevenirea organizării referendumului pentru autonomia Ținutului Secuiesc La
Cum a fost suspendat Traian Băsescu în 2007 () [Corola-journal/Journalistic/43871_a_45196]
-
împreunat mîinile a evlavie și i-ar fi mulțumit Domnului pentru bunătatea de a-i fi adeverit îndrăznelile privind minciunea pe care o conține relația cauză- efect. Pentru Hume, cauzalitatea e o gogoriță pe care numai o minte ahtiată de inferențe o poate născoci. Căci ce găsim în lume nu sunt cauzalități, ci concomitențe, și numai un intelect mediocru poate reduce concomitența la succesiune, adică încrucișarea unor forțe la înșiruirea lor în linie dreaptă. La fel, viața e vîrtej de evenimente
Patru constrîngeri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2854_a_4179]
-
prea viclean ca să lase edificiul lumii să stea pe o ipoteză de o asemenea șubrezenie metafizică. Din acest motiv, cauzalitatea nu apare decît acolo unde obișnuința unei minți comode reduce circularitatea intențiilor divine la linia actelor omenești, adică simultaneitatea la inferență. La fel, dacă Hans Vaihinger, meticulosul profesor din Halle, a cărui orbire prematură nu doar că nu l-a împiedicat să vadă natură fictivă a conceptelor, dar chiar l-a ajutat să ia filosofiei șansa de a fi o cunoaștere
Patru constrîngeri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2854_a_4179]
-
Sorin Lavric Spiritul filozofic e nictalop, vede mai bine pe întuneric. În schimb, la lumina zilei nu înflorește decît spiritul logic, acea superioară manie care excelează în clasificarea inferențelor și în cultul reflecției. Și cum din simpla reflecție nimeni nu poate scoate nimic, decît raționamente calpe trase pe un calapod previzibil, miezul gîndirii stă în tribulația intimă trăită în regim nocturn sau în condiții de sihăstrie. De aceea, doar
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
mai pedantă: „Nici, baremi, unuia dintre faimoasele tratate ale lui Crisyppos din Cilicia (fără de care, pare-se, stoicismul ar fi rămas la stadiul cutărei «stări de suflet» - flasc și amorf: nearticulat logic), maestru și inovator al silogisticii eline (care, prin inferența propozițională, devine alta decât a lui Aristot) etc. etc.” Surprinzător de multe secvențe de aici par să împărtășească suflul Afinităților. E foarte interesantă de exemplu, coincidența (p. 26) de-a fi locuit în gazdă chiar la sora celui mai bun
Afinități efective by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3648_a_4973]
-
fluxul liber al conștiinței. În opinia unui psiholog, gîndirea nu ascultă de regulile logicii. Cu alte cuvinte, omul nu gîndește silogistic, îmbinînd raționamente și sărind de la o premisă la alta în vederea obținerii unor concluzii infailibile. Puțin îi pasă lui de inferențe, judecăți, propoziții și deducții. Asta înseamnă că, în mod natural, omul gîndește fără logică, adică a-logic, caz în care logica devine un harnașament care nu numai că schilodește fluența gîndirii, dar chiar o sufocă. Tocmai de aceea, nu există
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
față de o informație care i-a parvenit de la cineva. Mijloacele lingvistice respective fac parte din categoria "evidențialelor" (termen nu tocmai transparent în română, copiind de fapt engl. evidentials); acestea indică în general tipul de sursă al unei informații: percepție directă, inferență, comunicare din afară. "Evidențialele" sînt studiate mai sistematic de destul de puțină vreme, dar rezultatele obținute pînă acum permit deja comparații între limbi. De exemplu, la nivelul standard, româna folosește, ca și alte limbi, condiționalul, pentru a marca dubiul, nesiguranța, neasumarea
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
în 10 volume, între 1922 și 1953. A murit în 1923, la vârsta de 88, la Cambridge, și a fost îngropat în cimitirul din apropierea Bisericii Trumpington. Ce reprezintă DIAGRAMA VENN Metoda diagramelor Venn reprezintă o modalitate de verificare a validității inferențelor (imediate și mediate) prin reprezentări grafice. Metoda în sine constă în intersectarea unui număr de cercuri, fiecare cerc reprezintă un termen al inferenței. Doi termeni ai unei propoziții categorice de tipul "Toți S sunt P" - SaP, sunt reprezentați prin metoda
JOHN VENN, inventatorul diagramei VENN, omagiat de Google by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/82219_a_83544]