2,210 matches
-
dinamicii familiale se particularizează ca importanță În geneza sau absența tendințelor agresive și violenței la vârsta adolescenței. Perturbările dinamicii familiale vizează În acest sens unele aspecte ale relațiilor interpersonale care se referă la fenomenul de „transfer”, la situațiile tensionate și inferioritatea, „incapacitatea” sau „slăbiciunea” desecurizantă a liderului familiei. În cadrul transferului unor idealuri ale unuia dintre părinți și adolescent se poate realiza și transferul unor pulsiuni inconștiente refulate, care În cazul agresivității ostile conduc la violență. Aceasta se poate manifesta la adolescent
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
la adolescent În cadrul intrasau extrafamilial și poate fi exacerbată prin acțiunea reverberantă asupra dinamicii familiale. Tensiunile excesive În familie pot favoriza manifestări violente În adolescență prin atitudini intransigente de refuz al autonomiei și separării adolescentului, care reacționează prin mecanisme inadecvate. Inferioritatea, nesiguranța și incapacitatea liderului familiei descurajează și desecurizează adolescentul care se simte obligat de a prelua sarcinile dificile ale familiei și poate reacționa printr-o violență activă, ca mesaj agresiv de semnalare a acestui grevaj. Dinamica factorilor psihologici individuali și
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
diminuată; Prin stilul indiferent, părintele nu este preocupat de realizările copilului și nici nu manifestă trăiri emoționale pozitive pentru el. Copilul unui astfel de părinte: va avea o stimă de sine scăzută; va fi urmărit de un oarecare complex de inferioritate; va fi rigid, apatic, insensibil, pragmatic chiar, datorită lipsei de afecțiune. Prin stilul protector, părintele apare ca un model; este extrem de atent la nevoile copilului și se dedică cu toată ființa sa meseriei de părinte. Prioritatea lui este să-i
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
serie de dereglări ale reacțiilor și mecanismelor de adaptare ale individului la condițiile în permanentă schimbare ale mediului înconjurător și la standardele de conviețuire socială dintr-un anumit areal cultural, fapt care plasează individul într-o situație de incapacitate și inferioritate, exprimată printr-o stare de handicap, în raport cu ceilalți membri ai comunității din care face parte. Statisticile OMS arată că dizabilitatea mentală este întâlnită la 3-4 % din populația infantilă, având diferite grade de intensitate și variate forme de manifestare (Cozma, 2000
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Încrucișare; Dublaj; Contraatacul (atacul în depășire numerică); Atacul pozițional: împotriva apărării om la om, împotriva apărării în zonă; Combinații în momentele fixe (angajare între doi, aruncare liberă, repunere din lateral); Alunecarea; Închiderea pătrunderilor; Schimbarea de adversar; Flotarea; Aglomerarea; Apărarea în inferioritate numerică; Triunghiul de săritură; Apărare om la om; Apărare în zonă; Apărare combinată; Apărare împotriva combinațiilor de atac în momentele fixe. III.5. Componenta teoretică Analiza biomecanică a procedeelor tehnice; Utilizarea tactică procedeelor și acțiunilor de joc; Regulament - competiție; Autocontrol
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
din partea majoritarilor; indivizii normali dar cu inteligența redusă, nu au capacitatea de a anticipa rezultatele acțiunilor lor în raport cu influențele mediului; indivizii temporar deprimați la care prezența scopului în plan mental este redusă datorită lipsei de voință și a sentimentului de inferioritate; Îmbinând criteriul gradului de responsabilitate a victimei în comiterea infracțiunii cu cel al reacției societății în raport cu victimele, A. Karmen stabilește două categorii de victime: acuzate și apărate. În categoria victimelor acuzate intră victimele împotriva cărora sunt dovezi de vinovăție împărțită
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
Cauzalitatea victimală reprezintă o structură comportamentală complexă a victimei care a jucat un rol oarecare în săvârșirea agresiunii și care este determinată de interdependența unor factori obiectivi (economici, politici, ideologici, religioși) și a unor factori subiectivi (interese individuale, sentimente de inferioritate, de superioritate, atitudinile și relațiile interindividuale). Cauzalitatea victimală este întotdeauna concretă și formează împreuna cu mediul ambiental o totalitate, oferind modele explicative ale agresiunii, ale efectelor victimale și ale integrării victimei în mediul social. Factorii de risc conjunctural, relațional și
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
au totuși trăsături caracteriale de tip dominat-demonstrativ-megalomaniac. f) Specialiștii marginalizați, sunt cei care nu au contacte directe cu bolnavi (medicii igieniști, anatomo-patologii, medicii de laborator etc). În raport cu confrații lor din clinici sau de la Facultate, acești specialiști trăiesc un „complex de inferioritate”, un „sentiment de frustrare” atât material, cât și moral în raport cu celelalte categorii de medici. Medicul psihiatru În cadrul specialităților medicale, psihiatria ocupă un loc aparte. Ea este o disciplină particulară care cere din partea medicului aptitudini speciale. Pregătirea viitorilor specialiști privește, în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a tonusului psihic. Se notează următoarele aspecte psihopatologice: astenie fizică, scăderea randamentului intelectual, slăbirea atenției, dificultăți de evocare mnezică, oboseală rapidă la cel mai neînsemnat efort, slăbirea voinței, dispoziție tristă, senzație de apăsare sufletească, depresivitate de diferite intensități, sentiment de inferioritate, neliniște anxioasă, durere morală, sentiment de culpabilitate, o atitudine de pesimism și deznădejde legată de viitor, restrângerea sferei intereselor, a comunicării, voce șoptită, limbaj sărac. La aceste tulburări cu caracter afectiv se adaugă, adesea tulburări din sfera gândirii, de tipul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
morale, - tulburări de caracter, - o anumită stare de dezechilibru psihic, - dificultăți de adaptare-integrare socială, - tulburări legate de sfera sexualității, - un tip de constituție de natură psihastenică, - intelect de limită, - labilitate emoțională cu imaturitate afectivă, - stări complexuale, în special complexe de inferioritate, - situații de dependență. Am putea considera aspectele mai sus enumerate ca fiind proprii naturii individului, sau având un caracter „endogen”. La acestea se mai adaugă o serie de factori exteriori, „exogeni” care contribuie la apetența persoanei cu „predispoziție” pentru alcool
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt categoriile de indivizi expuși la consumul de alcool. Aceștia se prefigurează ca o categorie net individualizată în raport cu restul populației, fiind reprezentați prin următorii: debilii mititali, persoanele psihopate, encefalopații, traumatizații cranieni, indivizii cu complexe, în special cei cu complexe de inferioritate, persoanele handicapate sau stigmatizate fizic, persoanele singure, izolate. La aceștia, așa cum am spus, consumul de alcool are, din punct de vedere psihanalitic, semnificația unei compensări a propriilor „defecte” sau „izolări” sufletești. În ceea ce privesc aspectele clinico-psihiatrice, Fouquet împarte alcoolismul în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
foarte diferite între ele, fiind legate formal prin consumul de alcool. De multe ori ceea ce etichetăm din punct de vedere diagnostic, în psihiatrie, prin alcoolism, este, sub aspect psihopatologic, expresia clinică a unor tulburări psihice, nevroze de eșec, complexe de inferioritate, dependență afectivă, abandon-eșec, epilepsie larvată sau boli afective ciclice. Din punct de vedere psihopatologic, alcoolismul se manifestă printr-o multitudine de tulburări pe care le vom menționa sintetic în continuare: a) Tulburări psihice, caracterizate în primul rând prin obișnuință și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
idei de relație. Idei de satisfacție și grandoare (megalomanie), exprimă ambiția, superioritatea intelectuală sau fizică, puterea, bogăția, misticismul, gelozia, idei reformatoare sau mesianice. Ideile delirante melancolice au o tonalitate afectivă depresivă, tristă, penibilă. Sunt idei de autoacuzare, ruină, negație, de inferioritate sau de culpabilitate. În ceea ce privește mecanismul ideilor delirante, modul de formare și dezvoltare al structurilor delirante, se disting mai multe aspecte psihopatologice: Percepția delirantă, sau „delirul halucinator” reprezentând o percepție anormală, halucinatorie. Interpretarea delirantă este expresia falsității gândirii care interpretează, ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rețineri afective, contraste între astenie și stenie, fragilități afective cu tendință la răzbunare, impulsiuni sexuale. În general este vorba de oameni inteligenți, dar imaturi afectiv. Trăirile acestora favorizează dezvoltarea delirantă prin conflicte morale care pun individul într-o stare de inferioritate. În rezumat, este vorba de un sentiment de culpabilitate în relațiile bolnavului cu ceilalți și o imaturitate afectivă cu dificultăți de adaptare-integrare socială. Din acest motiv, circumstanțele pot favoriza declanșarea delirului. 2) Delirul de persecuție În acest caz bolnavul vede
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lumea, anunță descoperiri importante. Ei cred că au „o chemare” sau că sunt „predestinați” pentru realizarea acestor scopuri nobile. Delirul apare la schizofrenici, în cursul evoluției clinice a psihozelor organice cerebrale, în stările crepusculare și în PGP. 7) Delirul de inferioritate Acesta este un delir cu o tematică și un conținut emoțional-afectiv, opus delirului de grandoare. El înfățișează bolnavul ca fiind slab, neputincios, un om de nimic, pierdut, putând ajunge la forma „delirului nihilist” în care bolnavul se va autonega total
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
faptul că la paranoici predomină introversia și tendințele dominante. Klein și Horwitz disting trei grupe de personalități delirante: un grup nesemnificativ a cărui personalitate nu iese cu nimic în evidență, un grup cu o personalitate caracterizată prin neîncredere, teamă de inferioritate și tendințe reclusive, un grup caracterizat prin ambiție, atitudine intelectuală de tip moralizator afișând superioritate în raport cu ceilalți. Bonner atrage atenția că paranoicii dispun de un nivel intelectual superior, mult mai ridicat decât al schizofrenicilor, fapt care denotă o corelație între
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
frământat de falsa convingere că este înșelat de soția sau de logodnica sa. Din punct de vedere psihanalitic, la baza acestui sentiment de gelozie patologică, se află o situație de frustrare anterioară, care a dus la formarea unui complex de inferioritate raportat la sexualitate. În cazul erotomaniei bolnavul cultivă convingerea că este iubit sau că iubește o persoană anumită, fie că este vorba despre o persoană reală sau de una imaginară. Această persoană însă, dacă există în realitate, nu are nici un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
între factorii determinanți și debilitate, întrucât el consideră că în sfera conceptului de oligofrenie sunt reuniți factori biologici, afectivi, intelectuali și socio-culturali. Oligofreniile reprezintă oprirea sau insuficienta dezvoltare a facultăților mintale (intelectuale) care pun unii subiecți într-o stare de inferioritate, mai mult sau mai puțin gravă în ceea ce privește adaptarea la exigențele vieții și la posibilitățile de instrucție (A. Porot). Arierațiile mintale sau oligofreniile sunt insuficiențe congenitale sau, în tot cazul, cu un debut foarte precoce, ale dezvoltării inteligenței. Ele se opun
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
eficient”. Definirea oligofreniilor în funcție de nivelul de dezvoltare al inteligenței este principalul criteriu psihopatologic. Acesta reiese și din definiția pe care A. Porot o dă oligofreniei: „oprirea sau insuficienta dezvoltare a facultăților intelectuale, punând pe unii indivizi într-o stare de inferioritate, mai mult sau mai puțin gravă, în ceea ce privește adaptarea acestora la exigențele vieții și posibilitățile lor de instrucție”. K. Schneider, mergând pe această linie, face o analiză a „formelor de gândire la oligofreni”. Acest aspect se răsfrânge și asupra personalității lor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoanei, pot determina apariția unor suferințe psiho-morale dintre cele mai diferite. Acestea sunt reprezentate prin frustrări, conflicte, complexe sau situații castratoare, carențe emoționale sau educaționale. Individul se simte apăsat interior, singur și izolat. Complexele, în special cele de culpabilitate și inferioritate, îl imobilizează, îl determină să se retragă din lume într-o izolare morbidă. 4) Dificultățile de dezvoltare Această categorie de factori capabili de a determina apariția unor suferințe psiho-morale, sunt legate de dezvoltarea și maturizarea psiho-afectivă și psiho-morală a persoanei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vehicularea de intrigi. Aceste manifestări sunt expresia unui Eu slab care caută să distrugă, în mod indirect atât „imaginea lumii”, cât și „imaginea celorlalți” pentru a se putea pune în valoare pe sine. Este concomitent și expresia unor complexe de inferioritate și de culpabilitate. Este modalitatea de a „lupta în mod laș” a persoanelor slabe și instabile, complexate. Tulburări psiho-morale caracterizate prin tendința de compensare morbidă a apetențelor Eului personal, frustrat sau cu carențe emoțional-afective, de educație, lipsa modelelor parentale cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
într-un loc, sau într-o activitate profesională. Nevoia de a-i frusta pe ceilalți pentru că prin aceasta au sentimentul compensării propriilor lor frustări. Existența unui nucleu sau stări complexuale ale Eului personal, de regulă complexe de culpabilitate și de inferioritate pe care caută să și le anuleze prin identificarea cu persoane superioare lor. O stare de neliniște permanentă care-i împiedică de a relaționa cu ceilalți, de a construi legături durabile, de a se fixa afectiv cu alte persoane. Un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihobiografia” acestor indivizi contribuie la adoptarea unor asemenea „atitudini-conduite”. Acestea sunt reprezentate prin următoarele: carențe emoțional-afective, frustrări, timiditate constituțională, dificultăți de adaptare-integrare, imaturitate afectivă sau situații de dependență afectivă, intelect de limită sau diferite grade de debilitate mintală, complexe de inferioritate, trăsături de personalitate de tip paranoiac, tulburări caracteriale, regresiune afectivă, ca o reacție de „retragere-apărare” în fața unor evenimente sau situații resimțite ca niște pericole de către individ, manifestări de factură demonstrativ-histrionică, cu scopul de a atrage atenția și de a obține
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de existență nevrotică se caracterizează prin dificultăți de adaptare-integrare a persoanei. Aceste dificultăți de adaptare se datoresc eșecului consecutiv unor conflicte. Viața ca și personalitatea acestor indivizi este dominată de sentimente de frustrare, eșecul datorat nerealizării, complexe de castrare și inferioritate. Bolnavii se simt nedreptățiți și suferă, fiind conștienți de limitele lor. Viața este percepută ca o limitare a libertății, ca ceva care le-a fost răpit. 2) Existența narcisică Modelul de existență narcisică este modelul de viață închisă, ruptă de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
redusă, în mod ridicol, la înțelesul de „memoriu de activitate”. Adaptarea expresiei a început la români în 1990, prin intermediul mentalității anglo-saxone. Este justificată, în parte, folosirea ei de către americani. O civilizație modernă lipsită de un trecut fabulos are complexe de inferioritate culturală pe care și le lecuiește prin atare împrumuturi greco-latine, spoliate de sensuri. Dar la români împrumutul apare penibil și fără rost. Mai ales abrevierea „CV”, care nici măcar americană nu este. Cuvintele din „memoriu de activitate” sunt de origine latină
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]